Știri
Știri din categoria Externe

Atacul ucrainean asupra rafinăriei Kapotno din Moscova riscă să amplifice presiunea pe alimentarea cu carburanți a capitalei ruse, într-un moment în care Rusia se confruntă deja cu efectele loviturilor repetate asupra infrastructurii petroliere, potrivit TWZ. Publicația descrie raidul drept cel mai mare asupra Moscovei din ultimii doi ani, cu drone și rachete de croazieră care au lovit mai multe puncte din oraș în cursul dimineții de 18 iunie.
Ținta centrală a fost rafinăria din zona Kapotno (sud-estul Moscovei), unde imaginile surprinse de locuitori arată explozii, incendii și coloane de fum negru. TWZ notează că rafinăria este operată de o subsidiară a companiei de stat Gazprom și că ar fi fost lovită a doua oară în două zile; atacul anterior ar fi oprit deja operațiunile, conform relatărilor citate de publicație.
Rafinăria Kapotno este prezentată ca una dintre cele mai critice pentru capitală, cu o contribuție de „până la 40%” din benzina Moscovei și „aproape 50%” din motorină. În acest context, loviturile repetate cresc riscul de perturbări logistice și de piață, mai ales pe fondul unei campanii ucrainene de durată împotriva infrastructurii energetice ruse.
TWZ mai consemnează că, în imagini, se vede o protecție de tip plasă anti-dronă în jurul unor instalații, dar aceasta pare să aibă efect redus împotriva munițiilor mai grele. Publicația menționează și „cuști” de protecție pentru rafinării, un tip de măsură defensivă observat anterior în război și folosit ulterior și în Orientul Mijlociu pentru apărare împotriva dronelor.
Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat și distrus 555 de drone ucrainene în mai multe regiuni peste noapte, cifră care, subliniază TWZ, nu a putut fi verificată independent. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană respinge un atac „de amploare”, dar a admis că mai multe drone au ajuns la rafinărie și că centrul comercial Sadovod a fost avariat; el a afirmat că aproximativ 180 de drone care se îndreptau spre capitală ar fi fost doborâte.
În paralel, au fost raportate perturbări majore în transportul aerian: zborurile au fost afectate pe aeroporturile Vnukovo, Sheremetyevo și Zhukovsky, iar Sheremetyevo ar fi fost deosebit de impactat, inclusiv cu evacuări și persoane care s-au adăpostit în parcarea aeroportului. De asemenea, traficul ar fi fost oprit pe șoseaua de centură a Moscovei în apropierea rafinăriei, potrivit ministerului de interne citat de TWZ.
Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a spus că au fost avariate o clădire rezidențială înaltă, o facilitate industrială și mai multe case, iar 16 persoane ar fi fost rănite.
TWZ leagă atacul de o escaladare a „războiului aerian” dintre cele două părți și notează că loviturile asupra Moscovei vin pe fondul unor atacuri rusești recente asupra Kievului. Publicația mai afirmă că Rusia, al treilea cel mai mare producător de petrol din lume, urmează să importe combustibil pe mare în această lună, pe fondul penuriilor atribuite atacurilor ucrainene repetate asupra rafinăriilor.
În plan politic, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a prezentat loviturile ca răspuns la atacuri rusești, inclusiv la avarierea unei mănăstiri istorice din Kiev, iar un deputat rus citat de TWZ a cerut represalii și întărirea apărării aeriene. Publicația concluzionează că amploarea loviturilor asupra capitalei ruse poate indica o fază mai agresivă a operațiunilor ucrainene de lovire la distanță, cu accent pe infrastructura economică și simbolică a Rusiei.
Recomandate

Amenințările Rusiei cu noi „atacuri masive” vin pe fondul riscului de perturbare a aprovizionării cu combustibil a Moscovei , după ce o rafinărie importantă din regiunea capitalei a fost lovită într-un atac ucrainean cu drone, potrivit Adevărul . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că președintele Vladimir Putin a anunțat deja desfășurarea unor „atacuri masive” împotriva Ucrainei și că armata rusă „lucrează la asta” și va continua, în contextul atacului de amploare raportat joi dimineață în regiunea Moscova. Declarațiile au fost făcute în fața unor jurnaliști, inclusiv de la AFP, iar relatarea este atribuită de publicație agenției News. Atacul cu drone și ținta: rafinăria Kapotnia Autoritățile ucrainene au descris operațiunea drept cel mai amplu atac cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului, iar autoritățile locale ruse au raportat incendii în regiunea capitalei și perturbarea operațiunilor principalelor aeroporturi. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că apărarea aeriană a doborât zeci de drone și a confirmat că una dintre ținte a fost rafinăria de petrol Kapotnia, lovită pentru a doua oară în această săptămână. Potrivit informațiilor din articol, impactul a provocat o explozie care a aruncat în aer un capac masiv din plumb, parte a structurii unui rezervor de mari dimensiuni. Imaginile au circulat pe rețelele sociale și au fost verificate de Reuters, fiind preluate pe scară largă online. De ce contează: un nod de alimentare pentru capitală și aeroporturi Rafinăria Kapotnia este prezentată ca una dintre cele mai importante din regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor publice citate, ar asigura peste o treime din necesarul de combustibil al capitalei ruse, inclusiv alimentarea principalelor aeroporturi. În acest context, lovirea repetată a instalației ridică miza operațională și economică a atacurilor, dincolo de dimensiunea strict militară. Reacția Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul asupra rafinăriei drept un răspuns la acțiunile Rusiei împotriva orașelor ucrainene. „Este un răspuns pe deplin justificat la atacurile rusești împotriva orașelor și comunităților noastre”, a transmis Zelenski pe X. Tot el a avertizat că Rusia va suporta consecințele continuării conflictului. „Dacă Ucraina arde, va arde și Moscova”, a spus acesta. [...]

Atacul Ucrainei asupra unei rafinării din Moscova ridică presiunea pe veniturile petroliere ale Rusiei , într-un moment în care bugetul de stat al Kremlinului depinde semnificativ de încasările din petrol, iar sancțiunile au redus deja baza de cumpărători, potrivit CNN . Lovitura a vizat din nou rafinăria din districtul Kapotnya, la mică distanță de Kremlin, și a venit pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. Potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin , apărarea antiaeriană a doborât cel puțin 194 de drone care se îndreptau spre capitală, în noaptea de miercuri spre joi, un nivel peste episoadele recente, când atacurile „grele” au fost descrise ca având doar zeci de drone. Ministerul rus al Apărării a susținut că, la nivel național, au fost interceptate 555 de drone, inclusiv deasupra Mării Azov. Ce a fost lovit și ce efecte imediate sunt raportate Ținta principală menționată este Moscow Oil Refinery din Kapotnya, care, conform aceleiași surse, fusese lovită și marți. CNN relatează că imagini geolocalizate arată fum negru dens deasupra rafinăriei și o explozie care ar fi aruncat în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. Atacurile au avut și efecte civile și operaționale în zona Moscovei: au fost avariate clădiri rezidențiale și alte obiective, din cauza resturilor căzute, potrivit agenției ruse TASS, citată de CNN; cel puțin 16 persoane au fost rănite, potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiev; zborurile de pe toate aeroporturile majore ale Moscovei au fost suspendate temporar, a relatat Reuters, citând agenția rusă de aviație. În afara Moscovei, Ucraina ar fi lovit și un depozit de petrol în regiunea Rostov, iar Statul Major ucrainean a menționat, de asemenea, două poduri în zone ocupate din Ucraina. De ce contează economic: petrolul rămâne pilon bugetar pentru Rusia Miza depășește componenta militară: potrivit unor analiști citați de CNN, bugetul de stat al Rusiei se bazează pe veniturile din petrol pentru cel puțin o treime din încasări. În acest context, o campanie care vizează rafinării, depozite și terminale poate crea costuri suplimentare (reparații, întreruperi, logistică alternativă) și poate amplifica riscurile de aprovizionare pe piața internă. CNN notează că, de la începutul războiului, „pool”-ul de cumpărători pentru petrolul rusesc s-a redus pe fondul sancțiunilor mai stricte ale Uniunii Europene și ale Washingtonului, deși creșterea prețurilor globale la combustibili și relaxarea unor sancțiuni în contextul războiului din Iran ar fi avantajat Moscova. Context: schimb de lovituri și discuții la NATO despre apărarea aeriană Rusia a răspuns cu propriile atacuri: Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat șapte rachete și 239 de drone, iar autoritățile ucrainene au raportat lovirea unor obiective, inclusiv infrastructură energetică. Atacul are loc în timp ce președintele Volodimir Zelenski se află la Bruxelles pentru întâlniri cu lideri NATO, unde a cerut sprijin pentru apărare aeriană. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a descris loviturile drept: „un răspuns pe deplin justificat la atacurile rusești asupra orașelor și comunităților noastre” La reuniunea miniștrilor apărării din NATO, secretarul general Mark Rutte a spus că discuțiile cu aliații continuă pentru a se asigura că Ucraina are ce îi trebuie, inclusiv interceptori și sisteme de armament. Separat, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a anunțat o analiză pe șase luni privind postura forțelor SUA în Europa, iar contribuția anuală a Washingtonului ar urma să fie condiționată de atingerea țintelor de cheltuieli de apărare de către ceilalți aliați, potrivit CNN. În paralel, The New York Times a relatat că SUA ar planifica reducerea semnificativă a aeronavelor și navelor puse la dispoziție pentru operațiuni NATO în Europa, citând surse europene. [...]

Atacul ucrainean cu aproape 200 de drone asupra Moscovei a produs perturbări vizibile în infrastructura critică și în transportul aerian , după ce o rafinărie a fost lovită, iar autoritățile au raportat răniți și închideri temporare de aeroporturi, potrivit Antena 3 . Episodul a fost însoțit de relatări despre „ploaie neagră” în unele zone ale capitalei, pe fondul fumului dens ridicat de la instalația afectată. În regiunea Moscovei, 17 persoane au fost rănite, conform guvernatorului Andrei Vorobyov. Locuitori din sud-estul regiunii au descris pentru BBC o burniță fină care a lăsat „pete negre neplăcute” pe haine, în timp ce autoritățile din Moscova au negat că ar fi fost vorba despre „ploaie de petrol”. Canalul oficial de Telegram al orașului a transmis un avertisment pentru locuitorii din districtul afectat să țină ferestrele închise și a indicat că familiile cu copii, vârstnicii și persoanele cu astm ar trebui să părăsească de urgență zona. Infrastructură energetică lovită, efecte în lanț în oraș Rafinăria Kapotnia din sud-estul Moscovei a fost lovită „pentru a treia oară într-o lună” și „pentru a doua oară în această săptămână”, iar incendiul a fost vizibil de pe centura Moscovei, pe fondul unui fum negru dens. Materialul citează imagini care arată o explozie ce ar fi smuls partea superioară a unui siloz mare, aruncând acoperișul rezervorului de stocare „zeci de metri” în aer. În apropiere, un centru comercial ar fi luat foc după ce resturi de drone ar fi căzut pe clădire, potrivit relatărilor preluate de BBC. Transport aerian afectat: aeroporturi închise temporar, sute de zboruri perturbate Cele patru aeroporturi din Moscova au fost închise temporar, iar „peste 500 de zboruri” au fost anulate sau au avut întârzieri, pe fondul atacului, conform aceleiași surse. Dimensiunea atacului și reacțiile oficiale Ministerul rus al Apărării a transmis că „aproape 1.000 de drone și patru rachete de croazieră ucrainene” au fost interceptate și distruse în întreaga țară în 24 de ore. În regiunea Rostov, un depozit de petrol a fost lovit, iar o persoană a murit. Volodimir Zelenski a prezentat atacul cu drone drept un răspuns la lovitura rusă de săptămâna trecută asupra Kievului, care ar fi cuprins în flăcări o mănăstire importantă. „Nu vrem acest război și nu l-am vrut niciodată. Dar dacă Ucraina arde, și Moscova voastră va arde.” În replică, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că loviturile asupra Ucrainei vor fi „de amploare”, adăugând că a fost „convins de mult timp că vorbele nu sunt suficiente”. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și vulnerabilități în jurul obiectivelor-cheie Atacul, descris ca fiind cel mai mare de până acum asupra capitalei ruse, este prezentat ca parte a unei tactici de a lansa drone de recunoaștere și „momeală” pentru a identifica densitatea apărării aeriene și zonele vulnerabile înaintea loviturilor principale. În acest context, materialul notează că atacul „va ridica, cel mai probabil, întrebări” despre eficiența apărării din jurul infrastructurii-cheie din Moscova, în condițiile în care niciun sistem nu poate garanta protecție totală împotriva unor atacuri masive cu drone. În paralel, Rusia a lansat „peste 200 de drone și mai multe rachete balistice” asupra Ucrainei în timpul nopții, potrivit Kievului, conform relatării citate. [...]

NATO trece la o fază „orientată pe livrări” a sprijinului militar pentru Ucraina , pe fondul unor noi angajamente financiare de sute de milioane pentru apărare antiaeriană și drone, înaintea summitului de la Ankara, potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile secretarului general Mark Rutte după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei (formatul Ramstein) desfășurată joi la Bruxelles. Rutte a descris întâlnirea drept o „fereastră de oportunitate” pentru Ucraina, susținând că aliații încearcă să transforme angajamentele politice în capabilități efective pe câmpul de luptă. În această logică, el a legat sprijinul suplimentar de obiectivul de a crește presiunea asupra Rusiei și de a o împinge spre negocieri. Banii și mecanismul: finanțare prin PURL pentru achiziții de echipamente americane Un element operațional important menționat este extinderea contribuțiilor către programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) – un mecanism prin care se finanțează achiziții de echipamente militare fabricate în SUA pentru Ucraina. Conform publicației, mai mulți aliați, între care Germania, Țările de Jos, Letonia, Norvegia, Lituania, Danemarca, Luxemburg, Croația, Suedia și Islanda, au alocat „sute de milioane de dolari” către acest program. Rutte a spus că aproximativ o treime dintre membrii NATO contribuie deja prin PURL, menționând și Australia ca partener. Angajamente punctuale: drone, rachete și apărare antiaeriană În paralel cu finanțarea prin PURL, Rutte a enumerat contribuții naționale recente, inclusiv drone și rachete din partea Regatului Unit, sisteme suplimentare de apărare antiaeriană din partea Spaniei, sprijin suplimentar de echipamente din partea Germaniei și Țărilor de Jos, precum și vehicule militare din partea Canadei. Separat, el a salutat și finanțarea suplimentară pentru inițiativa condusă de Cehia de achiziție de muniție pentru artileria cu rază lungă a Ucrainei. Pachete anunțate la Bruxelles: Regatul Unit, Germania și Țările de Jos În cadrul aceleiași reuniuni, sunt detaliate câteva angajamente cu valori și destinații explicite: Regatul Unit : un pachet de 752 milioane lire sterline (aprox. 4,4 miliarde lei ) care include 150.000 de drone , peste 350 de rachete pentru apărare antiaeriană și sisteme radar. Pachetul este finanțat prin împrumutul britanic de 2,26 miliarde lire (aprox. 13,2 miliarde lei ) din schema Extraordinary Revenue Acceleration (ERA), iar livrarea echipamentelor este așteptată până la finalul lui 2026. Germania : 400 milioane dolari (aprox. 1,84 miliarde lei ) pentru achiziția de muniție pentru apărare antiaeriană și încă 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei ) pentru rachete ghidate PAC-3 , folosite de sistemele Patriot împotriva amenințărilor balistice. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a cerut și altor membri ai grupului să contribuie la finanțarea unor achiziții suplimentare de PAC-3. Țările de Jos : 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei ) pentru drone și sisteme de apărare antiaeriană; potrivit ministrului olandez al apărării, Dilan Yeşilgöz-Zegerius, 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei ) ar urma să meargă către achiziția de drone de la producători olandezi, iar restul către inițiativa PURL. De ce contează: accent pe livrare și pe apărarea antiaeriană înainte de summitul de la Ankara Mesajul central al lui Rutte este că aliații intră într-o etapă în care accentul se mută de la promisiuni la livrări, iar direcțiile dominante ale sprijinului – drone, muniție și apărare antiaeriană – indică prioritățile imediate ale Ucrainei. În același timp, calendarul (înaintea summitului de la Ankara) sugerează o încercare de a consolida rapid pachete concrete, cu finanțare și termene de livrare, pentru a susține capacitatea de apărare în 2026. [...]

Iranul își înăsprește linia de negociere cu SUA , după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a transmis că Teheranul nu va accepta „cererile excesive” ale Washingtonului în eventuale discuții viitoare, potrivit The Jerusalem Post . Într-o serie de postări pe X (fostul Twitter), Khamenei a susținut că a aprobat Memorandumul de Înțelegere (MoU) doar în baza unor promisiuni făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian și de echipa de negociere. MoU este un document-cadru care consemnează principii și angajamente între părți, fără a fi neapărat un tratat final. Aprobarea MoU, condiționată de garanții interne Khamenei afirmă că, „din principiu”, a avut o poziție diferită, dar a acceptat documentul după ce Pezeshkian – în calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională – și-ar fi asumat explicit responsabilitatea pentru „protejarea drepturilor națiunii iraniene” și a „Frontului Rezistenței”. „Eu, din principiu, am avut o altă opinie; însă, din angajamentul pe care președintele [...] l-a luat față de mine [...] privind protejarea drepturilor națiunii iraniene și a Frontului Rezistenței [...] mi-am dat permisiunea.” Mesaj către Washington: negocierile nu înseamnă acceptare În aceeași serie de mesaje, liderul suprem iranian a susținut că președintele american Donald Trump ar fi împins pentru MoU „din disperare”, folosind „tot felul de pârghii” pentru a ajunge la acest rezultat. Khamenei a mai spus că Iranul va aștepta să vadă efectele înțelegerii, dar a insistat că simplul fapt al negocierilor față în față nu echivalează cu acceptarea poziției americane. Publicația notează că informația este în curs de actualizare. [...]

SUA și Iran intră într-o „fereastră” de 60 de zile pentru un acord care ar putea redesena regimul de sancțiuni și riscurile regionale , după semnarea unui memorandum de înțelegere care deschide negocieri tehnice între cele două părți, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că perioada a „început oficial”, iar Washingtonul condiționează orice relaxare de sancțiuni de angajamente verificabile privind programul nuclear și comportamentul regional al Teheranului. JD Vance a explicat că numărătoarea celor 60 de zile pornește „de astăzi”, invocând inclusiv diferența de fus orar în raport cu momentul semnării. El a indicat că SUA sunt pregătite să înceapă discuțiile tehnice cu Iranul, dar o dată exactă pentru debutul negocierilor nu era încă stabilită la momentul declarațiilor. Condițiile Washingtonului: nuclear, verificare și „relaxare” de sancțiuni În declarațiile citate, Vance a legat explicit perspectiva unei relaxări a sancțiunilor de două elemente: renunțarea la refacerea programului de arme nucleare și mecanisme de verificare. El a detaliat și componenta tehnică a negocierilor, inclusiv discuții despre „cum să distrugem uraniul puternic îmbogățit” și alte aspecte practice care ar necesita analiză aprofundată. În paralel, vicepreședintele a spus că SUA vor ca Iranul „să nu finanțeze instabilitatea sau terorismul în regiune”. Unde ar urma să aibă loc discuțiile și ce obstacole sunt invocate Vance a afirmat că intenționează să călătorească în Elveția „probabil cândva în acest weekend” pentru negocierile tehnice, însă a subliniat că planul se poate schimba, inclusiv din cauza dificultăților pentru negociatorii iranieni de a părăsi țara. Totodată, el a descris formatul drept unul complex, care ar implica atât „lideri politici” din ambele state, cât și echipe „la fața locului” pentru avansarea discuțiilor tehnice. Miza de reglementare: acordul ar urma să ajungă la Consiliul de Securitate al ONU Un element-cheie din arhitectura înțelegerii este că acordul final ar urma să fie ratificat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor din articol. Asta ar ridica nivelul de angajament internațional, dar ar introduce și o etapă suplimentară, cu potențial de blocaj politic, înainte ca eventualele schimbări (inclusiv pe zona de sancțiuni) să devină efective. [...]