Știri
Știri din categoria Externe

Președintele Finlandei propune o UE „mai mare”, cu formule flexibile de apartenență, ca răspuns la presiunile de securitate și politice asupra Europei, inclusiv prin apropierea de parteneri precum Regatul Unit și chiar Canada, potrivit Digi24.
Alexander Stubb a declarat, la Eurelectric Power Summit 2026, că extinderea a fost „cea mai bună politică europeană din toate timpurile” și că „autonomia strategică” a Europei – adică capacitatea de a acționa independent în plan geopolitic și economic – depinde de „dimensiune și amploare”. În acest context, el a susținut fie o nouă extindere, fie construirea unor forme de apartenență suficient de flexibile pentru a include „aproximativ 40 de state europene” și „poate chiar unele state din afara Europei”.
În aceeași logică, liderul finlandez a indicat explicit două direcții: readucerea Regatului Unit cât mai aproape de UE și deschiderea unei discuții despre Canada, formulată provocator prin comparația cu ideea ca această țară să devină „al 51-lea stat al Statelor Unite”.
Stubb a argumentat că Europa ar trebui să privească dincolo de granițele actuale și să consolideze relațiile cu state candidate sau partenere, în special din perspectiva securității și a stabilității regionale. În lista sa au intrat:
Președintele Finlandei a mai spus că „următoarea fază a ordinii mondiale” a început odată cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, iar Europa resimte simultan „presiunea de securitate” din partea Rusiei și „presiunea politică” din partea Statelor Unite. Concluzia sa: UE trebuie să „își pună ordine în propria casă”.
În același discurs, Stubb a pledat pentru o politică externă „demnă și activă” și a menționat acorduri de liber schimb cu Mercosur, India, Japonia și Coreea de Sud. El a insistat și pe importanța pieței interne, inclusiv în energie, avertizând că UE nu va avea „niciodată o piață energetică europeană perfectă”.
Eurelectric Power Summit, unde a vorbit Stubb, reunește la Helsinki lideri din industria energetică și furnizori de servicii, pe fondul schimbărilor rapide care afectează sistemele energetice ale viitorului, potrivit organizatorilor evenimentului.
Recomandate

Scăderea încrederii europenilor în SUA ca partener de securitate împinge agenda de reînarmare a UE , inclusiv prin creșterea bugetelor naționale și discuții despre împrumuturi comune, potrivit unui sondaj citat de Mediafax , publicat înaintea summit-urilor G7 și NATO . Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe arată că doar 11% dintre europeni văd SUA drept un aliat al Uniunii Europene, un minim istoric, sub nivelul din noiembrie 2024, când 22% dintre cetățeni nu considerau SUA un aliat al Europei. Rezultatele, relatează Reuters, indică o încredere tot mai scăzută în Washington ca partener de securitate. Cercetarea a fost realizată în 15 țări europene (Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit), pe respondenți de peste 18 ani. Majoritatea participanților din toate țările chestionate au spus că se îndoiesc că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Presiune pentru cheltuieli mai mari și finanțare comună în Apărare Pe fondul acestor percepții, marea majoritate a europenilor intervievați consideră că guvernele ar trebui să crească cheltuielile naționale pentru Apărare; excepția menționată este Italia, unde peste jumătate dintre cetățeni se declară împotriva unei astfel de creșteri. În paralel, aproape 5 din 10 europeni (47%) susțin ideea împrumuturilor colective ale UE pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cele mai ridicate niveluri de sprijin pentru această opțiune sunt în: Portugalia (59%), Danemarca (56%), Țările de Jos (55%). „Cumpărați european”: reducerea dependenței de echipamentele militare americane Sondajul indică și o orientare către reducerea dependenței de echipamente militare americane, în favoarea alternativelor europene, cu sprijin mai puternic în Danemarca, Țările de Jos și Suedia pentru „achiziționarea de produse europene”. Există însă diferențe între state: Polonia este menționată ca excepție, fiind singura țară în care majoritatea respondenților ar susține creșterea achizițiilor de arme din SUA. În Germania, Italia și Ungaria, opiniile sunt descrise ca fiind semnificativ împărțite pe acest subiect. Factorul politic: percepția despre Trump și relația transatlantică Dincolo de dimensiunea de securitate, marea majoritate a europenilor (cu excepția Bulgariei) consideră că relațiile dintre SUA și Europa s-ar îmbunătăți odată cu plecarea președintelui american Donald Trump de la putere. În același tablou, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, dar consensul se reduce când discuția ajunge la trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau la extinderea UE spre est. Energie: opoziție față de reluarea importurilor din Rusia, chiar cu costuri mai mari Pe politica energetică, 44% dintre europeni se opun reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, chiar dacă asta ar însemna costuri mai mari în energie, potrivit datelor citate. [...]

Germania, Franța și alte trei state UE vor să condiționeze extinderea de garanții mai dure privind statul de drept, inclusiv prin limitări temporare ale votului în Consiliu pentru noii membri , potrivit HotNews , care citează un document comun văzut de Reuters. Miza este una de reglementare și funcționare a Uniunii: pe fondul presiunii pentru accelerarea aderărilor (Muntenegru țintește 2028, iar Albania, Ucraina și Moldova vor progrese), unele capitale cer „plase de siguranță” care să reducă riscul ca un nou stat membru să blocheze decizii-cheie sau să derapeze democratic după aderare, așa cum UE spune că a experimentat în cazul Ungariei . Ce propun cele cinci state În document sunt menționate mai multe opțiuni care ar putea fi incluse în viitoarele tratate de aderare: un nou mecanism de monitorizare pentru noii membri; o clauză de salvgardare care să permită măsuri dacă apare un „regres grav” în domenii precum democrația și libertatea presei; limitări temporare, tranzitorii, ale drepturilor de vot pentru noile state membre, în special în zone unde în prezent este necesară unanimitatea. Țările indică explicit domenii în care unanimitatea este esențială și unde un singur stat poate bloca decizii: extinderea , politica externă și deciziile privind bugetul UE . Context: negocieri cu Ucraina și Moldova, accent pe statul de drept Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a anunțat că a început pregătirile pentru deschiderea oficială a negocierilor cu Ucraina și Moldova privind primul grup de capitole, axat pe statul de drept și standardele democratice . În paralel, premierul estonian Kristen Michal a susținut, după o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Tallinn, că toate grupurile de negocieri ar trebui deschise fără întârziere și că „NATO trebuie să rămână pe masa discuțiilor ca cea mai puternică garanție de securitate”. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile vizează eventuale modificări ale regulilor aplicabile noilor membri și includerea acestor garanții în viitoarele tratate de aderare . Documentul nu indică o decizie deja luată, ci opțiuni aflate în dezbatere între guvernele europene. [...]

Progresele în drone și rachete ieftine reduc avantajul militar al marilor puteri , iar asta schimbă calculele de securitate și apărare, inclusiv pentru economiile care depind de rute comerciale și de stabilitatea energetică, potrivit unei analize preluate de Digi24 din The Wall Street Journal . Ideea centrală este că „puterea face dreptate” nu mai funcționează ca în războaiele convenționale: state mai mici sau de rang mediu pot bloca obiective strategice ale unor armate mult mai bine finanțate, folosind tehnologii mai accesibile (drone, rachete de precizie) și mizând pe reziliență internă. În acest context, „tipul de război” bazat pe invazie și ocupație devine tot mai greu de dus până la capăt, chiar și pentru actorii majori. Exemplele care arată limitele „forței brute” În cazul Iranului, textul arată că, deși SUA au consumat o parte importantă din muniția cu rază lungă și au eliminat o parte din conducerea iraniană, nu au obținut o victorie strategică. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , regimul rămâne la putere și își păstrează capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și statelor din Golf, inclusiv printr-un schimb de salve menționat ca având loc „săptămâna aceasta”. În Ucraina, analiza notează că, deși Donald Trump a întrerupt ajutorul american „în urmă cu mai bine de un an” și a făcut presiuni asupra Kievului să cedeze Donețk, Ucraina nu s-a prăbușit: a menținut linia frontului și a intensificat loviturile asupra teritoriului rus. De ce contează: costuri mai mari, rezultate mai incerte Mesajul comun al acestor conflicte este că superioritatea bugetară și tehnologică nu se mai traduce automat în control rapid al terenului și în schimbări de regim. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, sintetizează această schimbare într-o declarație citată de publicație: „Tipul de război cu care eram obișnuiți, tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere în Ucraina – acela de a invada și ocupa o națiune – nu mai este de conceput.” Șeful Statului Major al Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, argumentează că, dacă un obiectiv nu este atins foarte rapid, se ajunge la impas, din care ieșirea devine dificilă. În același registru, textul subliniază că SUA nici nu au încercat operațiuni terestre în Iran, tocmai din cauza costurilor umane anticipate. Efecte în lanț: Taiwan și reconfigurarea alianțelor China urmărește aceste tendințe în timp ce cântărește opțiunea Taiwanului, iar analiza include și o observație a colonelului în rezervă Zhou Bo, potrivit căreia China produce multe drone, dar nu are experiență reală de utilizare militară comparabilă cu statele care le-au folosit pe câmpul de luptă. Separat, textul indică faptul că puterile de rang mediu (Canada, state europene și democrații asiatice) au început să-și consolideze legăturile militare, economice și de securitate, inclusiv pentru a compensa dependențele față de SUA și China. În această logică, cooperarea între state „de mijloc” devine un instrument de reducere a vulnerabilităților într-o ordine internațională mai fragmentată și mai greu de controlat prin forță. [...]

Teheranul avertizează că un conflict cu SUA ar putea depăși Orientul Mijlociu , în timp ce Qatarul a trimis o delegație la Teheran pentru discuții diplomatice, pe fondul escaladării schimburilor de amenințări dintre Iran și administrația Trump, potrivit News . Mesajul de sfidare a venit după ce Donald Trump a promis că SUA vor lovi Iranul „cu toată forța”. Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru securitate națională a Parlamentului iranian, a susținut într-o postare pe X că numărul victimelor americane ar fi „deja mult mai mare decât recunoaște Trump” și a avertizat că, „de data aceasta”, războiul „nu se va limita” la regiune. „Nu ne temem să ne luptăm cu învinșii. Numărul victimelor americane este deja mult mai mare decât recunoaște Trump, și va crește. De data aceasta, războiul nu se va limita la această regiune. Vom vedea ce se va întâmpla!” Ținta: infrastructura critică, în centrul retoricii Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a calificat amenințările lui Trump privind vizarea infrastructurii critice iraniene drept „un semn de disperare”, nu „o demonstrație de putere”. În același context, Fox News a relatat anterior că Trump ar fi spus într-un interviu că este pe punctul de a ordona noi atacuri împotriva centralelor electrice și podurilor iraniene. „Infrastructura critică este linia de viață a oamenilor. Amenințarea de a le viza – de la rețelele de transport la industriile de electricitate și apă – nu este o demonstrație de putere, ci un semn de disperare în fața voinței unei națiuni.” Pezeshkian a mai afirmat că Iranul va rămâne „neclintit” în fața presiunilor și amenințărilor, invocând capacitățile interne și „unitatea națională”. Qatar intră în jocul diplomatic, dar fără detalii despre mandat În paralel, o delegație din Qatar a sosit la Teheran pentru consultări privind relațiile bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile diplomatice legate de conflictul cu Statele Unite, potrivit postului public iranian IRIB, citat de News. Televiziunea de stat a Iranului a prezentat vizita ca parte a unui proces diplomatic menit să pună capăt a ceea ce a numit „războiul impus de SUA” împotriva Iranului. IRIB nu a oferit detalii despre componența delegației, cine o conduce sau durata vizitei, ceea ce limitează evaluarea mizei concrete a discuțiilor. Contextul escaladării: armistițiu fragil și atacuri reciproce Tensiunile se suprapun peste un armistițiu convenit în aprilie între Washington și Teheran, urmat de o escaladare descrisă ca una dintre cele mai semnificative de la acel moment. Potrivit informațiilor prezentate, schimburile de atacuri au fost declanșate de prăbușirea unui elicopter american în apropierea Strâmtorii Hormuz , incident pus de Washington pe seama unei drone iraniene. SUA au răspuns atacând 20 de ținte iraniene din jurul strâmtorii, iar Iranul a lansat ulterior atacuri cu rachete și drone asupra bazelor americane din Iordania, Kuweit și Bahrain, fără victime sau pagube semnificative raportate la instalații. În acest cadru, Trump a declarat că Iranul „a întârziat prea mult” încheierea unui acord și că „va trebui să plătească prețul”, afirmând ulterior că SUA vor lovi Iranul „foarte dur”. Teheranul a anunțat, la rândul său, că va reevalua relațiile diplomatice cu SUA, invocând încălcări repetate ale armistițiului. [...]

Noile lovituri ale SUA în Iran cresc riscul de prelungire a crizei energetice din Golf , într-un moment în care oficiali americani avertizează deja că petrolul ar putea rămâne scump cel puțin până în iulie, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Antena 3 . Armata americană a anunțat că a lansat „atacuri suplimentare de autoapărare” împotriva mai multor ținte din Iran, la indicațiile „Comandantului Suprem”, într-o postare a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) pe platforma X. Potrivit mesajului, loviturile au început la ora 17:15 ET (00:15, ora României) și sunt prezentate drept răspuns la „agresiunea nejustificată și continuă a Iranului”. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că SUA vor bombarda „instalații-cheie” din Iran și a indicat că operațiunile ar putea continua și în zilele următoare, în funcție de evoluția situației și de perspectiva unui acord. Declarațiile vin după ce Donald Trump afirmase că Iranul „a întârziat prea mult negocierile” și că SUA îl vor „ataca foarte dur”. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz: miza economică imediată În același flux de informații, este citat un avertisment al Departamentului de Energie al SUA, preluat de CNN, potrivit căruia prețurile petrolului ar urma să rămână ridicate cel puțin până în iulie, deoarece Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Administrația pentru Informații Energetice (EIA) estimează o medie de aproximativ 105 dolari/baril pentru Brent în iunie și iulie, peste nivelurile „actuale” menționate de circa 91 dolari și peste nivelul de dinainte de război, de aproximativ 70 dolari. EIA își bazează previziunile pe așteptarea că livrările de petrol „vor rămâne limitate”, iar producția și stocurile vor scădea în următoarele săptămâni. Riposta Iranului și extinderea tensiunilor în regiune Mass-media oficială iraniană a relatat lansări de rachete asupra unor ținte și baze asociate cu SUA în regiune, inclusiv o lovitură asupra bazei Al-Harir din Erbil, în nordul Irakului. Totodată, au fost raportate explozii în apropierea localităților Minab și Sirik, în sudul Iranului, în zona Strâmtorii Ormuz, potrivit CNN. Presa iraniană a mai transmis că au fost activate sisteme de apărare antiaeriană în Asaluyeh, un centru energetic important cu rafinării și complexe petrochimice, dar a adăugat că „până în prezent” nu a avut loc un atac inamic asupra acestuia. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției (IRGC) a susținut că a lansat rachete și drone către ținte americane din regiune. În Golf, bazele americane din Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Qatar au fost puse în alertă maximă, conform informațiilor din material. Ce urmează, pe datele disponibile Din informațiile prezentate, escaladarea militară se suprapune peste o presiune deja vizibilă pe piața petrolului, alimentată de blocajul Strâmtorii Ormuz. În lipsa unor detalii suplimentare despre durata operațiunilor și despre stadiul negocierilor, rămâne de urmărit dacă loviturile anunțate de CENTCOM se transformă într-o campanie prelungită și dacă apar efecte directe asupra infrastructurii energetice din regiune, dincolo de alertele și activările de apărare raportate până acum. [...]

Lovituri atribuite SUA au avariat alimentarea cu apă în sudul Iranului , după ce două rezervoare folosite pentru apă potabilă au fost afectate, iar distribuția a fost suspendată în mai multe localități, potrivit Mediafax . Directorul companiei Abfa Hormozgan a declarat că atacurile ar fi vizat facilități de alimentare cu apă în sudul Iranului, informație relatată de agenția semioficială iraniană Mehr. Postul de stat IRIB a precizat că au fost lovite două rezervoare: unul de 500 de metri cubi și unul de 2.000 de metri cubi, utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a districtului Bamani și a orașului Kuhestak. Potrivit surselor iraniene citate, distribuția apei a fost suspendată în toate localitățile din districtul Bamani și în orașul Kuhestak, după avarierea infrastructurii. Context: intensificarea incidentelor în zona Strâmtorii Ormuz În paralel, presa de stat iraniană, citată de CNN, a relatat că în cursul nopții au fost auzite explozii în mai multe puncte strategice din apropierea Strâmtorii Ormuz. Au fost raportate explozii în zona Jask, iar incidente similare au fost menționate și la Qeshm și în Bandar Abbas . Agenția semioficială Tasnim a relatat anterior că portul Jask și un obiectiv din zona Kuh Mobarak, din comitatul Jask, ar fi fost vizate de atacuri. De ce contează: risc operațional într-un nod energetic global Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol, iar localitățile și obiectivele menționate au relevanță strategică: Qeshm este descrisă ca parte a sistemului defensiv iranian din jurul strâmtorii, Bandar Abbas găzduiește o bază navală și aeriană majoră, iar Jask are o prezență navală semnificativă și un port strategic la est de strâmtoare. Separat, Fox News a citat un oficial american care a declarat că atacurile împotriva Iranului continuă și că țintele includ instalații de apărare aeriană și radar. Informațiile privind lovirea infrastructurii de apă sunt prezentate de sursele iraniene ca atribuiri și nu sunt confirmate independent în material. [...]