Știri
Știri din categoria Externe

Atacurile cu drone asupra a două rafinării și a unei fabrici din industria de apărare ridică riscul de întreruperi în producția de carburanți și în lanțul militar-industrial al Rusiei, potrivit Antena 3, care relatează despre lovituri nocturne în mai multe regiuni rusești.
În regiunea Perm, drone ucrainene ar fi lovit rafinăria Lukoil-Permnefteorgsintez (PNOS), descrisă ca fiind una dintre cele mai mari zece rafinării din Rusia. Conform informațiilor preliminare citate, ar fi luat foc instalația AVT-5. Guvernatorul regiunii Perm, Dmitri Mahonin, a confirmat un „atac masiv” cu drone și a spus că a fost vizat „un obiectiv industrial”, fără alte detalii.
Un al doilea atac ar fi vizat Rafinăria Novoșahtinsk din regiunea Rostov, unde guvernatorul Iuri Sliusar a anunțat că unitatea „a fost avariată” și și-a suspendat activitatea, la o lună după o oprire precedentă. Rafinăria este prezentată drept singura din regiunea Rostov și una dintre cele mai mari din sudul Rusiei, cu o capacitate totală de 5,6 milioane de tone pe an, producând benzină, păcură, combustibil naval, motorină și combustibil pentru încălzire.
Tot în regiunea Voronej, ar fi fost vizată compania Voronejsintezkauciuk, descrisă ca o unitate importantă a industriei petrochimice (elastomeri termoplastici și cauciuc sintetic). În același context, canalul Supernova este citat cu informația că una dintre ținte ar fi fost și un depozit Ozon, unde incendiul izbucnit după primul atac ar fi fost stins rapid, însă tentativele de lovire ar fi continuat și dimineața.
La Ulianovsk, Forțele Armate ale Ucrainei ar fi atacat compania NPP Zavod Iskra, parte a concernului Almaz-Antei. Unitatea este descrisă ca producător de dispozitive semiconductoare, componente pentru microunde și microelectronică destinată rachetelor, iar imaginile publicate ar surprinde lovirea fabricii urmată de o explozie.
Guvernatorul regiunii Ulianovsk, Aleksei Russkih, a declarat că opt persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în oraș și că au existat pagube la infrastructura industrială și civilă. Potrivit acestuia, serviciile medicale au fost trecute în stare de alertă sporită, iar spitalele au pregătit paturi suplimentare.
În regiunea Rostov, Sliusar a mai afirmat că, în timpul respingerii atacului aerian, au fost distruse aproximativ 50 de drone. În Voronej, guvernatorul Aleksandr Gusev a anunțat interceptarea a 88 de drone deasupra capitalei regionale și a șase districte; potrivit informațiilor preliminare, patru persoane ar fi fost rănite și ar fi fost avariate clădiri rezidențiale, automobile și clădiri nerezidențiale și industriale, fiind raportate și incendii.
Din informațiile prezentate, miza imediată pentru Rusia este dublă: presiune asupra infrastructurii de rafinare (cu efect direct asupra producției) și asupra unor capacități industriale asociate apărării, în condițiile în care autoritățile regionale confirmă atacuri și pagube, dar oferă puține detalii tehnice despre amploarea exactă a distrugerilor.
Recomandate

Polonia a întărit securitatea la granița cu Kaliningrad după avertismente privind un posibil atac sub steag fals , care ar fi urmat să fie pus pe seama Ucrainei pentru a submina sprijinul occidental pentru Kiev, potrivit Mediafax . Informația apare într-o relatare a publicației poloneze Rzeczpospolita , citată de The Kyiv Independent, care susține că serviciile secrete ruse ar fi pregătit în octombrie o operațiune de sabotaj în apropierea frontierei Poloniei cu exclava rusă Kaliningrad. Scopul ar fi fost atribuirea atacului Ucrainei și, implicit, slăbirea ajutorului occidental. Potrivit aceleiași relatări, planul ar fi presupus traversarea frontierei și atacarea unei instalații, inclusiv pe teritoriul Federației Ruse, iar autorii ar fi anticipat „un număr mare de victime”. Una dintre sursele citate a comparat scenariul cu incidentul de la Gleiwitz din 1939 , folosit de Germania nazistă ca pretext pentru invadarea Poloniei. Măsuri operative: poliție, antiterorism și exerciții ale forțelor speciale Ca reacție la avertismente, Polonia ar fi trimis aproximativ 180 de polițiști antirevoltă și o unitate antiteroristă în zona de frontieră, iar posturile Gărzii de Frontieră și secțiile de poliție ar fi fost consolidate. În regiune ar fi fost detașați și angajați suplimentari ai Agenției pentru Securitate Internă (ABW), mai notează publicația poloneză. În paralel, unități ale forțelor speciale poloneze GROM, NIL și AGAT ar fi desfășurat exerciții în regiunile Varmia și Mazuria, la granița cu Kaliningrad. Context: temeri mai largi privind „operațiunile hibride” ale Rusiei Presupusul plan este plasat într-un context mai amplu de îngrijorări privind extinderea războiului hibrid al Rusiei în Europa, care ar include sabotaj, atacuri cibernetice și incursiuni cu drone. În octombrie, serviciile de informații militare ucrainene au avertizat că Moscova ar fi cerut intensificarea acestor operațiuni în țările UE și NATO, conform articolului. Rzeczpospolita mai relatează că avertismente similare ar fi fost transmise și serviciilor de securitate din Lituania, Letonia și Estonia. Confirmare parțială de la Varșovia, fără detalii Ministrul polonez coordonator al serviciilor speciale, Tomasz Siemoniak, a confirmat pentru Rzeczpospolita că în ultimele săptămâni au fost luate măsuri de securitate în apropierea frontierei, însă a refuzat să ofere detalii. „Dacă am luat anumite măsuri, este pentru că am stabilit că exista o amenințare reală”, a declarat Siemoniak, potrivit relatării. [...]

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Scurgerile a circa 15 milioane de documente interne pun din nou presiune pe Deutsche Bank și pe conducerea sa, iar reacția pieței a fost imediată: acțiunile au scăzut cu peste 6% , potrivit Digi24 . Materialele, analizate de un consorțiu internațional de presă, sugerează că banca ar fi ignorat avertismente legate de clienți controversați pentru a-și proteja profiturile, readucând în prim-plan riscuri de conformitate și potențiale consecințe de reglementare. Ce arată documentele și de ce contează pentru investitori Investigația „Inside Deutsche Bank” se bazează pe documente interne care includ e-mailuri, investigații interne, procese-verbale ale ședințelor conducerii, dosare de conformitate și conversații între angajați. Potrivit relatărilor citate, acestea oferă o perspectivă asupra mandatului directorului general Christian Sewing, aflat la conducere din 2018 și asociat cu eforturile de redresare financiară ale băncii. În comunicările interne, susțin autorii investigației, ar reieși că Sewing ar fi încurajat asumarea unor riscuri mai mari, ar fi criticat mecanismele de conformitate și ar fi ținut ascunse anumite probleme față de acționari. În paralel, documentele ar indica manipulări contabile și raportări financiare care „ar putea induce în eroare investitorii”, conform textului. Legături cu Epstein, Trump și expunerea pe Rusia Scurgerile readuc în discuție relațiile băncii cu Jeffrey Epstein și Donald Trump, dar și activitatea comercială în Rusia înainte de invazia din Ucraina din 2022. Printre elementele punctuale menționate: banca ar fi procesat plăți suspecte de aproape 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) legate de Epstein, o sumă despre care se afirmă că este mai mare decât se știa anterior; Deutsche Bank ar fi divulgat din greșeală un document fiscal al lui Trump în 2017 și nu ar fi informat Casa Albă despre această eroare; banca a întrerupt relația cu Trump în 2021; ar fi existat o abordare „ambițioasă” privind afacerile în Rusia, inclusiv cu oligarhi, chiar până la invazia din 2022, în pofida rezervelor exprimate intern. În documente apare și existența unei liste cu aproximativ 50 de clienți considerați „sensibili” din cauza legăturilor cu guvernul rus; sunt menționați Gazprom, Sibur și Oleg Deripaska. Reacția conducerii și poziția băncii Președintele Deutsche Bank, Alexander Wynaendts, și-a exprimat sprijinul pentru CEO-ul Christian Sewing, potrivit relatărilor citate. Declarația sa este redată astfel: „Pe durata mandatului meu, nu am văzut nicio decizie a lui Christian Sewing cu care să nu fiu de acord.” Deutsche Bank a transmis că „regretă relația sa din trecut” cu Epstein și că a făcut „investiții considerabile” pentru întărirea controalelor. Totodată, banca a susținut că problemele invocate în rapoarte „datează de mulți ani” și că între timp și-a consolidat măsurile de control. Într-o altă poziție citată, banca afirmă că nu se așteaptă la un impact financiar semnificativ: „Având în vedere caracterul istoric al acestor chestiuni, nu se preconizează ca un eventual impact financiar să fie semnificativ, dacă va exista vreun impact.” Ce urmează: întrebări de reglementare și risc de noi dezvăluiri Pe fondul scurgerilor, un membru al Parlamentului European l-a invitat pe Sewing să se prezinte în fața forului pentru a răspunde la întrebări. În plus, un analist citat (Jochen Stanzl, Consorsbank) avertizează că volumul mare de documente ridică semne de întrebare despre ce ar mai putea apărea, iar pe termen scurt incertitudinea tinde să apese pe prețul acțiunilor. Contextul de conformitate rămâne sensibil: Digi24 notează că banca a încercat ani la rând să-și refacă reputația după sancțiuni și nereguli, iar din 2012 ar fi plătit 18,6 miliarde de euro (aprox. 93 miliarde lei) pentru soluționarea unor litigii și acuzații privind încălcarea normelor de conduită. De asemenea, instituția a fost vizată în acest an de trei percheziții ale autorităților germane, iar în 2021 a încheiat un acord de amânare a urmăririi penale cu Departamentul de Justiție al SUA. [...]

Atacul cu drone asupra complexului Gazprom Neftekhim Salavat ridică riscul de întreruperi în lanțul de aprovizionare cu combustibili și produse petrochimice ale Rusiei , după ce o lovitură atribuită Ucrainei a declanșat un incendiu major în Bașkortostan, potrivit Kyiv Post . În paralel, Moscova susține că a interceptat peste noapte un număr record de 1.441 de drone ucrainene, o cifră care, dacă ar fi confirmată, ar indica o intensificare semnificativă a presiunii asupra infrastructurii din interiorul Rusiei. Atacul a vizat orașul industrial Salavat și capitala regională Ufa, conform comitetului pentru situații de urgență din Bașkortostan. Autoritățile ruse au afirmat că apărarea antiaeriană, echipele de securitate industrială și grupurile mobile de pompieri au doborât „peste 50” de drone. Imagini filmate de localnici și analizate de publicația independentă rusă Astra ar sugera că lovitura a atins complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia. Locuitorii au raportat explozii și un incendiu în zona industrială, iar strălucirea flăcărilor ar fi fost vizibilă din Sterlitamak, la aproximativ 17 kilometri. De ce contează: țintirea unui nod industrial cu legături militare Fondat în 1948, Gazprom Neftekhim Salavat operează instalații de rafinare și de chimie a gazelor și produce, între altele, benzină, motorină, combustibil de aviație, păcură, polietilenă, polistiren, amoniac, uree și alcooli butilici. Materialul notează că unitatea furnizează combustibil armatei ruse, iar o parte dintre produsele sale petrochimice sunt utilizate de industria de apărare a Rusiei. Kyiv Post amintește că Ucraina a mai lovit complexul pe 8 octombrie, când a fost raportat un incendiu în apropierea rafinăriei. Atacuri raportate și asupra unei substații și a Podului Crimeei Separat, forțele ucrainene ar fi lovit peste noapte substația electrică Sadovaya din regiunea Kursk, potrivit Astra. Substația ar alimenta cu electricitate circa 400.000 de locuitori și facilități industriale importante; autoritățile ruse nu au raportat oficial atacul și nici nu au confirmat pagube. Tot în noaptea de 16 spre 17 noiembrie, Podul Crimeei ar fi fost din nou țintit, a doua oară în 24 de ore. Canalul de Telegram Crimean Wind a distribuit imagini care ar arăta prăbușirea uneia dintre cele două arcade ale podului în mare, însă informația nu a fost verificată independent. Moscova invocă un record de interceptări: 1.441 de drone Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat 1.441 de drone ucrainene de tip „aripă fixă” în 21 de regiuni ale Rusiei, în Crimeea ocupată și deasupra apelor Mării Negre și Mării Azov. Printre zonele menționate se numără regiunile Moscova, Kursk, Rostov, Saratov, Tver și Ulianovsk, precum și Bașkortostan și Ținutul Krasnodar. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a afirmat că aproximativ 800 de drone ar fi zburat spre capitală între seara de 16 noiembrie și dimineața de 17 noiembrie, iar 321 ar fi fost interceptate pe direcțiile de apropiere. Dacă ar fi confirmată, cifra de 1.441 ar depăși recordul anterior invocat de Moscova cu o zi înainte, de 1.336 de drone, și ar marca cea mai mare operațiune de acest tip raportată de la începutul invaziei pe scară largă. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]