Știri
Știri din categoria Externe
Deficitul de interceptoare Patriot a lăsat Ucraina fără apărare în fața unui val de rachete balistice, după ce Kievul nu a reușit să doboare niciuna dintre cele 29 de rachete lansate de Rusia în noaptea de 5 spre 6 iulie, potrivit Mediafax, care citează Forțele Aeriene ucrainene și Euronews.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, colonelul Iurii Ihnat, a descris rata de interceptare drept „scăzută” și a indicat cauza: lipsa unui flux constant de rachete interceptoare. El a susținut că Rusia cunoaște deficitul de rachete PAC-2 și PAC-3 pentru sistemele Patriot și își adaptează atacurile pentru a exploata această vulnerabilitate.
Autoritățile ucrainene afirmă că sistemele Patriot furnizate de Statele Unite sunt, în acest moment, singura opțiune eficientă pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. Problema, potrivit Kievului, este că stocurile de interceptoare au ajuns la un nivel critic, ceea ce reduce direct capacitatea de apărare antiaeriană.
Ambasadorul Ucrainei la Uniunea Europeană, Vsevolod Cențov, a declarat pentru Euronews că atacurile Rusiei transmit mesajul că Moscova intenționează să continue războiul, adăugând că Ucraina își intensifică, la rândul ei, loviturile asupra unor ținte militare din Rusia și din teritoriile ocupate.
Președintele Volodimir Zelenski a spus că unul dintre obiectivele principale ale summitului NATO de la Ankara este consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei.
„Este extrem de important ca lumea – în primul rând Statele Unite și partenerii noștri europeni – să iasă din summitul NATO de la Ankara cu decizii puternice privind sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei și, implicit, pentru protejarea vieții oamenilor”
Zelenski a mai afirmat că, atât timp cât aliații mai au rachete Patriot în stoc, Rusia este încurajată să continue atacurile asupra zonelor rezidențiale.
În material se arată că Patriot sunt produse în SUA de Raytheon și Lockheed Martin și sunt folosite atât de Ucraina, cât și de mai mulți aliați ai Washingtonului. Potrivit presei internaționale citate, războiul dintre Israel și Iran a redus semnificativ stocurile globale de interceptoare, după utilizarea intensă în Orientul Mijlociu.
Zelenski a indicat că Lockheed Martin produce aproximativ 600 de interceptoare Patriot pe an (circa 60–65 pe lună), în timp ce oficiali ucraineni estimează că Rusia produce aproximativ 120 de rachete balistice lunar. În acest context, discuțiile despre suplimentarea sprijinului militar, inclusiv livrări de interceptoare Patriot, sunt așteptate să fie pe agenda summitului NATO de la Ankara.
Recomandate
Mesajul lui Volodimir Zelenski indică faptul că direcția sprijinului american rămâne un factor-cheie pentru evoluția războiului și, implicit, pentru stabilitatea regională , potrivit Economica . Președintele Ucrainei a relatat că a avut o convorbire telefonică „foarte bună” cu Donald Trump, în contextul Zilei Independenței SUA, și a subliniat că „hotărârea Americii” va fi esențială pentru încheierea conflictului. Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul acordat de la începutul războiului, menționând atât ajutorul militar, cât și susținerea politică pentru Kiev. În mesajul publicat pe canalul său de Telegram , liderul ucrainean a enumerat explicit sisteme precum Javelin și Patriot, pe care le-a legat de capacitatea Ucrainei de a-și apăra independența. Rolul SUA în perspectiva unei soluții negociate Potrivit lui Zelenski, o parte importantă a discuției cu Trump a vizat situația de pe front și demersurile diplomatice pentru încheierea războiului. El s-a declarat optimist în privința unei soluții negociate și a punctat explicit miza deciziilor de la Washington: „Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar hotărârea Americii va fi esențială”. Continuarea discuțiilor la summitul NATO de la Ankara Zelenski a mai spus că el și Donald Trump au convenit să continue dialogul „personal” în timpul summitului NATO care, potrivit relatării, începe luni la Ankara. În același context, liderul ucrainean a reluat solicitarea pentru noi sisteme Patriot , pe care le consideră necesare pentru apărarea populației în fața atacurilor ruse cu rachete și drone, trimițând la o relatare separată despre această cerere, publicată de Mediafax . [...]
Întâlnirea Trump–Zelenski la summitul NATO de la Ankara repune pe agendă atât blocajul din Ucraina, cât și presiunea SUA pentru creșterea bugetelor de apărare , potrivit news.ro . Casa Albă indică drept miză relansarea eforturilor de încheiere a războiului, într-un moment în care „frontul este în mod evident blocat de câteva luni”. Donald Trump urmează să ajungă la summit marți, iar prima întâlnire programată este cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , gazda reuniunii. Tot atunci, Trump ar urma să aibă discuții cu președintele sirian Ahmed al Charaa și să susțină o conferință de presă, conform detaliilor prezentate de Casa Albă. Ucraina: discuții despre „cum putem pune capăt războiului” Un oficial american de rang înalt, citat de AFP și vorbind sub protecția anonimatului, a declarat că întâlnirea Trump–Zelenski este programată pentru miercuri și va viza „modul în care putem pune capăt războiului”. Același oficial a descris situația de pe front ca fiind blocată, fără progrese semnificative de partea niciuneia dintre tabere, și a spus că președintele american consideră „urgent” să se încerce oprirea conflictului. În weekend, atât Vladimir Putin, cât și Volodimir Zelenski au avut convorbiri telefonice separate cu Donald Trump, în contextul aniversării a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, mai notează publicația. NATO: presiune pentru majorarea cheltuielilor de apărare Pe lângă dosarul ucrainean, Trump va face presiuni asupra aliaților din NATO să își majoreze cheltuielile de apărare, potrivit aceluiași oficial american. Pentru statele membre, subiectul are implicații bugetare directe, într-un moment în care cerințele de finanțare pentru apărare concurează cu alte priorități fiscale. Context regional: Siria, Liban și armistițiul „fragil” În ceea ce privește întâlnirea cu președintele sirian Ahmed al Charaa, news.ro consemnează că acesta a negat în iunie intenția de a interveni militar în Liban împotriva Hezbollah, după ce Trump sugerase contrariul. Ahmed al Charaa a afirmat că urmărește „căi de colaborare economică între Liban și Siria, nu căi militare”. Materialul menționează și că un protocol de acord semnat pe 17 iunie între Statele Unite și Iran a permis intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil în Liban începând cu 21 iunie, înaintea semnării, pe 26 iunie, a unui acord-cadru între Liban și Israel pentru o „pace durabilă”. [...]
Ursula von der Leyen pune pe agenda NATO suplimentarea apărării antiaeriene a Ucrainei , după atacul rusesc asupra Kievului, și indică faptul că discuția va avea loc „săptămâna aceasta” la summitul Alianței de la Ankara, potrivit Mediafax . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că atacul a vizat civili și a inclus „peste 400 de drone și rachete” îndreptate spre capitala Ucrainei. În acest context, von der Leyen a susținut că Ucraina are nevoie „urgentă” de mai multe capacități de apărare aeriană. „Ucraina are nevoie urgentă de mai multe capacități de apărare aeriană. Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, în cadrul summitului NATO.” Componenta financiară: tranșă de 4 miliarde de euro și împrumut de 90 de miliarde de euro În același mesaj, șefa executivului de la Bruxelles a precizat că, săptămâna trecută, UE a acordat „prima tranșă de 4 miliarde de euro” dintr-un împrumut de „90 de miliarde de euro”, pentru consolidarea apărării Ucrainei „cu tehnologie avansată pentru drone”. Von der Leyen a adăugat că „vor urma și alte măsuri, foarte curând”. Presiune de reglementare: pachetul 21 de sancțiuni, în lucru Von der Leyen a mai spus că se depun „eforturi intense” pentru finalizarea acordului privind „ cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni ” în „zilele următoare”, fără a detalia conținutul acestuia. Contextul atacului și miza summitului de la Ankara Reacția vine după un atac masiv al Rusiei asupra Kievului în noaptea de duminică spre luni. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că a fost vorba despre un atac combinat cu rachete balistice, rachete de croazieră și drone. Potrivit Kyiv Post , în urma atacului au murit 14 persoane și alte zece au fost rănite, iar primarul Kievului a anunțat că marți va fi zi de doliu. Mediafax notează că atacul a avut loc cu o zi înainte de deschiderea summitului NATO de la Ankara, unde președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să se întâlnească cu președintele SUA, Donald Trump, pentru discuții despre posibile soluții de încheiere a războiului. [...]
Întâlnirile programate de Donald Trump la summitul NATO din Turcia pot influența direct agenda de securitate și cheltuielile militare ale alianței. Potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters și declarațiile unui oficial american de rang înalt, președintele SUA urmează să se vadă în această săptămână cu liderii Ucrainei și Siriei, în marja reuniunii NATO, într-un demers descris ca o „împingere reînnoită” pentru încheierea războiului din Ucraina. Donald Trump este programat să ajungă la summit marți, iar prima întâlnire va fi cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , gazda reuniunii. Casa Albă a transmis că Trump se va întâlni și cu președintele Siriei, Ahmed al‑Sharaa, și va susține o conferință de presă. Ucraina: discuții despre „cum putem opri războiul” Conform oficialului american citat, Trump se va întâlni miercuri cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, pentru a discuta „cum putem pune capăt războiului”. Același oficial a susținut că, în ultimele luni, frontul „a înghețat”, iar niciuna dintre părți nu înregistrează progrese semnificative, motiv pentru care președintele SUA ar resimți „un real sentiment de urgență” pentru a opri conflictul. NATO: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În paralel cu discuțiile legate de Ucraina, Trump va cere aliaților NATO să își majoreze cheltuielile de apărare, potrivit aceleiași informări. În termeni practici, mesajul poate amplifica presiunea politică asupra guvernelor europene privind bugetele militare și prioritățile de achiziții, într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne principalul test de securitate pentru alianță. [...]
Germania menține blocajul pe rachetele Taurus pentru Ucraina , argumentând că loviturile la distanță lungă pot fi acoperite de capacitățile ucrainene cu drone, potrivit Kyiv Post . Mesajul, transmis de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , indică o linie de politică militară în care Berlinul evită furnizarea unui sistem ofensiv cu rază lungă, dar își consolidează rolul de furnizor-cheie de apărare antiaeriană. Pistorius a spus, într-un interviu citat de n-tv, că Ucraina „reușește tot mai mult” să lovească ținte pe teritoriul Rusiei, inclusiv rafinării de petrol și logistică militară, folosind sisteme aeriene fără pilot dezvoltate intern. În acest context, el a apreciat că Ucraina nu mai are nevoie de rachetele de croazieră Taurus. „Ucraina are tot mai mult succes în a lovi ținte pe teritoriul Rusiei, distrugând astfel rafinării de petrol și logistică militară.” Ce transmite Berlinul: „nu” pentru capabilități ofensive, „da” pentru apărare Deși refuză în continuare livrarea sistemului Taurus, Germania rămâne „unul dintre principalii susținători militari” ai Ucrainei, în special pe segmentul apărării aeriene și antirachetă, notează publicația. Practic, Berlinul își păstrează profilul de contributor major la protecția infrastructurii și a orașelor, fără a trece pragul politic al furnizării unei arme de lovire la mare distanță. Context operațional: front relativ stabil, dar costisitor pentru Rusia Pistorius a descris situația de pe front ca fiind „în mare parte statică”, cu variații de câțiva kilometri în ambele direcții, însă cu pierderi „incredibile” pentru forțele ruse. Evaluarea sa sugerează că, în viziunea Berlinului, dinamica actuală nu impune o schimbare de politică privind Taurus, atâta timp cât Ucraina își poate susține loviturile în adâncime prin drone. „Situația nu a arătat niciodată atât de bine ca acum. Nu există aproape nicio mișcare pe câmpul de luptă… dar întotdeauna cu pierderi incredibile pentru forțele armate ruse.” În paralel: contract pentru 600 de interceptoare de apărare aeriană În același material, este menționat că președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat pe 22 iunie semnarea unui contract major cu Germania pentru achiziția a 600 de rachete interceptoare de apărare aeriană . Acordul vizează muniții produse de contractori germani, sub licență de fabricație din SUA. Zelenski a precizat că livrările vor dura, descriind calendarul drept un proces „destul de îndelungat”. Tot el a indicat că SUA produc în prezent aproximativ 700 de interceptoare pe an și au transferat licențe de producție către Germania pentru a crea capacitate de fabricație în Europa. De ce contează Poziția exprimată de Pistorius conturează o împărțire tot mai fermă a sprijinului militar german: accent pe apărare antiaeriană (inclusiv prin contracte de volum), în timp ce armele ofensive cu rază lungă rămân în afara pachetului. Pentru Ucraina, mesajul implică faptul că presiunea pentru Taurus se lovește de argumentul „substituției” prin drone, iar pentru industria europeană de apărare, contractul de interceptoare indică o direcție de investiții și producție orientată către muniții defensive, cu termene de livrare extinse. [...]
Ritmul atacurilor aeriene rusești pune presiune directă pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , în condițiile în care Kievul reclamă un deficit critic de capabilități anti-balistică, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintelui Volodîmîr Zelenski . Într-un mesaj publicat pe Telegram duminică, 5 iulie, Zelenski a spus că, într-o singură săptămână, Rusia a lansat asupra Ucrainei aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe aeriene ghidate și 106 rachete de diverse tipuri, „aproape jumătate” dintre acestea fiind balistice. De ce contează: vulnerabilitatea la rachete balistice și bombe grele Zelenski a indicat că forțele ucrainene de apărare antiaeriană interceptează, de regulă, peste 90% dintre dronele de atac, însă rămân „foarte vulnerabile” în fața rachetelor balistice și a bombelor ghidate grele incluse în pachetele de lovituri. Ca exemplu al acestei vulnerabilități, el a invocat un atac recent cu rachetă balistică asupra Kievului, soldat cu 31 de morți și 102 răniți. Miza operațională: aprovizionare continuă cu interceptori, în special anti-balistică Pentru a face față volumului de amenințări, Zelenski a afirmat că Ucraina lucrează cu parteneri europeni și nord-americani pentru a obține livrări continue de rachete interceptoare, inclusiv prin inițiative precum „Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)” – o listă de necesități prioritare pentru sprijin militar. „Ne întărim apărarea antiaeriană lucrând împreună cu europenii pe anti-balistică. Avem nevoie de răspunsuri de la partenerii noștri la solicitările noastre de apărare antiaeriană. Fiecare pachet de rachete interceptoare este o protecție reală a vieților”, a transmis Zelenski. Atacuri în weekend: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același context, Zelenski a descris o campanie „neîntreruptă” care vizează infrastructura civilă și comunități de pe linia frontului, menționând că aproape zilnic sunt lovite regiuni precum Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și localități de graniță. Kyiv Post mai notează o serie de atacuri din weekend, între care: o lovitură cu rachetă în regiunea Harkiv care a distrus o benzinărie în districtul comercial din Izium, cu un mort și trei răniți; un atac cu dronă asupra Bohoduhiv, soldat cu doi morți; un atac cu dronă în orașul Harkiv, cu cel puțin cinci răniți; o bombă ghidată FAB-250 cu modul de planare și corecție (UMPK) care a lovit un supermarket din Kramatorsk (regiunea Donețk), rănind cinci civili, inclusiv un băiat de 11 ani; în Zaporijjea, o salvă de cinci rachete care a provocat o prăbușire parțială a structurii unei clădiri de apartamente cu mai multe etaje, urmată de atacuri cu drone asupra unor facilități comerciale; în Sumî, un atac asupra unei stații de combustibil care a declanșat un incendiu puternic și a rănit trei femei. Potrivit aceleiași surse, echipele de intervenție de urgență rămân în alertă ridicată, pe fondul volumului „fără precedent” al asalturilor aeriene rusești. [...]
