Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina vrea să creeze un cadru regional pentru logistică și reconstrucție, iar România este inclusă între cele opt state vizate de „Inițiativa Carpatică”, programată pentru lansare oficială în această toamnă, potrivit G4Media, care citează declarații ale președintelui Volodimir Zelenski.
Inițiativa este prezentată ca o platformă de cooperare pentru țări care „împărtășesc interese economice și de securitate comune”, dar care nu sunt neapărat pregătite să sprijine Ucraina cu arme. Zelenski a indicat că unele state preferă să se implice în ajutor umanitar, securitate și economie și iau în calcul participarea la reconstrucția Ucrainei, ceea ce, în interpretarea sa, ar semnala încredere într-un viitor pașnic.
Potrivit declarațiilor citate, proiectul ar urma să includă:
Lista statelor menționate de Zelenski include:
Președintele ucrainean a spus că lansarea oficială este planificată „în această toamnă” și că discuțiile privind datele specifice sunt deja în desfășurare. În acest stadiu, nu sunt prezentate detalii despre formatul instituțional, finanțare sau proiecte concrete care ar urma să fie asumate de fiecare stat.
Recomandate

Ucraina spune că a lovit podul Kerci cu un mix de drone și rachete, într-o operațiune întinsă pe săptămâni , iar mesajul public al președintelui Volodimir Zelenski indică o schimbare de ritm operațional: atacuri coordonate, în etape, asupra unor ținte strategice din Rusia, inclusiv asupra principalei legături militare către Crimeea, potrivit Digi24 . Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Zelenski a descris acțiunea drept o „operațiune fără precedent” și a afirmat că forțele ucrainene au folosit „nu mai puțin de 11 tipuri de drone și rachete” pentru a-și atinge țintele. În aceeași intervenție, liderul de la Kiev a mulțumit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), unităților din Forțele de Apărare, conducerii militare și producătorilor ucraineni de armament. O lovitură în etape, cu ținte pregătite înainte de atacul asupra podului Potrivit lui Zelenski, atacul asupra podului Kerci ar fi fost „rezultatul celei de-a șaptea etape” a unei operațiuni desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, „elaborată și coordonată” de SBU împreună cu Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Înainte de lovitura finală, Zelenski susține că au fost vizate, „treptat”, elemente care protejau zona și infrastructura: sisteme de apărare aeriană, radare, echipamente de război electronic și „alte ținte desemnate” de-a lungul „drumului către obiectivul final”. Ce armament spune Zelenski că a fost folosit În mesajul său, președintele ucrainean a enumerat explicit mijloacele utilizate în operațiune: „Dovbush” „Vendetta” „Da Vinci” „Sichen” „Mich-2000” „Ruta” „Palianitsia” „An-197” „FP-1” „FP-5 Flamingo” „ R-360 Neptune ” Zelenski a mai afirmat că, „în momentul decisiv”, dronele „Palianitsia” ar fi lovit tronsonul rutier al podului, iar rachetele „Neptune”, dronele „Ruta” și dronele FP-5 ar fi lovit tronsonul feroviar. Tot el a susținut că, folosind sistemul „Flamingo”, a fost executată o „lovitură ghidată cu precizie”, iar legătura de comunicații „a funcționat impecabil până în ultimele secunde”. Mesajul politic: „războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început” În același text, Zelenski a legat operațiunea de atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene și a spus că Ucraina a propus „în repetate rânduri” măsuri de dezamorsare a conflictului, dar că acestea ar fi fost respinse. El a menționat, ca exemple, lovituri rusești asupra infrastructurii, inclusiv asupra unor poduri din Zaporijia, Dnipro, Kiev și regiunea Odesa. „Ne refacem infrastructura. Dar îi reamintim, de asemenea, Rusiei că războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început.” Din informațiile prezentate de Digi24, reacția lui Zelenski conturează o miză operațională: lovirea și degradarea, în pași succesivi, a capacităților de apărare și a infrastructurii care susține controlul Rusiei asupra Crimeei, cu podul Kerci indicat drept „principalul punct de trecere militar” către peninsulă. În lipsa altor detalii independente în materialul citat, amploarea pagubelor și efectele imediate asupra traficului rămân neprecizate în această sursă. [...]

Rusia a cerut retragerea NATO la granițele din 1997, condiție care ar reduce prezența aliată inclusiv în România , potrivit Digi24 , care citează informații atribuite unor surse „bine informate” de Bloomberg . Propunerea ar fi fost pusă pe masă în discuțiile cu SUA despre Ucraina și ar viza, în mod direct, statele intrate în Alianță după 1997. Ce ar fi oferit Moscova și ce ar cere în schimb Conform surselor citate de Bloomberg, Rusia ar fi propus ca NATO să revină la configurația de dinaintea extinderilor de după 1997, iar în schimb Moscova și-ar retrage trupele din regiunea Kaliningrad. În același timp, emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, ar fi prezentat ideea aliaților europeni și ar fi insistat ca noile propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa să fie analizate în cadrul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina. În paralel, negociatorii americani ar fi întrebat Kievul dacă ar fi dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România: „granițele din 1997” înseamnă retrageri din 16 state Materialul arată că o revenire la „granițele din 1997” ar presupune, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale alianței — 16 din 32. Lista include: toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia; țările baltice; patru din cele șase republici ale fostei Iugoslavii; Albania, Finlanda și Suedia. România, care a aderat la NATO în 2004, este menționată ca fiind „direct vizată” de cererile lui Vladimir Putin . Calendarul discuțiilor și reacția europeană, potrivit surselor citate Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, atenția ar urma să se îndrepte către o nouă rundă de negocieri Rusia–Ucraina, cu medierea SUA, și către întâlniri cu participare europeană. În același timp, liderii UE ar fi respins propunerile americane, deși unii ar fi luat în calcul scenariul în care Ucraina, dacă acceptă, ar adera la NATO cu granițe modificate, potrivit surselor Bloomberg. Context: cereri similare înainte de invazia din 2022 și limita juridică invocată Digi24 notează că Moscova a impus condiții similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. În plus, sunt amintite informații atribuite ziarului The Telegraph despre solicitări privind renunțarea NATO la extinderea spre est și reducerea cooperării cu Ucraina și alte state post-sovietice, prezentate de delegația rusă drept „garanții de securitate”. În contrapunct, articolul indică faptul că statutul NATO, la articolul 10, consacră politica „ușilor deschise”, iar intervenția unei terțe părți în procesul de aderare nu este prevăzută. [...]

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Administrația Trump își sincronizează negocierile pe Ucraina cu europenii , trimițându-i pe Jared Kushner și Steve Witkoff joi la Berlin, în timp ce Donald Trump are în aceeași zi o întâlnire trilaterală cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit Digi24 , care citează două surse Axios. Miza întâlnirii de la Berlin este una operațională: coordonarea pregătirilor pentru următoarea rundă de negocieri cu Rusia, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi. În discuții ar urma să fie implicați oficiali de rang înalt din Ucraina, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Polonia, UE și NATO. Ce urmărește Washingtonul la Berlin: garanții de securitate și reconstrucție Potrivit unui oficial citat de Axios, agenda de lucru include două direcții principale: elaborarea unor garanții de securitate care să descurajeze viitoare atacuri rusești asupra Ucrainei; conturarea unor planuri pentru reconstrucția economiei Ucrainei. În paralel, Trump a declarat luni că se așteaptă să discute despre războiul din Ucraina la întâlnirea cu Xi și Putin, iar un oficial american a descris întâlnirea de la Berlin și vizita lui Trump în China drept un efort diplomatic coordonat. Context: contacte cu Moscova și disputa despre „locul Europei la masă” Întâlnirea de joi vine la o săptămână după ce Witkoff și Kushner au îndemnat Rusia să propună un cadru de securitate postbelic pentru Europa, demers pe care îl văd ca parte a efortului de a încheia războiul. Cei doi emisari s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova joia trecută și au discutat ulterior, luni, cu consilierul său de politică externă, Iuri Ușakov, despre pașii următori în negocieri. În același timp, rămâne neclar dacă Europa va participa direct la negocierile de soluționare a conflictului: emisarii americani au susținut că Rusia ar fi fost de acord ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor, însă Ușakov a declarat că nu s-a ajuns la un astfel de acord. De ce contează pentru Europa: temeri legate de summitul Trump–Xi–Putin Pe fondul acestor demersuri, aliații europeni sunt îngrijorați de întâlnirea trilaterală Trump–Xi–Putin, pe care Axios o descrie drept imprevizibilă. Deși obiectivul declarat al lui Trump este inițierea unei discuții despre dezarmarea nucleară, există temeri că discuțiile ar putea devia către Ucraina sau Taiwan, cu efecte contrare intereselor europene. Un diplomat european a rezumat îngrijorarea astfel, potrivit Axios: „Știm că de fiecare dată când președintele Trump vorbește cu Putin sau se întâlnește cu el, asta se traduce în vești proaste pentru Ucraina și pentru Europa. Ne pregătim pentru orice.” În acest context, cancelarul german Friedrich Merz a transmis public un mesaj către Washington înaintea întâlnirii lui Trump cu Putin: „Mesajul nostru către SUA înainte ca Trump să se întâlnească cu Putin este: Fără surprize, vă rog!” [...]

Prăbușirea unui arc al Podului Crimeei pune sub presiune logistica Rusiei către peninsulă , iar reacțiile din spațiul pro-război rus indică o combinație de panică operațională și apeluri la escaladare, potrivit Digi24 . Atacul ucrainean din noaptea de luni spre marți a prăbușit un arc rutier de 227 de metri al Podului Crimeei, în Strâmtoarea Kerci, iar discuțiile din canalele rusești de Telegram s-au concentrat pe două teme: cum a fost posibilă lovitura, în pofida apărării antiaeriene, și ce ar trebui să urmeze ca răspuns. Digi24 relatează că informațiile despre reacțiile bloggerilor militari ruși sunt prezentate de Kyiv Post , pe baza mesajelor publicate în aceste canale. De ce contează: o rută-cheie de aprovizionare militară, din nou vulnerabilă Podul Crimeei este descris ca una dintre cele mai importante rute de aprovizionare ale Rusiei către Crimeea ocupată și a fost vizat în mod repetat de la începutul invaziei pe scară largă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că lovitura a fost rezultatul unei operațiuni coordonate, pregătite timp de săptămâni, care a combinat drone și rachete de fabricație ucraineană. „Astăzi, toată lumea poate vedea consecințele pentru principala rută de aprovizionare militară de pe teritoriul rus către Crimeea noastră ucraineană”, a declarat Zelenski. El a mai afirmat că Ucraina a folosit drone Palianiția împotriva secțiunii rutiere, iar pentru secțiunea feroviară ar fi fost utilizate rachete Neptun, drone Ruta și rachete FP-5 Flamingo. Reacții în Rusia: de la minimalizare la critici directe și apeluri la escaladare Potrivit materialului, primele reacții rusești au încercat să reducă din amploarea pagubelor. Canalul Rybar ar fi descris avariile drept „non-critice”, susținând că traficul feroviar a fost reluat și că relatările ucrainene sunt exagerate. În paralel, alți comentatori au recunoscut distrugerile și au atacat public „experții” care susțineau că podurile sunt aproape imposibil de doborât. Iuri Kotenok, pe canalul Dva Mayora, a scris că arcul rutier a fost distrus și că structurile prăbușite au căzut în canalul navigabil. În comentarii au apărut și mesaje care cer explicit o escaladare, inclusiv apeluri la lovituri mai dure și la măsuri extreme. Digi24 redă și exemple de mesaje care invocă ținte precum infrastructura energetică și de transport a Ucrainei, precum și solicitări de tip „răspuns terifiant”. Cum explică bloggerii lovitura: apărare „epuizată” și coordonare de precizie Pe canalul „Russian Engineer”, discuția s-a mutat pe modul în care Ucraina ar fi reușit să pătrundă prin sistemele de apărare ale podului. Acolo se afirmă că loviturile ar fi fost executate la intervale de „patru-cinci minute”, iar precizia ar fi fost posibilă datorită comunicațiilor Starlink, recunoașterii NATO și armamentului occidental ghidat de precizie. Tot acolo apare ipoteza că ar fi fost folosite inițial „sute de drone” pentru a epuiza apărarea antiaeriană rusă înaintea atacului coordonat cu rachete. Ce urmează: fereastra de reparații și riscul unei noi lovituri Canalul Fighterbomber, asociat cu fostul pilot militar Ilia Tumanov, a susținut că podul „nu a fost distrus”, ci „scos din funcțiune”, și că o parte din traficul feroviar ar putea continua. În același timp, a ridicat problema centrală pentru Moscova: ce ar împiedica Ucraina să lovească din nou, inclusiv în timpul lucrărilor de reparații. Același canal a estimat instalarea unui arc de înlocuire la aproximativ 54 de ore, plus încă trei săptămâni pentru fixarea definitivă, fără ca intervalul să includă fabricarea și livrarea structurii. În discuții apare și avertismentul că alternativele, precum feriboturile, ar putea deveni la rândul lor ținte. Separat, în comentarii este invocată și o critică legată de calitatea construcției: un utilizator susține că, spre deosebire de podurile de peste Nipru construite după standarde sovietice care anticipau atacuri, Podul Crimeei ar fi fost realizat „după standarde concepute pentru a face profit”, cu referire la familia Rotenberg, ale cărei companii au participat la construcție. Pentru detalii despre momentul atacului, Digi24 trimite și la un material separat despre „ momentul în care Ucraina aruncă în aer Podul lui Putin ”, disponibil aici . [...]

Folosirea rachetelor produse în Europa ridică miza industrială a sprijinului militar pentru Ucraina , după ce compania Destinus a susținut că muniția sa a fost utilizată în atacurile care au dus la prăbușirea celei mai importante secțiuni a Podului Crimeei, potrivit Libertatea . Destinus, fondată de fizicianul și antreprenorul rus Mihail Kokorici , afirmă într-un comunicat că rachetele de croazieră de tip Ruta au fost folosite în două atacuri aeriene consecutive: primul pentru avarierea suprastructurii, iar al doilea — cu șapte rachete Ruta — pentru prăbușirea unei secțiuni-cheie a podului care leagă Rusia continentală de Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014. Impact operațional: blocaj în Strâmtoarea Kerci și izolarea Mării Azov Materialul descrie daune semnificative, inclusiv avarierea căii ferate și prăbușirea totală a unei secțiuni rutiere în zona navigabilă a Strâmtorii Kerci, care conectează Marea Azov cu Marea Neagră. Consecința imediată indicată este că resturile căzute în apă blochează navigația și „izolează practic” Marea Azov. În același context, compania mai susține că forțele ucrainene au folosit și sistemele sale LORD/Da Vinci pentru a suprima apărarea aeriană rusă. Confirmarea Ucrainei și compoziția atacului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat folosirea rachetelor Ruta, afirmând că operațiunea a durat câteva săptămâni și a avut șapte etape, în care ar fi fost vizate sisteme de apărare aeriană, radare și echipamente de război electronic. Potrivit relatării, în etapa finală au fost folosite mai multe tipuri de muniții și mijloace, între care: rachete anti-navă Neptun; rachete de croazieră FP-5 Flamingo; rachete de croazieră Ruta; drone Palianiția (pentru secțiunea rutieră). Producție și parteneriate: 1.750 de rachete Ruta, fabrici în Europa Mihail Kokorici afirmă că Destinus a produs 1.750 de rachete Ruta în fabricile sale din Europa și că acestea sunt folosite de Ucraina, inclusiv în atacurile asupra podului Kerci. Compania dezvoltă, conform informațiilor prezentate, versiuni cu rază mai mare: Ruta Block 2, cu rază de acțiune de peste 700 km; Block 3, cu rază de acțiune de peste 2.000 km. Libertatea notează, citând The Moscow Times (link în sursă), că Destinus colaborează cu Rheinmetall , companie germană de apărare care „a preluat de curând” Șantierul Naval Mangalia. Cine este fondatorul Destinus și de ce contează politic Kokorici, în vârstă de 50 de ani, este prezentat ca absolvent de Fizică la Universitatea de Stat din Novosibirsk și cu MBA la Skolkovo. El a fondat în anii 2010 Dauria Aerospace, descrisă drept prima companie spațială privată din Rusia, iar în 2021 a înființat Destinus, inițial cu sediul în Elveția. După invazia Rusiei în Ucraina (24 februarie 2022), compania și-ar fi mutat sediul în Olanda, ar fi deschis fabrici în mai multe țări europene și în Ucraina și s-ar fi orientat către producția de armament. În plan personal, Kokorici a condamnat războiul, s-a alăturat Comitetului Antirăzboi din Rusia, a renunțat la cetățenia rusă în 2024, iar regimul Putin l-a inclus pe o listă de persoane considerate „extremiste”, conform articolului. În lipsa unor evaluări independente în material, afirmațiile privind tipul de muniție folosit și detaliile operațiunii rămân, în principal, cele prezentate de companie și de partea ucraineană. [...]