Știri
Știri din categoria Externe
O schimbare de guvern la Budapesta ar putea elimina blocajul politic care a ținut pe loc un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina, potrivit Adevărul, care citează declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos.
Kos, aflată la reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale, a descris înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile de duminică din Ungaria drept „o mare victorie pentru Europa”, relatează The Guardian. Oficialul european spune că se așteaptă ca schimbarea politică de la Budapesta să aibă „un efect pozitiv” asupra procesului de aderare a Ucrainei la UE și să contribuie la deblocarea unui împrumut major necesar pentru susținerea bugetului ucrainean.
În material se arată că Orbán exercitase, în mod efectiv, un drept de veto asupra acestor fonduri, ceea ce a generat nemulțumirea altor lideri europeni. Blocajul a fost legat de un conflict cu Ucraina privind o conductă avariată care transporta petrol rusesc.
Câștigătorul alegerilor, Peter Magyar, liderul partidului Tisza, a declarat pe 13 aprilie că, dacă ar ajunge să discute cu Vladimir Putin, i-ar cere să pună capăt războiului împotriva Ucrainei. Totuși, potrivit Agerpres, viitorul premier ungar a spus ulterior că admiterea Ucrainei în Uniunea Europeană este „exclusă”.
În acest context, articolul indică o posibilă relaxare a poziției Ungariei pe finanțare, dar lasă deschisă întrebarea în ce măsură Budapesta își va schimba și linia pe dosarul aderării Ucrainei, unde noul lider transmite deja rezerve.
Recomandate
Ungaria deschide discuția despre o revenire parțială la energia rusească după război , invocând presiunea competitivității economice în Europa, potrivit G4Media , care redă un interviu al premierului ungar Peter Magyar pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Magyar susține că, odată încheiat războiul din Ucraina, „Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile”, argumentând că miza este „competitivitatea întregii Europe” și evitarea unui „nou Război Rece economic și politic”. În aceeași logică, el afirmă că Ungaria rămâne dependentă de petrolul rusesc și că o tranziție către alte surse nu se poate face rapid. În interviu, premierul leagă direct problema energiei de performanța economică și de costul vieții, spunând că lipsa creșterii economice și prețurile ridicate la energie sunt probleme majore pentru economia Ungariei și pentru nivelul de trai. Pe termen lung, obiectivul rămâne diversificarea, însă „competitivitatea economiilor europene” ar trebui, în opinia sa, să fie un criteriu în deciziile privind relațiile economice viitoare cu Rusia. Securitate versus pragmatism economic Deși pledează pentru reluarea parțială a relațiilor energetice cu Rusia după război, Magyar descrie Rusia drept „un risc de securitate pentru întreaga Europă” și spune că nu se poate continua cu teama de „sabotaj rusesc” sau de un atac. Totodată, afirmă că Ucraina are nevoie de garanții internaționale „autentice, aplicabile” pentru securitatea pe termen lung. El invocă Memorandumul de la Budapesta din 1994 , prin care marile puteri au garantat independența și integritatea teritorială a Ucrainei, susținând că promisiunile de atunci nu au fost respectate. Magyar mai spune că armamentul, în sine, nu este o garanție suficientă și că responsabilitatea pentru un acord de securitate revine în principal marilor puteri. Budapesta se oferă să găzduiască negocieri de pace Premierul ungar afirmă că Ungaria este pregătită să găzduiască eventuale negocieri între Kiev și Moscova și că poate oferi „asistență diplomatică și umanitară”. În același timp, admite că Budapesta nu poate juca un rol decisiv în stabilirea garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Declarațiile vin pe fondul incertitudinii privind perspectivele unor negocieri directe între Rusia și Ucraina, în timp ce puterile occidentale caută formule pentru încheierea conflictului început în februarie 2022. G4Media notează că poziționarea lui Magyar încearcă să contureze o abordare diferită de cea a fostului premier Viktor Orbán, combinând critica la adresa agresiunii ruse cu apelul la reluarea relațiilor economice și energetice după război. [...]
Franța și Ungaria vor să încheie până la finalul anului un nou parteneriat strategic , pe fondul schimbării de guvern de la Budapesta și al deblocării unor fonduri europene de peste 16 miliarde de euro pentru Ungaria, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis la Palatul Élysée, unde Emmanuel Macron l-a primit pe noul prim-ministru ungar, Peter Magyar . Macron a vorbit despre „o nouă eră pentru Ungaria și Europa noastră”, afirmând că alegerea lui Magyar ar demonstra „angajamentul puternic al poporului ungar față de valorile Uniunii Europene”. Schimbarea de la Budapesta are potențialul de a reduce fricțiunile dintre Ungaria și instituțiile europene, în condițiile în care Peter Magyar a câștigat alegerile parlamentare din aprilie împotriva lui Viktor Orban, descris în material ca naționalist pro-rus care blocase o serie de inițiative ale UE, inclusiv sprijinul militar și financiar pentru Ucraina. Miza: investiții, fonduri UE și cooperare extinsă în Europa Centrală Peter Magyar a spus că Ungaria va fi un „partener constructiv” în Europa și a promis măsuri pe două direcții cu impact direct asupra climatului investițional: consolidarea statului de drept și acțiuni „împotriva corupției”, cu obiectivul declarat de a atrage investitori francezi și europeni. În același timp, premierul ungar a propus o cooperare mai strânsă între Franța, Germania și țările din Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă), inclusiv prin extinderea întâlnirilor acestui format pentru a include Parisul și Berlinul. Deblocarea banilor și calendarul politic În context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat vineri deblocarea de fonduri de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru Ungaria, care fuseseră blocate la Bruxelles în timpul guvernării lui Viktor Orban. Pe plan bilateral, cei doi lideri și-au exprimat dorința de a consolida relațiile, iar Peter Magyar l-a invitat pe Emmanuel Macron la Budapesta pe 23 octombrie, pentru marcarea a 70 de ani de la revolta din 1956 împotriva regimului comunist ungar și a politicilor impuse de Uniunea Sovietică. Macron a mai declarat că Franța și Ungaria doresc „să încheie un nou parteneriat strategic până la sfârșitul anului”, ca o continuare a Tratatului de Înțelegere și Prietenie din 1991, cu obiective de cooperare în: apărare; energie nucleară; industrie; spațiu; agricultură; combaterea dezinformării; protejarea democrațiilor. [...]
Loviturile rusești au ucis 22 de oameni, iar Zelenski cere înăsprirea aplicării sancțiunilor după ce a susținut că fiecare rachetă și dronă folosită de Rusia depinde de componente importate, ceea ce transformă furnizorii străini în „complici” la crime, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat bilanțul atacului de peste noapte: 22 de morți și 130 de răniți, inclusiv doi copii. În același timp, el a legat direct amploarea campaniei de lovituri de capacitatea Rusiei de a ocoli sancțiunile și de a continua să procure piese din străinătate – un mesaj cu miză de reglementare pentru statele care aplică (sau nu aplică suficient) restricțiile comerciale. Dimensiunea atacului și eficiența apărării aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia a lansat peste 70 de rachete (multe balistice) și aproximativ 656 de drone în timpul nopții, iar atacurile au continuat pe parcursul zilei cu aproape încă 100 de lovituri cu drone. Forțele aeriene ucrainene au transmis că 54 de drone și 33 de rachete au reușit să treacă de sistemul de apărare antiaeriană „multistrat”. În Kiev, sirenele și exploziile s-au auzit pe durata nopții până marți dimineață, iar autoritățile locale au spus că zeci de mii de oameni s-au adăpostit în subteran, inclusiv în stațiile de metrou. Ținte lovite în mai multe regiuni, inclusiv infrastructură civilă Zelenski a afirmat că o rachetă Zircon ar fi lovit simultan șapte clădiri, iar drone Shahed au lovit blocuri înalte din Dnipro, Harkiv, Zaporijjea și regiunile Poltava. În Kiev, au fost lovite și o clinică, precum și un showroom auto cu mașini fabricate în China. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Cernihiv, Sumî, Herson și Hmelnițkîi. În Odesa, autoritățile au anunțat avarierea unei maternități cu nou-născuți și femei în travaliu, fără victime. În Harkiv, oficialii au raportat cel puțin 15 răniți, inclusiv un copil, în urma unor lovituri asupra zonelor rezidențiale și a unor situri industriale din apropierea graniței. „Complicitate” prin ocolirea sancțiunilor: cifrele invocate de Zelenski Miza principală a mesajului lui Zelenski este că armamentul folosit de Rusia nu ar putea fi produs fără importuri de componente. El a susținut că ocolirea sancțiunilor alimentează direct capacitatea Moscovei de a continua atacurile. Zelenski a indicat următoarele exemple de dependență de piese din afara Rusiei: cinci rachete Kalibr ar conține 145 de componente importate; 33 de rachete Iskander ar conține 1.122 de piese străine; 650 de drone de diverse tipuri ar depinde de peste 17.000 de componente. „Asta înseamnă că în fiecare astfel de lovitură există – poate nu întotdeauna conștientă, dar totuși reală – complicitatea celor care lucrează pentru Rusia, care furnizează Rusiei bani, care o ajută să ocolească sancțiunile.” Context: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe controlul exporturilor În logica expusă de Zelenski, problema nu este doar militară, ci și de aplicare a regimurilor de sancțiuni și de control al exporturilor (adică reguli care limitează vânzarea de bunuri și tehnologii cu utilizare militară). Mesajul vizează atât companiile, cât și autoritățile din statele care pot bloca rutele de aprovizionare folosite pentru a alimenta producția de rachete și drone. În același material se menționează că, în pofida campaniei de lovituri, evaluări independente arată că forțele ruse au avut dificultăți în a obține câștiguri semnificative pe teren în ultimele luni, iar în unele săptămâni Ucraina ar fi recâștigat mai mult teritoriu decât a pierdut, chiar dacă orașele rămân sub atacuri repetate. [...]
Grecia avertizează că incidentul cu drona poate afecta securitatea și interesele economice , după ce autoritățile au identificat în Marea Ionică o dronă maritimă construită de Ucraina și încărcată cu explozivi, potrivit Agerpres . Atena a transmis note diplomatice Kievului, invocând riscuri pentru navigație, civili și mediu într-o zonă turistică. Incidentul a avut loc în largul insulei Lefkada, unde pescari au găsit o ambarcațiune de aproximativ 6 metri, cu motorul în funcțiune, pe care au tractat-o într-un port mic. Ulterior, autoritățile grecești au stabilit că era o dronă maritimă de fabricație ucraineană, încărcată cu circa 100 kg de explozivi. Dispozitivul a fost neutralizat de paza de coastă printr-o explozie controlată. De ce contează: risc pentru transportul maritim și pentru activitatea economică În nota diplomatică, guvernul elen a arătat – potrivit televiziunii de stat – că incidentul a reprezentat o amenințare semnificativă pentru securitatea maritimă, cu risc de rănire a civililor și de producere de daune grave de mediu. Atena a avertizat totodată că extinderea activităților militare în regiune ar putea submina securitatea națională și interesele economice ale Greciei. Context: posibile legături cu atacuri asupra „ flotei din umbră” a Rusiei Surse din mediul de securitate grec susțin că este investigată și o posibilă legătură cu utilizarea dronelor maritime împotriva navelor din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, folosită pentru transportul de petrol în pofida sancțiunilor. Conform acelorași informații, atacuri cu drone ar fi avut loc deja în zone din Mediterana, inclusiv între Libia și Creta și în largul Maltei. În documentul transmis, guvernul grec mai afirmă că dreptul Ucrainei la autoapărare nu poate justifica astfel de incidente în Marea Mediterană. [...]
Presiunea economică asupra Rusiei se adâncește, în pofida relaxării sancțiunilor pe exporturile de hidrocarburi , iar acest lucru se vede în capacitatea Moscovei de a susține războiul, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat la Kiev, potrivit Agerpres . Rutte a spus că Rusia devine „tot mai disperată” în fața Ucrainei, care „continuă să reziste ferm” la mai bine de patru ani de la începutul invaziei. Într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , șeful NATO a invocat „pierderi considerabile” pentru Rusia și o economie „sub o presiune serioasă”, chiar dacă sancțiunile occidentale asupra exporturilor rusești de hidrocarburi au fost relaxate. De ce contează: războiul apasă pe economie, dar conflictul nu se oprește În evaluarea lui Rutte, conflictul „nu dă semne că se va opri”, în pofida presiunilor și costurilor. La scurt timp după conferința de presă, la Kiev a sunat o sirenă de raid aerian, pe fondul intensificării atacurilor. Rutte a mai afirmat că a discutat cu partea ucraineană despre modul în care Kievul „schimbă cursul pe câmpul de luptă” și despre capacitatea de a neutraliza unele dintre „capacitățile cheie” ale Rusiei necesare pentru continuarea războiului. „Cred că Ucraina obține un succes din ce în ce mai mare, atât pe linia frontului, cât și în asigurarea faptului că poate neutraliza unele dintre capacitățile cheie rusești necesare pentru continuarea războiului.” Context operațional: escaladare a atacurilor și blocaj în negocieri Vizita lui Rutte la Kiev are loc în contextul escaladării atacurilor aeriene de ambele părți, în timp ce negocierile mediate de SUA pentru încheierea conflictului stagnează. Potrivit relatării, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, în ziua deschiderii Forumului Economic tradițional. Cu o zi înainte, un atac masiv rusesc cu drone și rachete a ucis 23 de persoane la Kiev și în orașul industrial Dnipro. Ce urmează: presiune pentru mai multă apărare antiaeriană În acest context, Zelenski încearcă să obțină livrări mai mari de muniții pentru apărarea antiaeriană din partea statelor NATO, în special rachete americane Patriot, pe care Kievul le consideră esențiale pentru contracararea atacurilor cu rachete balistice rusești. [...]
Vizita surpriză a secretarului general al NATO la Kiev vine pe fondul intensificării atacurilor ruse și al presiunii pentru o împărțire mai echilibrată a costurilor de sprijin militar , potrivit G4Media . Mark Rutte a ajuns miercuri în capitala Ucrainei, după ce în ultimele săptămâni au avut loc mai multe atacuri aeriene masive ruse, care au vizat în special Kievul. Sosirea lui Rutte a fost anunțată de compania feroviară ucraineană Ukrzaliznytsia , care a transmis pe rețelele sociale că vizita este „un gest de solidaritate și de sprijin” din partea Alianței Nord-Atlantice. Informația este atribuită de publicație agențiilor AFP și Reuters, citate de Agerpres. Context: atacuri intensificate și presiune pe resursele europene Vizita are loc la o zi după „unul dintre cele mai violente atacuri ale Rusiei”, care a provocat moartea a peste 20 de persoane și rănirea a peste 100 în toată Ucraina, notează The Kyiv Independent, citat de G4Media. În acest context, miza politică și operațională pentru NATO rămâne menținerea fluxului de sprijin pentru Ucraina, în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, a redus ajutorul militar pentru Kiev, iar aliații europeni au suportat în mare parte costurile pentru a susține Ucraina. Ce a spus Rutte despre „împărțirea poverii” în NATO G4Media amintește că, pe 22 mai, Rutte a reiterat sprijinul pentru Ucraina și a spus că își propune o distribuire mai bună a sprijinului militar între membrii europeni ai alianței, invocând faptul că, în prezent, „doar șase sau șapte aliați poartă greul”. Declarația a fost făcută la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, în condițiile în care discuția despre „împărțirea sarcinilor” (burden sharing) – adică repartizarea mai echilibrată a contribuțiilor între aliați – capătă greutate pe măsură ce războiul se prelungește și costurile cresc. [...]
