Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra a două rafinării și a unei fabrici din industria de apărare ridică riscul de întreruperi în producția de carburanți și în lanțul militar-industrial al Rusiei, potrivit Antena 3, care relatează despre lovituri nocturne în mai multe regiuni rusești.
În regiunea Perm, drone ucrainene ar fi lovit rafinăria Lukoil-Permnefteorgsintez (PNOS), descrisă ca fiind una dintre cele mai mari zece rafinării din Rusia. Conform informațiilor preliminare citate, ar fi luat foc instalația AVT-5. Guvernatorul regiunii Perm, Dmitri Mahonin, a confirmat un „atac masiv” cu drone și a spus că a fost vizat „un obiectiv industrial”, fără alte detalii.
Un al doilea atac ar fi vizat Rafinăria Novoșahtinsk din regiunea Rostov, unde guvernatorul Iuri Sliusar a anunțat că unitatea „a fost avariată” și și-a suspendat activitatea, la o lună după o oprire precedentă. Rafinăria este prezentată drept singura din regiunea Rostov și una dintre cele mai mari din sudul Rusiei, cu o capacitate totală de 5,6 milioane de tone pe an, producând benzină, păcură, combustibil naval, motorină și combustibil pentru încălzire.
Tot în regiunea Voronej, ar fi fost vizată compania Voronejsintezkauciuk, descrisă ca o unitate importantă a industriei petrochimice (elastomeri termoplastici și cauciuc sintetic). În același context, canalul Supernova este citat cu informația că una dintre ținte ar fi fost și un depozit Ozon, unde incendiul izbucnit după primul atac ar fi fost stins rapid, însă tentativele de lovire ar fi continuat și dimineața.
La Ulianovsk, Forțele Armate ale Ucrainei ar fi atacat compania NPP Zavod Iskra, parte a concernului Almaz-Antei. Unitatea este descrisă ca producător de dispozitive semiconductoare, componente pentru microunde și microelectronică destinată rachetelor, iar imaginile publicate ar surprinde lovirea fabricii urmată de o explozie.
Guvernatorul regiunii Ulianovsk, Aleksei Russkih, a declarat că opt persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în oraș și că au existat pagube la infrastructura industrială și civilă. Potrivit acestuia, serviciile medicale au fost trecute în stare de alertă sporită, iar spitalele au pregătit paturi suplimentare.
În regiunea Rostov, Sliusar a mai afirmat că, în timpul respingerii atacului aerian, au fost distruse aproximativ 50 de drone. În Voronej, guvernatorul Aleksandr Gusev a anunțat interceptarea a 88 de drone deasupra capitalei regionale și a șase districte; potrivit informațiilor preliminare, patru persoane ar fi fost rănite și ar fi fost avariate clădiri rezidențiale, automobile și clădiri nerezidențiale și industriale, fiind raportate și incendii.
Din informațiile prezentate, miza imediată pentru Rusia este dublă: presiune asupra infrastructurii de rafinare (cu efect direct asupra producției) și asupra unor capacități industriale asociate apărării, în condițiile în care autoritățile regionale confirmă atacuri și pagube, dar oferă puține detalii tehnice despre amploarea exactă a distrugerilor.
Recomandate
Polonia ridică miza diplomatică la ONU, acuzând Rusia de escaladare în Europa , într-un schimb de replici care vine pe fondul tensiunilor de securitate de la granița polono-ucraineană, potrivit Mediafax . Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski , a intervenit la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU după ce Serghei Lavrov îl menționase în discursul său. Sikorski a respins afirmațiile Moscovei despre evenimentele din Ucraina și a criticat războiul declanșat de Rusia, notează Polskie Radio, citat de Mediafax. Mesajul către Moscova: „nu puteți câștiga” Adresându-se delegației ruse, șeful diplomației poloneze a susținut că Rusia încearcă să cucerească Donbasul de „mai bine de 12 ani” și Kievul de „peste patru ani”. El a afirmat că Ucraina, deși are o economie „mult mai mică” decât cea a Rusiei, a reușit să împiedice Moscova să-și atingă obiectivele. „Puteți încă să ucideți mulți oameni, dar nu puteți câștiga.” Sikorski a cerut Rusiei să pună capăt a ceea ce a numit „războiul imperial” și să nu pună în pericol Europa și restul lumii. „Puteți opri acest război în orice moment. Nu mai puneți în pericol Europa și lumea. Nu mai distrugeți viitorul Rusiei.” În final, Sikorski i s-a adresat direct lui Lavrov, care părăsise deja sala. „Serghei, știu că asculți. Spune-i șefului tău: ajunge!” Acuzații de sabotaj și o declarație comună semnată de 51 de țări În discurs, ministrul polonez a făcut referire la incidente recente din apropierea graniței polono-ucrainene și la presupuse acte de sabotaj. El a susținut că atacurile, operațiunile clandestine și presiunile militare ar face parte dintr-un „tipar mai larg” și a acuzat Rusia că escaladează după ce nu și-ar fi atins obiectivele în Ucraina. Înaintea dezbaterii din Consiliul de Securitate, 51 de țări, inclusiv state ale Uniunii Europene, au semnat o declarație comună care condamnă atacurile Rusiei și efectele acestora asupra unor țări europene. Statele Unite nu s-au alăturat declarației, potrivit informațiilor citate. Intervenția are loc într-un context de tensiuni sporite între Polonia și Rusia, după ce Varșovia a denunțat în ultimele săptămâni incidente legate de securitatea teritoriului polonez și riscurile asociate războiului din Ucraina. Mesajul lui Sikorski a fost publicat și în înregistrarea oficială a discursului său la ONU. [...]
Atacurile cu drone asupra mai multor regiuni rusești au avariat infrastructură industrială și civilă , cu cel puțin un deces și minimum 13 răniți, potrivit news.ro , care citează informații transmise de autorități regionale ruse și relatate de Reuters . În regiunea Belgorod , un civil a fost ucis și un altul rănit după ce o dronă ucraineană a lovit un camion în timpul nopții, conform comandamentului operațional regional. În regiunea Ulianovsk, opt persoane – inclusiv un copil – au fost rănite vineri dimineață într-un atac cu drone, a anunțat guvernatorul Aleksei Russkih. Acesta a precizat, pe Telegram, că au fost avariate obiective de infrastructură industrială și civilă. Apărarea aeriană și ținte industriale, în prim-plan În regiunea Voronej, guvernatorul Aleksandr Gusev a declarat că apărarea aeriană a distrus 88 de drone în timpul nopții deasupra capitalei regionale și a cel puțin șase districte. Patru persoane au fost rănite, iar atacurile au produs avarii la: clădiri rezidențiale, vehicule, instalații industriale. Separat, în regiunea Perm, guvernatorul Dmitri Mahonin a spus că unități de apărare aeriană și grupuri mobile de pompieri respingeau un atac „masiv” cu drone, iar o instalație industrială ar fi fost ținta. Potrivit acestuia, nu existau, la momentul informării, rapoarte preliminare privind victime, iar serviciile de urgență interveniseră la fața locului. Reuters notează că nu a putut verifica independent informațiile transmise de autoritățile ruse. [...]
Rusia își consolidează axa militară cu Phenianul printr-o nouă invitație adresată lui Kim Jong Un de a vizita Rusia, într-un moment în care cooperarea bilaterală este deja ancorată într-un tratat ce prevede asistență militară reciprocă și în livrări nord-coreene de muniție și armament pentru războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Invitația a fost anunțată de viceministrul rus de externe Andrei Rudenko, care a spus că data vizitei va fi stabilită „prin canale diplomatice”, conform agenției ruse TASS, citată în material. Rudenko a indicat că tratatul de „parteneriat strategic cuprinzător”, semnat în iunie 2024, a ridicat relațiile la un nivel superior și că cele două părți lucrează „intens” la consolidarea cooperării. De ce contează: tratatul din 2024 și sprijinul militar pentru Rusia Miza depășește dimensiunea diplomatică, în condițiile în care tratatul din 2024 prevede angajamentul de asistență militară reciprocă „în caz de agresiune”. În baza acestor relații, Coreea de Nord ar fi furnizat Rusiei milioane de obuze și echipamente militare, inclusiv obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca sprijin în războiul cu Ucraina. Totodată, aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni ar fi participat la luptele pentru recucerirea teritoriului din provincia rusă Kursk, ocupat în august 2024 de trupele ucrainene, conform informațiilor prezentate în articol. Context: întâlniri recente și evoluții pe front Ultima vizită a lui Kim Jong Un în Rusia a avut loc în septembrie 2023. Ulterior, Kim și președintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit din nou în septembrie 2025, la parada militară din Beijing organizată la 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În plan operațional, armata ucraineană a observat în iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacuri asupra unor ținte din Ucraina, după o utilizare anterioară menționată ca fiind în august 2025, iar precizia acestora ar fi fost îmbunătățită. Potrivit Coreei de Sud, Moscova ar fi oferit Phenianului ajutor economic și tehnologie pentru apărare în schimbul sprijinului militar acordat în războiul din Ucraina. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia ar putea escalada împotriva unei țări NATO , inclusiv prin atacuri cu drone și rachete sau chiar o operațiune terestră, într-un scenariu menit să fractureze unitatea occidentală și să reducă sprijinul pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, la New York, după întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU , în contextul unei întrebări adresate de Fox News Digital despre riscul ca Rusia să atace o altă țară europeană. Miza: presiune internă la Moscova și „export” de escaladare Zelenski susține că președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni crescânde pe plan intern, pe fondul lipsei unor victorii pe câmpul de luptă care să justifice costurile războiului. În acest context, liderul ucrainean afirmă că Kremlinul ar putea căuta o escaladare externă pentru a distrage atenția și a intimida Europa. „Nu câștigă. Pentru el, e o problemă, pentru că trebuie să arate [ceva] societății sale interne”, a spus Zelenski. În aceeași logică, Zelenski a invocat pierderi rusești pe front, afirmând că, la un efectiv de „un milion” de oameni pe câmpul de luptă, „mor 32.000–33.000 pe lună”, întrebând cum poate fi explicat acest lucru fără rezultate prezentabile acasă. Cum ar încerca Rusia să slăbească sprijinul pentru Ucraina Potrivit lui Zelenski, în lipsa unor câștiguri decisive în Ucraina, Moscova ar putea încerca să „divizeze Europa” și să creeze o falie între Europa și Statele Unite, cu efect direct asupra nivelului de sprijin pentru Kiev. „Să scadă sprijinul pentru Ucraina. Dacă sprijinul scade, poate împinge mai departe”, a spus Zelenski. El a indicat că Rusia ar urmări deja intimidarea societăților europene prin drone și incidente transfrontaliere, menționând Moldova, România și Polonia, precum și perturbări care au implicat aeroporturi din Germania și țări nordice. Ținte potențiale și reacția cerută de Kiev Zelenski a spus că riscul unor acțiuni ofensive „cu drone, rachete sau operațiune terestră” este „foarte ridicat” împotriva altor țări care se învecinează cu Rusia sau Belarus. Întrebat cum ar trebui să reacționeze statele vizate la astfel de încălcări ale frontierei, răspunsul său a fost tranșant: „Răspundeți. Răspundeți întotdeauna.” În viziunea sa, lipsa unui răspuns ar încuraja noi escaladări: „Dacă nu răspundeți rușilor, vor merge mai departe”, a mai spus liderul ucrainean. [...]
Ucraina condiționează un armistițiu energetic de oprirea atacurilor rusești asupra rețelei sale , într-un moment în care loviturile asupra infrastructurii de energie riscă să amplifice presiunea economică și operațională odată cu apropierea iernii, relatează Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul rămâne pregătit pentru un „armistițiu energetic” bilateral cu Rusia, după discuții separate la New York cu președintele SUA, Donald Trump, și cu premierul britanic, Andy Burnham. Zelenski a precizat, la sediul ONU, că Ucraina ar opri atacurile asupra facilităților energetice rusești dacă Moscova încetează să vizeze sistemul energetic ucrainean. El a subliniat însă că nu a existat o discuție cu Trump despre oprirea unilaterală a loviturilor ucrainene asupra industriei petroliere ruse. „Suntem pregătiți pentru un armistițiu energetic. Dacă ei nu vor ca noi să atacăm motorina și rafinăriile lor, etc, suntem pregătiți – dacă ei nu vor ataca sistemul nostru energetic, electricitatea, sistemul de încălzire, alimentarea cu apă.” De ce contează: energie, iarnă și riscuri de preț Miza imediată este reducerea pagubelor asupra infrastructurii critice și limitarea șocurilor de pe piața energiei, pe fondul intensificării atacurilor la distanță mare de ambele părți. Trump și-a exprimat în ultimele zile îngrijorarea că distrugerile provocate de Ucraina capacității ruse de procesare a combustibililor alimentează scumpirea motorinei la nivel global, pe fondul unor prețuri ridicate la benzină în SUA înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, potrivit aceleiași relatări. Trump a spus înaintea întâlnirii că va discuta cu Zelenski atacurile asupra rafinăriilor și „soluții” pentru încheierea războiului început în 2022. Zelenski a descris discuția de 40 de minute drept „pozitivă și productivă” și a afirmat că ambele părți vor să vadă războiul încheiat „înainte de iarnă”. Context: atacuri intensificate și infrastructură sub presiune Reluarea discuțiilor despre un armistițiu energetic vine după săptămâni de escaladare. Rusia a vizat repetat infrastructura de electricitate, combustibili și porturi din Ucraina, ceea ce amplifică riscul de avarii suplimentare pe măsură ce temperaturile scad. Al Jazeera notează că, pe 15 septembrie, Rusia ar fi lansat aproximativ 200 de drone, potrivit oficialilor ucraineni, lovind inclusiv benzinării din Kiev și infrastructură energetică și portuară în alte zone. În paralel, Ucraina și-a extins campania împotriva industriei petroliere ruse, folosind drone cu rază lungă pentru a lovi rafinării și alte obiective energetice la distanțe de până la 3.000 km. Publicația menționează că un atac din 20 septembrie a forțat rafinăria din Moscova să oprească procesarea țițeiului; informația este atribuită agenției Reuters, care citează surse din industrie. Negocieri și condiții: sancțiuni, exporturi și apărare antiaeriană Kremlinul ar fi salutat anterior o propunere americană pentru un moratoriu energetic, dar ar fi cerut și măsuri care să includă exporturile energetice maritime ale Rusiei și sancțiunile. Zelenski a respins ideea relaxării sancțiunilor „când ucrainenii trăiesc în fiecare zi sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone” și a avertizat, într-o postare pe Telegram, că există informații potrivit cărora Rusia pregătește „un nou atac masiv” asupra Ucrainei. Pe componenta de protecție a infrastructurii, Zelenski a spus că a discutat cu Trump un pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă și a cerut rachete Patriot suplimentare, descrise drept singurul sistem din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachete balistice rusești. El a propus ca Ucraina să primească Patriots din stocurile SUA în această iarnă, urmând să compenseze ulterior cu interceptori dintr-un acord cu Germania, care ar fi acceptat să furnizeze 600 de Patriots în 2027 și 2028; Zelenski a spus că ideea nu a fost respinsă, dar că Trump nu a agreat-o încă. În același timp, premierul britanic Andy Burnham a declarat că a făcut demersuri pe lângă Trump pentru a susține un armistițiu energetic Ucraina–Rusia și a promis sprijin financiar suplimentar pentru infrastructura Ucrainei. [...]
Ungaria încearcă să evite un șoc de aprovizionare cu energie și caută prelungirea derogării de la sancțiunile SUA care îi permite să folosească petrol și gaze din Rusia, potrivit news.ro . Derogarea actuală, valabilă un an, urmează să expire în noiembrie. Ministrul de externe Anita Orban a declarat pentru site-ul de știri index.hu, citat de Reuters, că Budapesta lucrează la extinderea derogării dincolo de noiembrie. Argumentul invocat este unul operațional: grupul energetic maghiar MOL ar avea nevoie de mai mult timp pentru schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. De ce contează: dependența de Rusia rămâne o vulnerabilitate economică S&P Global , care a confirmat în mai ratingul de credit al Ungariei la BBB- cu perspectivă negativă, estimează că peste 90% din importurile de petrol și gaze ale țării provin din Rusia, prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria și Serbia. În acest context, dependența de importurile rusești este prezentată ca o sursă de vulnerabilitate pentru economia Ungariei, descrisă ca având un consum intensiv de energie, în timp ce Uniunea Europeană încearcă să se desprindă de energia rusească după invazia Ucrainei din februarie 2022. Context politic: derogarea a fost negociată în era Viktor Orban Acordul de exceptare de la sancțiuni a fost negociat între președintele SUA, Donald Trump, și fostul lider maghiar Viktor Orban, care a pierdut puterea după alegerile din aprilie, după 16 ani la conducere. Deși Viktor Orban a menținut legături strânse cu Kremlinul, actualul cabinet maghiar a expulzat în această lună 10 diplomați ruși, susținând că au acționat într-un mod incompatibil cu statutul lor. [...]
