Știri
Știri din categoria Apărare
Uniunea Europeană alocă 120 de milioane de euro (aprox. 600 de milioane de lei) pentru întărirea apărării aeriene a Republicii Moldova, într-o decizie care ridică sprijinul total acordat Chișinăului prin Instrumentul European pentru Pace la 317 milioane de euro (aprox. 1,6 miliarde de lei), potrivit G4Media.
Banii au fost aprobați de Consiliul Uniunii Europene și sunt acordați prin Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility – EPF), mecanism folosit de UE pentru finanțarea acțiunilor din politica externă și de securitate comună în domeniul militar și al apărării.
Potrivit Consiliului UE, noua măsură va finanța achiziția unui sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova. Inițiativa completează asistența acordată anterior prin EPF pentru dezvoltarea capacităților de supraveghere și apărare a spațiului aerian.
Consiliul UE susține că finanțarea urmărește creșterea capacității operaționale a armatei moldovene și protejarea populației civile.
„Prin această nouă acțiune, sprijinul total acordat de UE Moldovei ajunge la 317 milioane de euro în cadrul Facilității Europene pentru Pace”, se arată în comunicatul instituției.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a salutat decizia statelor membre, apreciind că investiția va avea un impact important asupra modernizării apărării naționale și, pe termen mediu, asupra dezvoltării capacităților de apărare antiaeriană și a securității spațiului aerian.
„Asistența respectivă va urma să aducă un aport semnificativ pe termen mediu la modernizarea capacităților de apărare antiaeriană ale Armatei Naționale”, a transmis ministerul, într-un comunicat.
Autoritățile de la Chișinău au mai arătat că echipamentele furnizate anterior prin EPF au fost folosite și în misiuni civile, inclusiv pentru neutralizarea munițiilor rămase din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și pentru intervenții în sprijinul localităților afectate de poluarea râului Nistru și de inundațiile din primăvara anului 2026.
Decizia vine în contextul eforturilor UE de a sprijini consolidarea rezilienței și securității Republicii Moldova, pe fondul provocărilor de securitate din regiune.
Recomandate
Escaladarea retorică dintre Phenian și Tokyo riscă să complice cooperarea de securitate în regiune , după ce Coreea de Nord a atacat noul document japonez de strategie în apărare, prezentându-l drept bază pentru „funcționarea mașinăriei de război” și o „reinvazie”, potrivit HotNews . Acuzațiile apar într-un articol publicat simultan de KCNA (agenția de presă a statului nord-coreean) și în „Rodong Sinmun”, semnat de Kang Won-chol, prezentat ca analist nord-coreean în domeniul securității internaționale. Textul susține că documentul japonez a fost lansat într-un moment în care Japonia „se îndreaptă cu capul înainte spre militarizare, cuprinsă de ambiția unei reinvazii”. Ce contestă Phenianul în strategia Japoniei Presa de stat nord-coreeană afirmă că Japonia ar fi descris „nefondat” Coreea de Nord drept o „amenințare gravă și iminentă”, pentru a-și justifica dezvoltarea militară. În același material, Phenianul leagă această direcție de consolidarea alianței Japoniei cu SUA și de relația cu aliații Washingtonului. În plus, articolul îl menționează pe ministrul japonez al apărării, Shinjiro Koizumi , și apelul acestuia pentru întărirea capacităților militare, interpretat de partea nord-coreeană ca o împingere a Japoniei „pe un drum extrem de periculos”. Context: modernizarea militară a Japoniei și noul guvern Japonia a publicat marțea trecută primul document de strategie privind apărarea sub actualul guvern condus de Sanae Takaichi . Documentul pledează pentru modernizare, inclusiv prin integrarea unor tehnologii precum dronele și inteligența artificială, și pentru o cooperare mai strânsă cu aliații, pe fondul preocupărilor de securitate din regiune. Coreea de Nord invocă și trecutul istoric: Japonia a ocupat Peninsula Coreeană între 1910 și 1945, iar Phenianul descrie frecvent Japonia imperială drept agresor. De ce contează: justificarea înarmării și presiune pe formatul trilateral În același articol, Phenianul încearcă să-și justifice propria înarmare, susținând că întărirea capacităților militare este necesară pentru a descuraja „intențiile ostile ale altor țări”. De la Seul, un oficial al Ministerului Unificării a spus că astfel de acuzații „nu sunt în sine neobișnuite”, dar a atras atenția asupra intensificării criticilor în ultimele zile, inclusiv a condamnării mai vehemente a cooperării trilaterale Coreea de Sud–SUA–Japonia. „Considerăm că este o încercare a Phenianului de a-și justifica programul de arme nucleare și de a se alinia cu China și Rusia”, a declarat oficialul. Până la momentul relatării, Japonia nu oferise o reacție oficială. [...]
Europa rămâne fără interceptori Patriot, iar asta limitează capacitatea Ucrainei de a-și apăra infrastructura în iarnă , într-un moment în care Rusia este așteptată să intensifice atacurile cu rachete balistice, potrivit Politico . Problema nu este doar una de solidaritate militară, ci de stocuri: principalii donatori europeni spun că au puține rachete de rezervă, iar producția nouă nu va veni la timp. Ucraina cere „sute” de interceptori, însă livrările sunt constrânse de trei factori: ritmul lent al producției, presiunea pe stocurile SUA (afectate de războiul cu Iranul) și faptul că statele europene trebuie să păstreze un minim pentru propria apărare și angajamentele din NATO. De ce contează: apărarea antirachetă se lovește de plafonul stocurilor Politico notează că deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, considerate printre puținele mijloace eficiente ale Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești. Pentru drone și rachete de croazieră, Ucraina poate folosi și alte sisteme, adesea mai ieftine, dar amenințarea balistică rămâne dificil de acoperit fără Patriot. Fostul ministru ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a descris dezechilibrul dintre ritmul atacurilor și cel al livrărilor, iar ministerul ucrainean al apărării a raportat că în iulie apărarea aeriană a interceptat 29 din 195 de rachete balistice rusești, în timp ce alte 40 nu și-au atins țintele. Germania și alți donatori: între sprijinul pentru Kiev și propria protecție Germania, unul dintre cei mai mari donatori, a transferat deja sisteme Patriot și muniție, dar trebuie să-și gestioneze stocurile astfel încât să-și poată proteja teritoriul și să-și respecte obligațiile în NATO. Un oficial german de rang înalt, brigadierul general Jürgen Schrödl, a spus că Berlinul „ajunge la limită” și că trebuie asigurată și protecția proprie. Presiunea se mută și asupra altor state cu stocuri relevante, precum Polonia, Spania și Grecia, pe fondul discuțiilor despre cât pot ceda fără să-și slăbească apărarea națională. Blocajul de producție și dependența de deciziile SUA Dependința de Patriot face ca deciziile de la Washington să fie esențiale, deoarece majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în SUA, iar vânzările și acordurile de producție depind de Casa Albă. Politico arată că președintele Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara posibilitatea unei producții sub licență în Ucraina, dar ulterior a nuanțat, spunând că nu există un acord și că transferul de tehnologie este dificil. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a avertizat că o înțelegere de producție pe termen lung nu ar fi încheiată înainte de această iarnă, iar fabricarea primelor rachete ar dura și mai mult. Separat, Ucraina a semnat un acord pentru interceptori PAC-2 fabricați în Germania, însă aceștia sunt puțin probabil să ajungă înainte de anul viitor. Ce opțiuni are Ucraina până la iarnă Pe termen scurt, Kievul încearcă să obțină interceptori din stocurile aliaților și ia în calcul o abordare mai agresivă de lovire a lansatoarelor rusești. În paralel, Ucraina dezvoltă un interceptor propriu, Freyja, dar proiectul are nevoie de investiții, inginerie și testare înainte să poată acoperi rolul Patriot împotriva rachetelor balistice. În acest context, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a spus că Ucraina se luptă să cumpere, să schimbe sau să obțină muniție disponibilă, pe fondul cererii crescute în Orientul Mijlociu, al refacerii stocurilor Pentagonului și al preocupărilor europene privind propria vulnerabilitate. [...]
Intercepțiile NORAD deasupra New Jersey arată presiunea operațională a restricțiilor aeriene temporare în jurul deplasărilor președintelui SUA, după ce două aeronave de aviație generală au intrat în spațiul restricționat în timp ce Donald Trump participa la un turneu de golf la Bedminster, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul North American Aerospace Defense (NORAD) a transmis că avioane F-16 au interceptat „mai multe” aeronave de aviație generală care au încălcat restricțiile temporare de zbor instituite deasupra zonei Bedminster, New Jersey, în timpul prezenței lui Trump la evenimentul LIV Golf, conform unei postări pe X (fostul Twitter). NORAD a refuzat să spună dacă piloții au greșit din neatenție, precizând că stabilirea cauzei revine Federal Aviation Administration (FAA) , potrivit Reuters, citată de publicație. În același timp, NORAD a reamintit că piloții au obligația să verifice informațiile FAA pentru a rămâne la zi cu restricțiile temporare de spațiu aerian. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Trump urma să se întoarcă la Washington mai târziu în aceeași zi, după participarea la turneul de golf. Context: FAA analizează și un incident de siguranță legat de Marine One Separat, FAA a anunțat că revizuiește un incident de siguranță în trafic aerian care a implicat elicopterul militar Marine One, folosit pentru transportul președintelui. Agenția a precizat că nu a părut să fie vorba despre o „aproape-coliziune” periculoasă și că aeronavele nu păreau să convergă. Potrivit a două surse citate de Reuters, elicopterul a decolat marți după-amiază de la Casa Albă, însă controlorii de trafic aerian nu ar fi oprit zborurile comerciale pe aeroportul Ronald Reagan Washington National Airport, deși o politică introdusă anul trecut ar fi cerut acest lucru, în urma unei coliziuni fatale. [...]
Chișinăul își întărește postura de securitate și răspunsul diplomatic după incidentul cu o „dronă-rachetă” , prin rechemarea ambasadorului din Rusia pentru consultări, potrivit HotNews . Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a anunțat luni că îl recheamă la Chișinău pe ambasadorul de la Moscova, Lilian Darii , după incidentul produs în localitatea Crocmaz (raionul Ștefan Vodă), unde „un aparat de zbor de tip dronă-rachetă a căzut și a explodat”. MAE a calificat cazul drept „o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale” și a spus că incidentul „a pus în pericol siguranța cetățenilor”. Ce s-a întâmplat la Crocmaz și ce se știe oficial Explozia a avut loc duminică, 9 august, iar în urma deflagrației a izbucnit un incendiu de vegetație. Potrivit informațiilor preliminare citate de Unimedia , deflagrația „s-ar fi produs după căderea unui obiect”, iar la fața locului au fost găsite fragmente ale unei drone de luptă. Poliția a transmis că fragmentele depistate au „caracteristici similare unor componente ale unei rachete ghidate”, ceea ce ar indica faptul că aparatul ar putea fi de tip „dronă-rachetă” (un vehicul aerian fără pilot cu capabilități apropiate de cele ale unei rachete, conform formulării din sursă). De ce contează: combinația dintre reacția diplomatică și investițiile în apărarea aeriană Pe lângă gestul diplomatic, președinta Maia Sandu a legat incidentul de presiunea de securitate generată de războiul din Ucraina și de necesitatea consolidării apărării aeriene. Într-o reacție publică, ea a acuzat Rusia pentru riscurile aduse în proximitatea Republicii Moldova: „Spațiul nostru aerian a fost încălcat de mai multe ori în acești ani. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei ne afectează direct. Rusia este cea care poartă acest război de agresiune și poartă întreaga vină pentru pericolul adus la casele oamenilor noștri.” Șefa statului a mai spus că autoritățile „investesc prioritar în capacitățile de supraveghere și de apărare a spațiului aerian” și că lucrează cu partenerii pentru „cele mai eficiente mijloace de protecție”, potrivit postării sale de pe Facebook . MAE de la Chișinău a încadrat incidentul și în registrul mai larg al războiului, afirmând că Republica Moldova „condamnă războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și consecințele acestuia asupra securității” țării și a regiunii, conform anunțului instituției publicat pe Facebook . [...]
O explozie urmată de incendiu a declanșat evacuări în apropierea unei fabrici de muniție din satul Belitsa, în centrul Bulgariei, iar autoritățile spun că, deși cauza este încă investigată, incidentul pare „de natură internă”, potrivit Biziday . Până la acest moment nu sunt raportate victime sau răniți. Incendiul a izbucnit după o explozie la depozitele fabricii, iar primarul orașului Tryavna din apropiere, Dencho Minev, a indicat că un camion ar fi luat foc înaintea exploziilor. În paralel, sistemul național de alerte de urgență BG-ALERT a fost activat, iar mesajul transmis populației a localizat incidentul la fabrica de muniție EMCO Ltd . din Belitsa. Măsuri operative: limitarea incendiului și protecția echipelor de intervenție Ministrul bulgar de Interne, Ivan Demerdzhiev, citat de presa bulgară, a declarat că au fost luate măsuri pentru a limita incendiul la clădirea în care a izbucnit, subliniind riscurile specifice intervenției într-un perimetru cu materiale explozive. „Atunci când sunt implicate materiale explozive, trebuie să luăm măsuri pentru a proteja și viețile și sănătatea pompierilor.” Ce se știe despre cauză și de ce contează pentru sectorul apărării Cauzele sunt în curs de investigare, însă ministrul de Interne a spus că este mai probabil să fie vorba despre o cauză internă. Proprietarul fabricii a declarat presei bulgare că explozia a fost un accident. Incidentul atrage atenția și prin profilul companiei: EMCO a avut tranzacții internaționale documentate în sectorul apărării. Biziday notează că, potrivit unei investigații Bellingcat bazate pe documente ale companiei și informații furnizate de EMCO, firma a livrat muniție Ucrainei în baza unui contract semnat în noiembrie 2014, cu livrări între decembrie 2014 și februarie 2015. Contractul a avut o valoare de peste 25 de milioane de euro și a inclus 5.000 de obuze de artilerie de 152 mm fabricate de EMCO, alături de alte articole cumpărate de la alți producători bulgari. Compania a mai declarat că a suspendat livrările către Ucraina după acordurile de la Minsk din februarie 2015 și că, în final, nu au fost livrate toate cantitățile prevăzute în contract. [...]
Atacul cu drone din Tatarstan ridică miza asupra infrastructurii petroliere ruse , după ce autoritățile locale au raportat cel puțin 13 morți și 75 de răniți la Nijnekamsk, într-un incident care, dacă bilanțul se confirmă, ar fi printre cele mai sângeroase atacuri individuale pe teritoriul Rusiei de la începutul războiului, potrivit HotNews . Oficialii ruși, citați de BBC, spun că printre victime se află și un copil. Kievul nu a comentat atacul asupra orașului Nijnekamsk, aflat la peste 1.100 de kilometri de granița cu Ucraina. Ținta: rafinărie și instalații industriale, pe fondul intensificării loviturilor Forțele Armate ale Ucrainei au confirmat că rafinăria de petrol Tanevo din Nijnekamsk a fost lovită, iar producătorul ucrainean de tehnologie pentru apărare FirePoint a declarat că în atac au fost folosite drone FP-1. Potrivit unor surse locale, atacul ar fi durat câteva ore, pe timpul nopții și până dimineața. În paralel, Moscova susține că au fost vizate atât instalații industriale, cât și zone rezidențiale. Comitetul de Investigații al Rusiei a afirmat că în zonele lovite se aflau civili „care nu erau implicați în nicio operațiune militară”. Reacția autorităților și contextul operațional Șeful Republicii Tatarstan, Rustam Minnikhanov , a transmis condoleanțe familiilor victimelor, iar primarul din Nijnekamsk, Radmir Belaiev, a descris situația drept „o durere uriașă”. În regiune a fost decretată o perioadă de doliu. Atacul vine în contextul în care Ucraina și-a intensificat loviturile asupra unor obiective pe care le descrie drept surse de venit și elemente de logistică pentru efortul de război al Rusiei. În plus, forțele ucrainene mai loviseră anterior rafinăriile de petrol din Nijnekamsk, pe 12 iunie. Separat, armata rusă a susținut că a doborât peste 450 de drone ucrainene în cursul nopții, fără ca în material să fie oferite detalii independente care să confirme această cifră. [...]
