Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina vrea să creeze un cadru regional pentru logistică și reconstrucție, iar România este inclusă între cele opt state vizate de „Inițiativa Carpatică”, programată pentru lansare oficială în această toamnă, potrivit G4Media, care citează declarații ale președintelui Volodimir Zelenski.
Inițiativa este prezentată ca o platformă de cooperare pentru țări care „împărtășesc interese economice și de securitate comune”, dar care nu sunt neapărat pregătite să sprijine Ucraina cu arme. Zelenski a indicat că unele state preferă să se implice în ajutor umanitar, securitate și economie și iau în calcul participarea la reconstrucția Ucrainei, ceea ce, în interpretarea sa, ar semnala încredere într-un viitor pașnic.
Potrivit declarațiilor citate, proiectul ar urma să includă:
Lista statelor menționate de Zelenski include:
Președintele ucrainean a spus că lansarea oficială este planificată „în această toamnă” și că discuțiile privind datele specifice sunt deja în desfășurare. În acest stadiu, nu sunt prezentate detalii despre formatul instituțional, finanțare sau proiecte concrete care ar urma să fie asumate de fiecare stat.
Recomandate
Rusia ridică miza diplomatică acuzând SUA că sprijină atacuri ucrainene în interiorul teritoriului său , prin furnizarea de informații secrete, într-un moment în care negocierile pentru încheierea războiului sunt blocate, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat la televiziunea de stat că Moscova a adresat „o serie de întrebări” Departamentului de Stat al SUA, solicitând un comentariu inclusiv despre „problema datelor de informații” și despre ceea ce el numește o implicare „mult mai profundă ” a Washingtonului în „organizarea și executarea” unor atacuri „în adâncul teritoriului rus” împotriva unor „ținte civile”. Până la momentul relatării, SUA nu au oferit un comentariu public privind acuzațiile. Negocierile de pace, în impas și cu versiuni contradictorii Lavrov a susținut că președintele Vladimir Putin i-ar fi spus președintelui american Donald Trump, la un summit „de acum un an”, că Moscova era gata să susțină propunerile de pace ale SUA, în forma primită, cu mențiunea că unele aspecte ar necesita compromisuri. Această versiune a fost contrazisă anterior de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a negat că s-ar fi ajuns la un acord la acel summit și a argumentat că, dacă ar fi existat, războiul s-ar fi încheiat deja. În același timp, Lavrov a afirmat că Putin ar fi dispus să primească din nou emisari ai lui Trump pe tema Ucrainei, adăugând: „Întrebarea este ce vor aduce cu ei”. Amenințări privind lovirea livrărilor occidentale și presiune pe infrastructura energetică Pe fondul acestor acuzații, Lavrov a spus că Rusia își va intensifica eforturile de a distruge aprovizionarea occidentală destinată armatei ucrainene, vorbind despre „metode mult mai dure” pentru a „demonta” ceea ce „alimentează din Occident mașina de război a Kievului”. În paralel, Ucraina își concentrează tot mai mult atacurile asupra infrastructurii energetice și logistice a Rusiei — rafinării, terminale petroliere, conducte și petroliere — cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a perturba logistica ce susține efortul de război. Publicația notează că portul petrolier baltic Ust-Luga a fost atacat cu 54 de drone, iar atacul a venit la două zile după lovirea terminalului petrolier Sheskharis din Novorossisk. Pentru context despre Ust-Luga, HotNews trimite la articolul său anterior: HotNews . În lipsa unui răspuns public al SUA și cu negocierile înghețate, acuzațiile Moscovei și amenințările privind intensificarea loviturilor asupra fluxurilor de armament occidental indică o escaladare pe linia diplomatică, cu potențial de a complica și mai mult orice reluare a discuțiilor. [...]
Ucraina a lovit infrastructură petrolieră din Rusia, iar Moscova a răspuns cu 133 de drone într-o singură noapte , într-o escaladare care menține presiunea pe securitatea energetică și pe logistica industrială a Rusiei, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 13 august a Institute for the Study of War (ISW). În noaptea de 12 spre 13 august, forțele ucrainene au desfășurat „o lovitură de amploare” asupra infrastructurii petroliere rusești și asupra unor facilități ale Wildberries din Republica Bașkortostan, notează ISW. În paralel, Rusia a lansat 133 de drone împotriva Ucrainei, în același interval, ceea ce indică un ritm susținut al atacurilor la distanță de ambele părți. De ce contează: risc operațional și costuri mai mari în energie și logistică Țintirea infrastructurii petroliere ridică riscuri directe pentru funcționarea lanțului energetic rusesc (producție, rafinare, transport), iar lovirea unor facilități asociate Wildberries sugerează presiune și pe zona de depozitare/distribuție. Chiar și fără detalii suplimentare despre pagube în materialul citat, combinația dintre atacuri asupra energiei și asupra infrastructurii comerciale indică o extindere a vulnerabilităților operaționale în interiorul Rusiei. Pe partea ucraineană, atacul cu 133 de drone într-o singură noapte menține presiunea asupra apărării antiaeriene și a infrastructurii, cu implicații pentru consumul de muniție și pentru continuitatea activităților economice în zonele vizate. Context militar: avansuri rusești pe două direcții Evaluarea ISW mai consemnează că forțele ruse „au avansat recent” în direcțiile Kupiansk și Sloviansk. Materialul nu oferă, în extrasul disponibil, detalii despre amploarea acestor avansuri sau localitățile implicate. Alte evoluții menționate de ISW În aceeași sinteză, ISW mai notează: Vladimir Putin a vizitat pe 13 august Insulele Kurile , teritoriu ocupat de Rusia și disputat de Japonia, pentru prima dată, pe fondul unei politici de apărare mai ferme adoptate recent de Tokyo. Volodîmîr Zelenski continuă să insiste asupra nevoii Ucrainei de interceptori Patriot produși în SUA, pentru apărarea împotriva rachetelor balistice rusești în iarna 2026/2027. O explozie provocată de un dispozitiv exploziv improvizat (IED) în Sevastopolul ocupat ar fi ucis pe 13 august un căpitan rus de rang înalt, Robert Shageev. În lipsa unor date suplimentare în materialul citat (pagube, întreruperi de producție, impact cuantificat), rămâne de urmărit dacă loviturile asupra infrastructurii petroliere din Bașkortostan vor genera efecte măsurabile în aprovizionare și în costurile logistice, respectiv dacă intensitatea atacurilor cu drone va rămâne la niveluri similare în perioada următoare. [...]
Ucraina își calibrează sprijinul extern pentru iarnă, iar Japonia este vizată inclusiv pentru echipamente și tehnologii fără pilot , în contextul în care autoritățile de la Kiev se așteaptă la noi atacuri rusești asupra infrastructurii energetice și, posibil, asupra alimentării cu apă, potrivit Kyiv Post . În ultimele zile ale mandatului său, ambasadorul Japoniei la Kiev, Masashi Nakagome , a avut întâlniri separate cu mai mulți oficiali ucraineni de rang înalt. Discuțiile au vizat extinderea cooperării pe zona de securitate și intervenție în situații de urgență, inclusiv în perspectiva unei posibile participări a Japoniei la inițiativa „Drone Deal” (un cadru de cooperare și investiții în capabilități legate de drone și industria de apărare). Ce sprijin a livrat Japonia până acum, pe canale operaționale Ministrul de Interne Ivan Vîhivskîi a declarat că Japonia rămâne „unul dintre partenerii-cheie” ai ministerului, iar cooperarea existentă a inclus livrări și finanțări cu utilizare directă în teren: echipamente tehnice pentru controlul frontierei; dotări pentru laboratoare criminalistice; instrumente specializate pentru operațiuni umanitare de deminare; finanțarea unor vehicule pentru programul „Barrier-Free Driving Schools”, destinat persoanelor cu dizabilități, inclusiv foști militari răniți; sesiuni de instruire pentru specialiști ucraineni. Separat, Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) a predat Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență (SES) vehicule pentru alerte de pericol public, ateliere mobile și sisteme la distanță pentru detectarea explozivilor. Miza: energie, infrastructură și tehnologii fără pilot înainte de sezonul rece Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Ihor Klimenko, a discutat cu Nakagome despre o posibilă implicare a Japoniei în „Drone Deal”, dar și despre cooperarea în tehnologii fără pilot și la distanță, securitate energetică și reconstrucția infrastructurii. Întâlnirile au loc pe fondul pregătirilor accelerate pentru iarnă, în condițiile în care Rusia este așteptată să vizeze rețeaua energetică a Ucrainei. Publicația notează și că, recent, autoritățile ucrainene au sugerat că Rusia ar putea schimba tactica, orientând atacurile spre alimentarea cu apă. În paralel, ministrul pentru Recuperare, Infrastructură și Transport, Mykola Kalașnîk, a discutat cu ambasadorul japonez despre refacerea infrastructurii critice și pregătirile pentru sezonul de încălzire. Prioritățile menționate pe site-ul ministerului includ instalarea de centrale termice modulare în regiunile Liov, Kiev și Herson, cu o capacitate cumulată de peste 400 MW, precum și constituirea unei rezerve de echipamente pentru apă și ape uzate pentru operațiunile de iarnă. Dimensiunea financiară a sprijinului și dependența de parteneri Cooperarea Ucraina–Japonia se derulează prin a cincea fază a Emergency Recovery Programme, cu un buget de aproximativ 38,5 milioane de dolari (aprox. 173 milioane lei), care acoperă infrastructura, sistemele de apă, sectorul maritim, sănătatea și agricultura. Kyiv Post mai arată că, în aprilie, Ucraina a primit un grant de 1,3 miliarde de dolari (aprox. 5,85 miliarde lei) din partea Japoniei, a doua tranșă de acest tip finanțată din profiturile generate de activele rusești înghețate, în cadrul inițiativei G7 „Extraordinary Revenue Acceleration” (ERA) . Pe 30 mai, Japonia a adăugat 14,7 milioane de dolari (aprox. 66 milioane lei) la inițiativa NATO PURL pentru finanțarea de echipamente neletale. În același timp, Ucraina rămâne dependentă de parteneri pentru livrarea de interceptoare Patriot, pe fondul unor „deficite critice”, iar autoritățile din Kiev au început să compileze liste cu rezidenți care ar putea avea nevoie de relocare temporară dacă loviturile rusești provoacă întreruperi prelungite ale încălzirii în această iarnă. [...]
Dependența economică a UE de resursele rusești a subminat ani la rând credibilitatea discursului european despre „valori” , iar Vladimir Putin a exploatat această contradicție, potrivit unui interviu acordat de laureatul Nobel pentru Pace Dmitri Muratov , relatat de HotNews . Muratov, fost redactor-șef și cofondator al „ Novaya Gazeta ”, spune că liderul de la Kremlin „cunoaște foarte bine adevărata valoare a liderilor europeni”, care, pe de o parte, invocă drepturile omului, iar pe de altă parte au semnat sau „obișnuiau să semneze” acorduri cu Rusia pentru comerț cu petrol, gaze și diamante. În această logică, Putin „râde cu voce tare” când i se vorbesc despre „valorile europene”, tocmai pentru că vede diferența dintre retorică și interesele economice. Războiul și miza escaladării: „o poți distruge, dar nu o poți cuceri” În același interviu pentru BBC , Muratov susține că președintele rus nu mai poate pretinde că a obținut victoria în Ucraina și afirmă că „nu va exista niciodată o «victorie»”, indiferent cum se va încheia conflictul. El argumentează că ceea ce se întâmplă „de aproape cinci ani” nu poate fi considerat o victorie în condițiile unor pierderi uriașe, pe care le descrie drept „un milion de oameni. Sau mai mult de un milion”. Muratov mai afirmă că Ucraina poate fi „distrusă”, dar nu „cucerită”, iar prin „distrugere” înțelege o escaladare continuă „până la utilizarea unei arme nucleare”. Represiunea internă și controlul politic: rolul FSB și eticheta de „agent străin” Jurnalistul descrie o represiune accelerată împotriva libertății de exprimare în Rusia după invazia pe scară largă din 2022. El spune că „majoritatea liderilor de opinie” au fost declarați „agenți străini”, „extremiști” sau „teroriști” și avansează o „estimare prudentă” potrivit căreia cel puțin 1.500 de persoane ar fi în închisoare pentru poziții împotriva politicii statului, un nivel pe care îl compară cu perioadele cele mai dure ale KGB-ului. În privința stabilității regimului, Muratov respinge ideea unor conspirații sau fracturi în elită și afirmă că „țara este condusă de Vladimir Putin”, iar teama este întărită de „principala sa bază de sprijin: Serviciul Federal de Securitate (FSB)”. „Novaya Gazeta”, închisă pe tipar, menținută online din afara Rusiei Muratov spune că „Novaya Gazeta” „nu mai există” ca ziar tipărit: tipografiile ar fi fost naționalizate prin decret, iar înregistrarea publicației ar fi fost revocată. Publicația își păstrează prezența online, însă accesul la site este blocat în Rusia și poate fi folosit „doar din străinătate sau prin rețele private virtuale (VPN)”, care ocolesc restricțiile. În acest context, Muratov afirmă că, deși opoziția publică implică riscuri majore, există un sprijin discret în societate, exprimat „în șoaptă”, pe care îl consideră relevant pentru a înțelege starea reală a opiniei publice. [...]
Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei riscă să declanșeze o escaladare care ar lovi direct economia Ucrainei , prin intensificarea atacurilor rusești asupra logisticii și exporturilor, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Times. Ucraina a împins campania de atacuri mai departe ca oricând, inclusiv la Ekaterinburg, la peste 1.900 km de graniță, unde a fost lovit un centru logistic al platformei Wildberries . În paralel, au fost vizate rafinării și nave din Marea Azov, cu efecte economice și operaționale vizibile în Rusia, dar fără garanția că presiunea se va traduce într-o „înghețare” a conflictului. Ținte economice în Rusia: efecte mari, dar limitate ca rezultat strategic Analiza descrie o campanie cu rezultate tehnice notabile: în ultima săptămână au fost lovite două rafinării importante (Bashneft-Novoil și Slavneft-Yanos), iar la apogeu loviturile „în adâncime” ar fi scos din funcțiune peste o treime din capacitatea totală de rafinare a petrolului din Rusia. În Marea Azov, atacurile asupra navelor ar fi restricționat puternic traficul comercial: în iulie au fost vizate 236 de nave, iar traficul ar fi scăzut cu aproximativ trei sferturi. Un capitol separat îl reprezintă atacurile asupra Wildberries, platformă descrisă drept „Amazonul Rusiei”, care ar reprezenta până la 10% din cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul al țării. Peste o duzină de depozite și centre logistice au fost vizate, iar circa 20% din capacitatea totală de depozitare ar fi fost avariată sau distrusă. Conform unei estimări citate, costul total de până acum ar depăși 280 de miliarde de ruble (2,5 miliarde lire sterline). Totuși, materialul notează că speranțele ca astfel de lovituri să „paralizeze” economia rusă par nefondate: veniturile din petrol și gaze ar fi fost susținute de criza din Golf, iar după o scădere de aproximativ o cincime a veniturilor de bază de la începutul campaniei, cifrele „se stabilizează”. În plus, Ucraina ar avea stocuri limitate de drone și rachete și a fost nevoită să mute resurse de la atacarea rafinăriilor către Wildberries, ceea ce ar fi permis rușilor să repare instalațiile; cozile la benzină raportate luna trecută ar fi început să se reducă sau să dispară. Riscul de bumerang: justificarea unei escaladări și costuri directe pentru Kiev Miza campaniei este prezentată ca fiind și politică: aducerea războiului „în conștiința rușilor”. Potrivit institutului Levada, proporția rușilor care consideră că războiul decurge bine a scăzut la 50% (minim istoric), cu 19 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar popularitatea lui Vladimir Putin ar fi coborât la 74%, cel mai scăzut nivel de la invazia din februarie 2022. În același timp, analiza avertizează că nemulțumirea publică se poate orienta împotriva Ucrainei, alimentând susținătorii unei linii dure la Moscova, mai ales pe fondul creșterii victimelor civile pe teritoriul rus. Rusia ar fi început să publice mai des cifre privind victimele interne, într-o încercare de a-și consolida narativul de „victimă”, ceea ce ar putea oferi Kremlinului spațiu politic pentru măsuri nepopulare, inclusiv mobilizare. Pe teren, reacția Rusiei este descrisă ca fiind deja vizibilă: lovituri asupra centrelor logistice ucrainene și asupra benzinăriilor de pe drumurile principale, plus atacuri repetate asupra complexului portuar din zona Odesa, care ar fi dus la suspendarea majorității transporturilor maritime. Cum exporturile ucrainene de cereale, oțel și minereu de fier depind de rutele din Marea Neagră, acest blocaj ar costa Kievul peste 50 de milioane de lire sterline pe zi. Un alt risc major indicat este reluarea, odată cu venirea iernii, a campaniei ruse împotriva infrastructurii energetice, în condițiile în care Ucraina și-ar fi epuizat stocurile de rachete Patriot , iar capacitatea de producție energetică ar fi scăzut deja la mai puțin de o treime din nivelul de dinainte de război. Ce ar putea urma: presiune internă în Rusia și „război hibrid” în Europa În plan politic, analiza notează că loviturile în adâncime afectează credibilitatea lui Putin și pot împinge tehnocrații ruși spre apeluri la reținere. Este citată o poziționare a primarului Moscovei, Serghei Sobianin, care ar fi avertizat indirect că o mobilizare totală ar „distruge economia civilă”. Dar concluzia centrală este că tabăra dură ar putea folosi atacurile ca pretext pentru o etapă mai violentă a războiului, inclusiv prin mobilizarea mai multor trupe pentru o campanie de toamnă. În plus, este menționată o evaluare divulgată a serviciilor de informații americane, potrivit căreia Rusia ar putea intensifica „războiul hibrid” pentru a descuraja Europa să sprijine Kievul, pe fondul unor incidente recente invocate în material (inclusiv intrarea unei rachete ruse rătăcite în spațiul aerian polonez și descoperirea unei drone cu explozibili la aeroportul Leipzig/Halle din Germania). În această logică, pariul Ucrainei de a lovi ținte economice cu vizibilitate mare ar putea avea un efect invers: să întărească argumentele interne pentru escaladare și să crească presiunea asupra economiei ucrainene exact prin punctele sale sensibile — logistică, porturi și energie. [...]
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu riscă să adâncească ruptura diplomatică și comercială cu Regatul Unit , într-un moment în care Londra a trecut deja la sancțiuni și la înghețarea unor canale de cooperare cu Israelul, potrivit Mediafax . Netanyahu a făcut afirmațiile într-un podcast difuzat de postul militar israelian Army Radio, criticând felul în care presa și societatea britanică se raportează în prezent la Israel. El a invocat relatările favorabile Israelului din trecut ale lui Randolph Churchill, fiul fostului premier Winston Churchill, în perioada Războiului de Șase Zile (1967), susținând că o astfel de atitudine nu mai poate fi găsită în Marea Britanie de astăzi. „Încercați să găsiți o asemenea atitudine în Marea Britanie de astăzi, în ceea ce este numit «Republica Islamică a Marii Britanii».” Reacții la Londra: acuzații de islamofobie și risc de alimentare a tensiunilor sociale Câteva minute mai târziu, premierul israelian a reluat tema și a făcut o comparație între Regatul Unit și Iran, afirmând că „prima republică islamică cu arme nucleare va fi Marea Britanie” și adăugând că Israelul se asigură că „nu va exista încă una în Iran”. Materialul notează că remarca pare să trimită la o afirmație din 2024 a actualului vicepreședinte american JD Vance , care sugerase că Regatul Unit ar putea deveni prima țară „cu adevărat islamistă” cu arme nucleare. În același timp, Mediafax arată că afirmația este problematică factual, deoarece Pakistanul (Republica Islamică Pakistan) este deja o putere nucleară. În Marea Britanie, declarațiile lui Netanyahu au atras critici. Lideri ai Movement for Progressive Judaism au descris astfel de formulări drept periculoase într-un context de tensiuni sociale și de creștere a incidentelor antisemite și anti-musulmane. Fostul șef de cabinet de la Downing Street, Gavin Barwell, l-a acuzat pe Netanyahu de „islamofobie flagrantă”. Contextul care contează pentru relația bilaterală: sancțiuni și înghețarea negocierilor comerciale Atacul verbal vine pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre Londra și guvernul Netanyahu, după o serie de decizii prin care Regatul Unit s-a distanțat de Israel. Potrivit informațiilor din material, Regatul Unit: a suspendat în 2025 negocierile pentru un nou acord comercial cu Israelul și a revizuit cooperarea bilaterală, după ce anterior suspendase o serie de licențe pentru exportul de armament, invocând situația din Gaza și riscul încălcării dreptului internațional umanitar; a sancționat în iunie 2025, alături de Australia, Canada, Noua Zeelandă și Norvegia, doi miniștri israelieni (Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich), acuzați de incitare repetată la violență împotriva palestinienilor din Cisiordania; a recunoscut oficial statul Palestina în septembrie 2025, decizie prezentată de guvernul britanic ca o încercare de a proteja perspectiva soluției cu două state. Ce urmează: presiune politică suplimentară sub noul premier Andy Burnham Tensiunile ar putea crește sub noul premier britanic Andy Burnham, care a preluat funcția la 20 iulie 2026, după ce a devenit lider al Partidului Laburist. Înainte de a ajunge la Downing Street, Burnham și-a cerut scuze pentru reacția inițială a Labour la războiul din Gaza și a susținut că Londra trebuie să exercite o presiune mai mare asupra guvernului Netanyahu. Conform materialului, Burnham a vorbit inclusiv despre noi sancțiuni și despre posibilitatea interzicerii comerțului cu produse provenite din coloniile israeliene din teritoriile palestiniene ocupate, ceea ce ar muta disputa din zona declarațiilor politice în cea a măsurilor cu efect direct asupra schimburilor comerciale și a companiilor implicate. [...]
