Știri
Știri din categoria Externe
Veto-ul Ungariei în negocierile de aderare a blocat simultan Ucraina și R. Moldova, după ce Budapesta a refuzat să aprobe pașii necesari pentru deschiderea unor noi „clustere” (capitole tematice) de negociere, potrivit Antena 3.
Decizia a fost luată în cadrul reuniunii de vineri a Grupului de lucru al Consiliului Uniunii Europene pentru extindere (COELA), unde Ungaria a refuzat să aprobe începerea procedurilor pentru deschiderea clusterelor de negociere 2 și 3 cu Ucraina. Informația este atribuită de Antena 3 publicației eurointegration.com.
În același cadru, Budapesta a acceptat începerea procesului pentru clusterul 3 în cazul Republicii Moldova, însă propunerea nu a întrunit sprijinul majorității statelor membre. Potrivit corespondentului Ukrainska Pravda Europeană la Bruxelles, care citează surse din interiorul UE, mai multe state s-au opus separării Ucrainei de Republica Moldova în negocierile de aderare.
Consecința practică: în lipsa consensului, procesul a rămas blocat pentru ambele țări.
„COELA a discutat astăzi rezultatele evaluării pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei și al Republicii Moldova, cu scopul de a le aproba și de a trimite ambelor state scrisori oficiale prin care să li se solicite prezentarea pozițiilor de negociere. Ungaria a dat însă undă verde doar pentru trimiterea scrisorii către Republica Moldova privind clusterul 3.”
Aprobarea rezultatelor evaluării pentru clusterele 2 și 3 urmează să fie reluată la următoarea reuniune COELA, programată miercuri, 22 iulie, care va fi și ultima ședință înainte de vacanța de vară.
După pauză, prima întâlnire a experților în extindere este programată pentru 1 septembrie.
Antena 3 mai notează că Uniunea Europeană a deschis pe 14 iulie clusterul 6 de negociere cu Ucraina, „Relații externe”. Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană, Olga Stefanișina, a spus atunci că deschiderea celorlalte patru clustere nu va fi amânată până după vacanța de vară.
În același timp, Ungaria blocase anterior, „la nivel tehnic”, deschiderea clusterelor 2–6 pentru Ucraina, dar a ridicat relativ rapid veto-ul în cazul clusterului 6.
Recomandate
Lovirea unei nave comerciale turcești în Marea Neagră ridică riscurile pentru transportul de cereale pe coridorul maritim al Ucrainei , după ce Kievul a acuzat Rusia că a atacat vasul cu trei rachete de croazieră, incident soldat cu cinci morți la bord, potrivit Antena 3 . Marina militară ucraineană susține că nava, un cargou turcesc care transporta cereale, a fost lovită „când ieșea din zona de luptă”. Informația este transmisă de AFP, citată de Agerpres. Potrivit aceleiași surse, cinci marinari au murit, iar soarta altor cinci membri ai echipajului nu este cunoscută. Opt persoane au fost evacuate de pe navă și transportate la un spital din Odesa. Cine era la bord și ce spune Kievul Ministrul interimar al Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga , a scris pe X că echipajul era format din cetățeni sirieni și indieni. „În timp ce lumea încă reacţionează la brutalul atac nocturn al Rusiei asupra Kievului, Moscova îşi continuă campania de teroare pe tot parcursul zilei.” Context: presiune tot mai mare pe infrastructura critică și porturi Materialul notează că, în ultima perioadă, Moscova și Kievul și-au intensificat atacurile reciproce asupra infrastructurii critice: forțele ucrainene vizează infrastructura energetică rusească, inclusiv cea petrolieră, iar forțele ruse și-au intensificat, de mai multe zile, atacurile asupra porturilor de la Marea Neagră. În acest context, un atac asupra unei nave comerciale care folosește coridorul maritim al Ucrainei amplifică incertitudinile operaționale pentru transportatori și pentru fluxurile de export, în special cele de cereale. [...]
Loviturile ucrainene cu drone asupra unei rafinării și a unor depozite de combustibil din Rusia indică o presiune tot mai mare pe infrastructura energetică folosită pentru susținerea efortului de război , în contextul unei noi runde de escaladare după atacurile rusești asupra Kievului, potrivit Mediafax , care citează presa ucraineană și canale de monitorizare. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lansat un nou val de atacuri cu drone asupra infrastructurii militare și energetice ruse. Țintele ar fi inclus o rafinărie din regiunea Stavropol , dar și obiective din Crimeea ocupată și din regiunea Lugansk, aflată sub controlul forțelor ruse. Potrivit relatărilor citate, unul dintre principalele obiective ar fi fost un depozit de produse petroliere din Mihailovsk (regiunea Stavropol), unde martorii au semnalat explozii puternice și un incendiu în incinta instalației. Imagini distribuite pe rețelele sociale ar surprinde flăcări și coloane dense de fum deasupra complexului. Atacuri ar fi fost raportate și în Crimeea, unde explozii ar fi fost auzite în mai multe zone, precum și în Lugansk. Deocamdată, autoritățile de la Kiev nu au revendicat oficial operațiunea și nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, iar autoritățile ruse nu au prezentat un bilanț și nici nu au confirmat dimensiunea daunelor. De ce contează: infrastructura de combustibil, o țintă recurentă În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor, depozitelor de combustibil și altor obiective considerate esențiale pentru susținerea efortului de război al Rusiei, într-o campanie care urmărește să afecteze logistica și capacitatea de aprovizionare a armatei ruse, potrivit aceleiași surse. Noile atacuri au avut loc la câteva ore după un bombardament masiv al Rusiei cu rachete balistice asupra Kievului, soldat cu mai mulți răniți și pagube importante în capitala ucraineană, ceea ce sugerează o nouă escaladare a confruntărilor. [...]
Rusia a intensificat presiunea aeriană asupra Ucrainei , folosind într-o singură săptămână aproximativ 1.450 de drone de atac, peste 1.640 de bombe aeriene ghidate și 99 de rachete, potrivit datelor prezentate de președintele Volodîmîr Zelenski și relatate de Kyiv Post . Dimensiunea atacurilor indică o campanie susținută care pune presiune directă pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura civilă, inclusiv în capitală. Atacurile au vizat infrastructură și zone civile din 14 regiuni ucrainene: Odesa, Zaporijjea, Sumî, Cernihiv, Viniția, Dnipropetrovsk, Donețk, Jîtomîr, Kirovohrad, Nikolaev, Poltava, Harkov, Herson și Cerkasî. Bilanțul include victime și pagube structurale, fără ca materialul să ofere o evaluare agregată a costurilor sau a impactului economic. Vârful săptămânii: atac balistic fără precedent asupra Kievului Seria de lovituri a culminat duminică, 19 iulie, cu un atac major asupra Kievului: peste 40 de rachete și un val național de 120 de drone de atac, conform informării prezidențiale. Forțele aeriene ucrainene au precizat că asupra capitalei au fost lansate 41 de rachete balistice (inclusiv Iskander-M, Zircon și S-400), într-un interval de 40 de minute, ceea ce ar reprezenta cel mai mare număr de rachete balistice folosite într-un singur atac asupra Kievului de la începutul războiului la scară largă. Loviturile și fragmentele rezultate au provocat incendii și avarii în cinci districte ale orașului (Desnianskyi, Dniprovskyi, Șevcenkivskyi, Sviațoșînskyi și Solomianskyi). Autoritățile au raportat un deces și 15 răniți în Kiev și în regiunea din jur. Impact operațional: metrou afectat și pagube la facilități logistice Atacul a avariat vestibulul de la suprafață al stației de metrou Lukianivska, care a fost închisă temporar; trenurile de pe linia verde au circulat fără oprire în stație, în timp ce echipele lucrează la repararea escalatoarelor și a sistemelor de automatizare pentru pasageri. În regiunea Kiev, loviturile din districtul Bucea au provocat incendii la depozite și facilități logistice, două dintre cele 15 persoane rănite fiind raportate în acest context. Ce cere Kievul: prioritate pentru apărarea antibalistică După publicarea statisticilor săptămânale, Zelenski a afirmat că apărarea împotriva sistemelor balistice rămâne principala prioritate operațională a Ucrainei. El a subliniat nevoia zilnică de interceptori antibalistici și a susținut că întârzierile în deciziile internaționale oferă Moscovei timp pentru planificarea unor noi lovituri și pentru ocolirea sancțiunilor existente. [...]
Momentul stânjenitor de la finala CM 2026 readuce în discuție riscul de imagine pentru FIFA și organizatori , după ce Donald Trump a intrat în fotografia de grup a Spaniei la ceremonia de premiere, aparent nefamiliarizat cu protocolul din fotbal, potrivit HotNews . Trump a asistat duminică, în New Jersey, la finala Cupei Mondiale 2026, Spania – Argentina. Înainte de meci, președintele SUA a spus că nu ține cu nicio echipă, dar a remarcat dificultatea de a câștiga „în fața lui Messi”, pe care l-a numit „un mare jucător”. După victoria Spaniei, Trump a coborât pe teren alături de președintele FIFA, Gianni Infantino , pentru a înmâna medaliile și trofeul. Potrivit The Independent și The Washington Post, liderul american a fost întâmpinat cu fluierături și huiduieli când a intrat pe gazon pentru ceremonie. Cum s-a ajuns la fotografia „cu tot cu Trump” La finalul festivității, în momentul tradițional al fotografiei de grup cu trofeul (o copie a cupei, conform articolului), Trump s-a așezat și el la marginea echipei Spaniei. HotNews notează că Infantino a încercat discret să-l îndepărteze de lângă jucători, iar în cele din urmă Trump s-a retras împreună cu șeful FIFA, după ce a mai rămas câteva secunde privind bucuria spaniolilor. Publicația amintește că Trump a avut un gest similar și la o ceremonie FIFA din 2025, când Chelsea a câștigat Cupa Mondială a Cluburilor pe același stadion, alăturându-se jucătorilor pe podium. Context sportiv: Spania a câștigat cu 1-0 după prelungiri Spania s-a impus cu 1-0 după prelungiri, prin golul lui Ferran Torres din minutul 106, după o pasă a lui Nico Williams. Argentina a jucat în inferioritate numerică după cartonașul roșu primit de Enzo Fernandez, iar HotNews descrie partida drept „dezamăgitoare”, cu o dominare a Spaniei. [...]
Donald Trump ia în calcul extinderea campaniei militare împotriva Iranului , iar la Washington ar mai rămâne de decis „cât de mult” și „când”, potrivit unor oficiali israelieni și americani citați de The Jerusalem Post . Unul dintre oficiali susține că președintele SUA ar considera, „în lipsa unei evoluții neașteptate”, că șansele unei soluții diplomatice au devenit „practic inexistente” — o evaluare care, dacă se confirmă, mută centrul de greutate al crizei dinspre negocieri spre opțiuni militare. Totuși, un alt oficial avertizează că Trump și-a schimbat poziția „în ultimul moment” și în trecut, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unei răsturnări de situație înaintea unei decizii finale. Evaluarea Israelului: pragul de escaladare depinde de SUA În evaluarea curentă a Israelului, Iranul ar urma să se abțină de la atacuri împotriva Israelului atât timp cât Statele Unite nu escaladează semnificativ campania militară împotriva Teheranului. Această apreciere sugerează că nivelul implicării americane este văzut ca factorul-cheie care poate influența dacă conflictul se extinde regional. În ce condiții ar putea intra Israelul în operațiune Doi oficiali israelieni au indicat trei scenarii în care Israelul ar putea participa la loviturile asupra Iranului: dacă Iranul lansează atacuri împotriva Israelului; dacă serviciile de informații israeliene detectează pregătiri iraniene pentru lansarea de rachete sau drone către Israel; dacă Trump solicită formal participarea Israelului la operațiune. Netanyahu sugerează o posibilă escaladare „în zilele următoare” În paralel, premierul Benjamin Netanyahu a sugerat, într-o ședință a Comitetului Constituțional al Likud, că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, invocând riscul unei „situații de securitate excepționale” care ar putea afecta desfășurarea evenimentelor de campanie și chiar a votului. „Ar putea coincide cu ziua alegerilor sau să aibă loc înainte, făcând dificilă desfășurarea votului.” În lipsa unor detalii publice despre calendarul și amploarea unei eventuale extinderi a operațiunilor SUA, rămâne de urmărit dacă Washingtonul va formaliza o decizie de escaladare și dacă aceasta va declanșa, direct sau indirect, o implicare israeliană. [...]
Eșecul proiectului imperial al lui Vladimir Putin riscă să accelereze o nouă etapă de fragmentare a Rusiei , pe fondul slăbiciunilor militare expuse în Ucraina și al unei dependențe tot mai mari de China, potrivit unei analize prezentate de istoricul britanico-polonez Norman Davies , citat de Adevărul . Davies susține că încercările lui Putin de a „restabili Uniunea Sovietică sau, cel puțin, Imperiul Rus într-o formă nouă” au eșuat, după mai bine de două decenii la putere. În opinia sa, liderul de la Kremlin a recuperat doar „fragmente” din fosta sferă de influență sovietică, iar războiul a scos la iveală limitele forței militare ruse. „Aceasta este o demonstrație a slăbiciunii Rusiei.” Dependența de China și riscul din Orientul Îndepărtat Un punct central al intervenției lui Davies este relația tot mai asimetrică dintre Moscova și Beijing. Istoricul descrie Rusia drept „tot mai subordonată” Chinei și afirmă că „Rusia este acum vasalul Chinei”. El anticipează că o posibilă „nouă etapă a destrămării imperiale” ar putea începe în Orientul Îndepărtat al Rusiei, unde China ar domina comerțul și ar exploata resursele. În acest context, Davies invocă și cazul Vladivostokului, oraș construit pe un teritoriu cedat de China dinastiei Qing Imperiului Rus în secolul al XIX-lea. „Este doar o chestiune de timp până când chinezii îl vor recupera.” Context regional: tensiunile polono-ucrainene, considerate „prost cronometrate” În aceeași intervenție, Davies s-a referit și la disputa dintre Varșovia și Kiev privind masacrele din Volînia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El spune că revendicările istorice ale Poloniei sunt justificate, dar consideră că momentul este nepotrivit, în condițiile în care Ucraina „luptă pentru supraviețuire”. „Polonezii au, desigur, perfectă dreptate în privința Volîniei. Dar acesta pur și simplu nu este momentul să readucem în discuție dispute istorice.” Declarațiile vin pe fondul tensiunilor legate de comemorarea Armatei Insurgente Ucrainene, pe care Polonia o consideră responsabilă pentru uciderea în masă a civililor polonezi din Volînia și Galiția de Est. Potrivit sursei, lideri catolici polonezi și ucraineni, alături de oficiali din ambele țări, au cerut ca cele două state să nu devină „prizoniere ale trecutului”. Davies afirmă că reconcilierea ar necesita răbdare, educație și „bunăvoință”, dar avertizează că un astfel de proces nu se poate încheia în plin război. „Nu se va întâmpla în timpul războiului.” [...]
