Știri
Știri din categoria Externe

Ultimatumul Ucrainei a deschis un nou front de presiune economică asupra Belarusului, după ce echipamente folosite pentru ghidarea dronelor rusești deasupra teritoriului belarus ar fi fost oprite la câteva zile de la avertismentul public lansat de Volodimir Zelenski, potrivit Digi24. Miza nu este doar militară: analiști citați în material indică faptul că riscul unor lovituri asupra rafinăriilor – una dintre puținele surse de venit ale regimului – poate schimba calculele lui Aleksandr Lukașenko și, indirect, echilibrul sprijinului economic acordat Rusiei.
Echipamentele ar fi încetat să funcționeze pe 22 iunie, „cel puțin potrivit lui Zelenski”, iar Belarusul nu a confirmat informația. Nu este clar nici dacă oprirea va fi menținută pe termen lung, însă ar fi primul semn vizibil că Ucraina nu mai tratează Belarusul doar ca pe o bază de operațiuni a Rusiei, ci începe să exercite presiune direct asupra Minskului.
Pe 19 iunie, Zelenski a spus că în două regiuni belaruse de la granița cu Ucraina ar exista sisteme de retransmisie (repetoare de semnal) instalate pe turnuri de comunicații, folosite pentru coordonarea atacurilor cu drone rusești, inclusiv asupra zonelor civile. Mesajul a fost explicit:
„Dacă el nu-l va opri, o vom face noi.”
Timp de aproape o săptămână, Lukașenko nu a comentat public. Pe 24 iunie, Zelenski a afirmat că echipamentul a fost scos din funcțiune, iar pe 25 iunie liderul belarus a declarat că „reprezentanții lui Zelenski au fost chiar aici” și a avertizat că „natura războiului s-ar schimba instantaneu” dacă Ucraina ar continua pe această linie. A doua zi, Lukașenko a plecat la discuții cu Vladimir Putin.
Ca indiciu indirect, materialul notează că ar fi scăzut numărul de drone de atac rusești în nordul regiunii Cernihiv, iar raidurile de amploare cu drone Shahed de-a lungul frontierei Belarus–Ucraina ar fi încetat, potrivit unei declarații din 24 iunie a lui Andrii Demchenko, purtător de cuvânt al Gărzii de Frontieră de Stat.
Analiza citată de Digi24 (Kyiv Independent) sugerează că presiunea Ucrainei nu se oprește la echipamentele de retransmisie, ci vizează și infrastructura economică ce susține efortul de război al Rusiei, inclusiv rafinăriile din Belarus.
Katie Glod, de la Centrul de Strategii New Eurasia, spune că Lukașenko ar fi sensibil la riscul asupra rafinăriilor, descrise drept una dintre puținele surse de venit ale regimului. În același registru, un alt expert citat, Uladzimir Zhyhar (Belpol), susține că stațiile de releu sunt doar „o parte a tabloului de ansamblu”, iar discuția reală include întreprinderile care susțin efortul de război și rafinăriile care furnizează combustibil.
În acest context, materialul menționează că Belarus ar fi intervenit pentru a acoperi parțial deficitul de combustibil al Rusiei, exportând în mai 2026 de 26 de ori mai multă benzină către Rusia decât în anul precedent. O eventuală lovire sau blocare a acestui flux ar amplifica presiunea asupra Moscovei, pe fondul penuriilor provocate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii ruse de combustibili.
Digi24 arată că abordarea Ucrainei față de Lukașenko s-a schimbat „cu 180 de grade”: după ani de prudență pentru a evita escaladarea, Kievul ar fi trecut la confruntare deschisă și presiune prin ultimatumuri. Într-o declarație din 19 iunie, Zelenski a inclus și o cerere mai largă: Belarus să înceteze să furnizeze combustibil armatei ruse, prezentând demersul ca pe o succesiune de pași care au început „în culise” și au ajuns la avertisment public.
Totuși, experții citați avertizează că oprirea echipamentelor nu echivalează cu îndepărtarea lor și că Lukașenko „încearcă să câștige timp”. Vadzim Kabanchuk, din cabinetul-umbră al opoziției belaruse, spune că, dacă stațiile vor începe să funcționeze din nou, Ucraina „își va pune în aplicare, cel mai probabil, ultimatumul”.
Pe termen scurt, rămâne neclar dacă echipamentele au fost demontate sau doar oprite temporar și dacă Minsk va confirma oficial situația. Pe termen mediu, miza se mută către cooperarea militară și economică Belarus–Rusia: dacă Ucraina își extinde presiunea către infrastructura de combustibili, costurile pot deveni semnificative pentru regimul Lukașenko, care depinde de stabilitate internă și de sprijinul Moscovei.
În același timp, materialul notează că menținerea status quo-ului ar rămâne strategia preferată a lui Lukașenko, inclusiv pentru a evita represalii care i-ar afecta economia și una dintre puținele surse de legitimitate internă: promisiunea de „pace”.
Recomandate

Vladimir Putin își ajustează mesajul public pentru a masca presiunea economică internă a războiului , în timp ce încearcă să proiecteze ideea unei victorii „inevitabile” în Ucraina, potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicată de Kyiv Post . Analiza notează că liderul de la Kremlin construiește „o realitate controlată” în care minimizează costurile economice tot mai vizibile ale conflictului și amplifică, în schimb, narațiunea succesului militar. În acest cadru, Putin ar fi acceptat că summitul SUA–Rusia din Alaska (august 2025) nu a produs acorduri diplomatice „tangibile sau aplicabile”, dar continuă să își mențină public obiectivele inițiale ale războiului. Mesajul Kremlinului: „victorie inevitabilă”, negocieri respinse Potrivit evaluării, Putin a respins implicit două propuneri recente de încetare a focului venite din partea Ucrainei, ceea ce, în lectura ISW, indică lipsa disponibilității pentru negocieri „cu bună-credință”. În paralel, oficialii ruși ar continua să semnalizeze consecvent că nu renunță la țintele inițiale ale invaziei. Un element central al acestei strategii de comunicare este supraevaluarea progreselor de pe front. ISW susține că Putin face „afirmații mult exagerate” despre avansuri rusești care nu corespund realităților din teren, inclusiv pentru a sugera că poziția Rusiei ar fi cel puțin la fel de bună ca la momentul summitului din Alaska. De ce contează: presiunea internă și războiul la distanță lungă În evaluarea citată, această narațiune ar urmări să acopere „tensiunea internă în creștere” pe care Rusia o resimte ca urmare a campaniei ucrainene de lovituri la distanță lungă. Totodată, Kremlinul ar promova bloggeri militari („milbloggeri”) cooptați și loiali, care pot susține public această versiune „controlată” a realității. Situația operațională din ultimele 24 de ore ISW mai consemnează că forțele ruse au lansat peste noapte 108 drone asupra Ucrainei. În același timp, analiza precizează că pe 29 iunie nu au existat avansuri confirmate nici din partea Rusiei, nici din partea Ucrainei. [...]

Polonia ridică un potențial veto politic în calea aderării Ucrainei la UE , condiționând sprijinul de renunțarea la simboluri naționale asociate cu OUN și UPA, inclusiv Stepan Bandera, potrivit Antena 3 . Vicepremierul Poloniei și ministru al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a declarat că Ucraina va întâmpina „obstacole serioase” în procesul de integrare europeană dacă păstrează aceste repere ca simboluri naționale. El a făcut afirmațiile într-o emisiune difuzată de Polsat News, într-un context în care tema memoriei istorice a reaprins tensiunile dintre Varșovia și Kiev. „În UE nu putem pune pe piedestal persoane care subminează cooperarea europeană. Cu Bandera, Ucraina nu va intra în Uniunea Europeană.” De ce contează: extinderea UE poate fi blocată de un stat membru Mesajul Varșoviei are o miză de reglementare și decizie politică la nivel european: extinderea Uniunii Europene depinde de acordul statelor membre, iar Polonia transmite că își va folosi dreptul de vot în funcție de modul în care Ucraina gestionează subiecte sensibile legate de „memoria istorică”. Kosiniak-Kamysz a insistat că Polonia „va lua propria decizie” privind extinderea și că „nimeni nu îi va dicta” cum să voteze în privința aderării unei țări la UE. În același timp, el a fost de acord cu sugestia moderatorului că la Kiev ar exista forțe politice care, în realitate, nu își doresc aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Contextul escaladării: decorații retrase și reacții în lanț Potrivit informațiilor prezentate, tensiunile s-au amplificat în ultimele săptămâni. În seara de 19 iunie, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decis să îl retragă pe Volodimir Zelenski de pe lista celor decorați cu Ordinul Vulturului Alb , după ce o unitate militară ucraineană a fost numită după „Eroii Armatei Insurgente Ucrainene”. Nawrocki a afirmat că Polonia nu va permite aderarea la UE a celor care nu înțeleg necesitatea renunțării la „cultul totalitarismului și al violenței”. Ulterior, mai mulți actuali și foști oficiali ucraineni au anunțat că își vor returna distincțiile primite din partea Poloniei. În paralel, Jarosław Kaczyński, liderul partidului de opoziție Lege și Justiție, a spus că Polonia ar trebui să înceapă să blocheze noile runde de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE. Reacția de la Kiev: mesaj de suveranitate asupra „eroilor” Pe 28 iunie, de Ziua Constituției, Zelenski a anunțat că a transmis Radei Supreme un proiect de lege privind înființarea unui Panteon Național dedicat ucrainenilor remarcabili. „Nimeni nu ne va dicta vreodată cum să trăim, cum să vorbim, pe cine să iubim, cui să fim recunoscători sau ce eroi să onorăm.” În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori în negocierile UE-Ucraina, rămâne de văzut dacă disputa privind simbolurile istorice se va traduce într-o poziție formală a Poloniei la nivel european sau va rămâne, deocamdată, un instrument de presiune politică în relația bilaterală. [...]

Ucraina anunță că va intensifica răspunsul la atacurile asupra civililor, vizând slăbirea capacității Rusiei de a continua războiul , potrivit news.ro , care citează un mesaj al președintelui Volodimir Zelenski publicat pe Telegram. Zelenski a spus că Rusia a lansat „lovituri foarte cinice” asupra Zaporojie și Dnipro, acuzând că sunt vizate obiective civile și „însăși viața” prin atacuri cu drone FPV (drone de tip „first-person view”, ghidate în timp real de operator) și alte tipuri de drone. El a menționat lovituri asupra unui microbuz și în apropierea unui autobuz urban în Zaporojie, soldate cu victime și numeroși răniți. În Dnipro, președintele ucrainean a descris un atac „brutal și complet lipsit de sens” asupra unei întreprinderi cu producție civilă, afirmând că au existat morți și că „peste douăzeci și patru de persoane” au fost rănite. Zelenski a mai spus că au fost lovite și regiunile Herson, Harkov, Donețk și Sumî și a transmis condoleanțe familiilor victimelor. În mesajul său, liderul de la Kiev a indicat direcția răspunsului ucrainean: „Desigur, vom răspunde destul de corect Rusiei la toate aceste lovituri. Și facem acest lucru astfel încât sistemul statului rus să sufere, în primul rând, și capacitatea Rusiei de a prelungi războiul.” Separat, Ukrinform a relatat că armata rusă a atacat Dnipro, iar în urma unui atac cu rachete „șase persoane au murit”, în timp ce „29 au fost rănite”, conform aceleiași surse citate de news.ro. [...]

Ucraina spune că a lovit două poduri folosite de Rusia pentru logistică , vizând infrastructură de transport din Zaporojie și Crimeea , într-o acțiune care ar putea afecta fluxul de trupe și muniții pe front, potrivit Agerpres . Statul Major al Forțelor armate ale Ucrainei a transmis, într-un comunicat publicat pe Telegram, că atacurile au avut loc luni și „în noaptea de 29 spre 30 iunie”, în cadrul eforturilor de „reducere a potențialului militar și economic” al Rusiei. Informațiile sunt relatate de EFE, conform aceleiași surse. Țintele menționate sunt: un pod rutier în zona Azovske, în regiunea ucraineană Zaporojie, ocupată parțial de Rusia; un pod feroviar în apropierea localității Iciki, în Crimeea (peninsula anexată de Rusia în 2014). Potrivit comunicatului, armata rusă ar utiliza aceste infrastructuri pentru transportul de efective, armament, muniție și mijloace logistice. Statul Major ucrainean precizează că încă adună detalii privind rezultatele atacurilor. Alte lovituri raportate: comandă și control pentru drone Pe lângă poduri, Ucraina mai susține că a atacat posturi de comandă și control ale dronelor în regiunea rusă Belgorod, în regiunea ucraineană Donețk (ocupată) și în Zaporojie (sud). De asemenea, ar fi fost vizat un post de comandă și observație al forțelor ruse în Donețk. Confirmare privind o rafinărie din Rusia și rezervoare distruse Separat, Statul Major ucrainean a prezentat rezultatele unui atac de duminica precedentă asupra unei rafinării a companiei Slaviansk ECO din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei). Conform informării, au fost distruse patru rezervoare cu un volum total de 35.000 metri cubi și au fost avariate alte nouă rezervoare cu un volum total de 30.000 metri cubi, precum și o unitate de rafinare a petrolului. [...]

România și Ucraina au stabilit o linie directă de comunicare pentru gestionarea rapidă a incidentelor de tipul celui din Portul Constanța , astfel încât informația să nu mai treacă „printr-un șir de mai mulți decidenți”, potrivit News . Președintele Nicușor Dan spune că, după incident, au existat contacte între cele două țări „la diferite niveluri”, iar acesta este „progresul” față de situația de acum două-trei săptămâni. Declarațiile vin în contextul întrebărilor legate de raportul privind drona care a intrat în portul Constanța, pe fondul informațiilor că a fost găsită o dronă care ar fi trecut pe sub radarele Ministerului Apărării. Șeful statului a indicat că sunt „două chestiuni”, una aeriană și una navală. Ce se știe despre evaluări și raportări Nicușor Dan a spus că, pe componenta aeriană, autoritățile sunt „într-un proces” și „într-un progres”, menționând că în aprilie evaluarea preliminară a Ministerului indica faptul că s-a produs evenimentul, dar „nu eram 100%”. Pentru componenta navală, președintele a precizat că există un raport preliminar și că a fost transmisă către partea ucraineană o listă de întrebări venită de la toate instituțiile implicate. Ce urmează și miza operațională Din perspectiva funcționării instituționale, linia directă invocată de președinte ar urma să reducă timpii de reacție și blocajele de coordonare în situații similare, prin scurtarea circuitului decizional între București și Kiev. Președintele a mai afirmat că, după incidentul din Portul Constanța, nu au mai existat incidente navale. [...]

Polonia condiționează sprijinul militar de transferul de tehnologie pentru drone , după ce Varșovia acuză Kievul că s-a retras dintr-o înțelegere „MiG-uri contra drone”, potrivit HotNews . Mesajul are un impact operațional direct: livrările suplimentare de avioane MiG-29 către Ucraina sunt blocate, iar cooperarea bilaterală pe zona dronelor este pusă sub semnul întrebării. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat într-un interviu pentru Polsat News, citat de Kyiv Independent , că Polonia a propus un schimb pe care îl consideră „echitabil”: avioane MiG în schimbul tehnologiei și capabilităților ucrainene în domeniul dronelor. Potrivit acestuia, Ucraina ar fi acceptat inițial, dar nu ar fi respectat angajamentul. „Ucrainenii au acceptat inițial propunerea, dar nu și-au respectat angajamentul, așa că nu mai există avioane MiG pentru Ucraina, deoarece nu există drone sau capacități de drone pentru Polonia.” Ce se întâmplă cu transferul de MiG-29 Guvernul polonez anunțase în ianuarie că a aprobat transferul a până la nouă avioane MiG-29 către Ucraina, pe măsură ce Polonia scoate din uz aeronavele din era sovietică și trece la avioane americane F-16 și F-35. La începutul lunii iunie, oficiali polonezi au spus însă că transferul a fost amânat, pe fondul negocierilor nerezolvate privind transferul de tehnologie militară ucraineană către Polonia. Polonia a mai livrat Ucrainei 14 avioane MiG-29 în primăvara lui 2023, fiind prima țară care a furnizat Kievului avioane de luptă după invazia pe scară largă declanșată de Rusia în 2022. Miza: accesul Poloniei la expertiza ucraineană în drone Declarațiile ministrului polonez vin în contextul în care premierul Donald Tusk spusese în aprilie că Ucraina a acceptat să împărtășească expertiza sa pentru a ajuta armata poloneză să construiască o flotă modernă de drone. Kosiniak-Kamysz a insistat că Ucraina are atât capabilități avansate, cât și experiență operațională relevantă, dar a susținut că partea ucraineană „s-a retras” ulterior din acorduri. Ucraina nu a comentat public afirmațiile ministrului polonez, potrivit informațiilor din articol. Context: relație bilaterală în tensiune Episodul se suprapune peste o deteriorare mai amplă a relațiilor polono-ucrainene, alimentată de dispute politice și simbolice. În acest context, Donald Tusk a avertizat că escaladarea conflictului dintre Varșovia și Kiev este o „greșeală strategică” care poate afecta ambele țări și că singurul beneficiar ar fi Rusia. [...]