Știri
Știri din categoria Externe

Turcia a cerut pedepse de până la 4.596 de ani de închisoare pentru Benjamin Netanyahu într-un dosar deschis la Istanbul privind interceptarea navală a flotilei „Sumud” către Gaza, un demers care ridică miza juridică și diplomatică în relația Ankara–Tel Aviv, potrivit The Jerusalem Post.
Potrivit relatărilor din presa turcă citate de publicație, procurorul-șef din Istanbul îi acuză pe Netanyahu și pe alți 35 de oficiali israelieni că ar fi fost implicați într-o „operațiune militară împotriva civililor” în ape internaționale, solicitând o pedeapsă minimă de 1.102 ani și una maximă de 4.596 de ani. Pe lista celor inculpați apar și ministrul Apărării, Israel Katz, respectiv ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir.
Flotila Global Sumud a plecat la finalul lunii august 2025 și a inclus zeci de nave și sute de activiști din mai multe țări. Israelul a interceptat unele dintre vase în octombrie 2025 și a reținut peste 400 de participanți, inclusiv pe activista suedeză Greta Thunberg, înainte de a-i deporta la scurt timp, mai notează publicația.
Ministrul turc al Justiției, Akın Gürlek, a descris rechizitoriul drept o expresie a „angajamentului” Turciei față de dreptul internațional. The Jerusalem Post amintește că Turcia mai emisese un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu în noiembrie 2025, precum și pentru alți oficiali israelieni de rang înalt.
Netanyahu, Katz și Ben-Gvir au reacționat sâmbătă, în postări separate pe X (fostul Twitter). Ben-Gvir a publicat un mesaj insultător la adresa președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, în timp ce Netanyahu l-a acuzat pe Erdogan că și-ar fi „masacrat propriii cetățeni kurzi” și a afirmat că Israelul „va continua să lupte” împotriva Iranului și a aliaților acestuia.
Katz l-a numit pe Erdogan „tigru de hârtie” și a calificat demersul drept o „absurditate”, adăugând că Israelul „va continua să se apere”.
Ulterior, Ministerul turc de Externe a răspuns tot pe X, acuzându-l pe Netanyahu că ar fi „Hitlerul vremurilor noastre” și susținând că Turcia își va continua eforturile pentru ca acesta „să fie tras la răspundere” pentru „crimele” pe care le-ar fi comis.
Dincolo de componenta penală, cazul funcționează ca un instrument de presiune politică și juridică între două state aflate într-o confruntare deschisă de poziționare pe tema războiului din Gaza. În același timp, publicul și companiile care operează în regiune pot vedea un risc suplimentar de volatilitate diplomatică, pe fondul escaladării retorice și al încercărilor de a internaționaliza disputa prin mecanisme judiciare.
Recomandate

Vizita lui Netanyahu la Washington readuce pe agenda SUA–Israel dosarul Iranului și extinderea Acordurilor Abraham , într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân ridicate, potrivit Mediafax . Premierul israelian Benjamin Netanyahu va efectua luni o vizită oficială în capitala SUA, la invitația președintelui american Donald Trump, iar întâlnirea dintre cei doi lideri este programată pentru marți, conform anunțului făcut vineri de Biroul premierului israelian. Vizita este prima deplasare oficială a lui Netanyahu la Washington de la izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, iar situația de securitate din regiune este indicată drept una dintre temele centrale ale discuțiilor. Dosarele de pe masă: Iran și Acordurile Abraham Întâlnirea are loc pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran. Pe agenda discuțiilor sunt menționate: situația de securitate din Orientul Mijlociu și relațiile SUA–Israel; extinderea Acordurilor Abraham, inițiativa lansată în primul mandat al lui Trump, prin care mai multe state arabe au normalizat relațiile cu Israelul. În acest context, presa internațională estimează că un obiectiv major rămâne aderarea Arabiei Saudite la aceste acorduri. Totodată, Trump a declarat recent că un acord americano-saudit privind dezvoltarea unui program nuclear civil ar fi posibil doar dacă Riadul recunoaște oficial statul Israel. Vizită cu acces limitat pentru presă și program modificat Deplasarea se va desfășura „în condiții maxime de discreție”, cu acces limitat pentru presă. Autoritățile israeliene au precizat că jurnaliștii israelieni nu vor avea acces la bordul aeronavei oficiale „Aripa Sionului” (Wing of Zion), iar cei care vor să relateze despre vizită trebuie să se deplaseze pe cont propriu și să se înregistreze în prealabil la Biroul premierului, fără garanția accesului la evenimentele oficiale. Vizita fusese programată inițial pentru săptămâna precedentă, dar a fost amânată după reprogramarea funeraliilor senatorului republican Lindsey Graham. Potrivit Biroului premierului israelian, citat de Reuters, Netanyahu va participa și la funeraliile acestuia, descris în comunicatul oficial drept „un prieten al Israelului”. Ultima vizită a lui Netanyahu la Washington a avut loc în februarie. Potrivit Axios, întâlnirea de săptămâna viitoare ar urma să fie a șaptea între Netanyahu și Trump în Biroul Oval de la revenirea liderului republican la Casa Albă, mai multe decât în cazul oricărui alt lider străin. [...]

Armata israeliană spune că pregătește o „operațiune majoră” în Cisiordania , după violențele din zona localității Tal soldate cu moartea unui israelian și a patru palestinieni, potrivit Agerpres . Mișcarea anunțată indică o posibilă escaladare operațională pe teren, într-un context în care părțile oferă versiuni diferite asupra incidentului. Armata israeliană a transmis că decizia vine „în urma atacului terorist comis astăzi în zona Tal”, precizând că soldații IDF „se pregătesc să desfășoare o operațiune majoră de combatere a terorismului în sector”. Ce a declanșat anunțul: incidentul din zona Tal, lângă Nablus Potrivit armatei israeliene, forțele sale au intervenit într-o zonă la sud-vest de orașul palestinian Nablus, după ce a fost raportat un atac asupra unor civili israelieni aflați în drumeție. Armata susține că un palestinian ar fi furat o armă de la personalul de securitate local și ar fi tras asupra civililor israelieni. De cealaltă parte, oficiali palestinieni afirmă că palestinieni din Tal ar fi fost atacați de civili israelieni, iar bilanțul ar fi de patru morți și patru răniți, împușcați atât de civili israelieni, cât și de soldați israelieni. Acuzații privind implicarea coloniștilor și reacția politică la nivel înalt Un lider local al partidului palestinian Fatah din Tal, Essam Saifi, a declarat pentru Reuters că aproximativ 25-30 de coloniști evrei ar fi atacat inițial partea de est a localității și ar fi încercat să pătrundă în două locuințe, iar când localnicii au ieșit să îi confrunte, coloniștii ar fi deschis focul. Saifi a mai relatat că, după circa o jumătate de oră, israelienii ar fi revenit și ar fi atacat partea de vest a localității, lovind un minor cu o armă, iar ulterior ar fi sosit forțele militare israeliene care, împreună cu coloniștii, ar fi tras focuri de armă. În urma incidentelor, premierul israelian Benjamin Netanyahu a convocat o reuniune de urgență pentru a discuta un răspuns. [...]

Evenimentul Christopher Street Day din Berlin a fost anulat după ce un vehicul a intrat în mulțime , iar poliția a deschis o anchetă și îl caută pe suspect, potrivit The Jerusalem Post . Poliția din Berlin a transmis că mai mulți oameni au fost loviți și răniți, iar la fața locului au intervenit echipaje de ordine publică și salvare. Serviciile de urgență au acordat îngrijiri victimelor chiar în zona incidentului. Deocamdată, autoritățile nu au comunicat numărul exact al răniților și nici gravitatea leziunilor. În paralel, poliția a anunțat că desfășoară o operațiune de căutare a suspectului. Ulterior, publicația germană Bild a relatat că o persoană ar fi murit, citând poliția. Informația nu este prezentată în material ca fiind confirmată oficial printr-un comunicat separat, iar cazul este în desfășurare. Înainte de incident, sute de mii de persoane se adunaseră pașnic în capitala Germaniei pentru Christopher Street Day, unul dintre cele mai mari evenimente Pride din Europa. [...]

Suspendarea atacurilor SUA asupra Iranului introduce o pauză de risc pentru piețele energetice , în condițiile în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Potrivit Antena 3 , Donald Trump a cerut vineri armatei americane să nu mai lanseze noi atacuri în Iran, întrerupând o serie de aproape două săptămâni de bombardamente zilnice. Decizia vine după ce, timp de 13 zile, Trump ar fi aprobat zilnic planuri de atac prezentate de armată, iar loviturile erau executate la câteva ore. Vineri, președintele a primit un plan similar, dar nu și-a dat acordul. Nu este clar dacă ordinul a fost punctual sau dacă pauza va continua. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz și riscul de escaladare În același context, ordinul de suspendare a fost dat la câteva ore după sosirea la Teheran a unei delegații din Oman , pentru discuții privind un nou aranjament care să permită redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Două surse regionale familiarizate cu negocierile au spus că discuțiile au înregistrat progrese și că Omanul și Iranul ar putea ajunge la un acord în cursul weekendului, urmând ca Trump să decidă dacă îl acceptă. Pentru mediul economic, o eventuală detensionare în jurul Ormuz reduce riscul de șocuri pe lanțul de aprovizionare cu energie, în timp ce o reluare rapidă a atacurilor ar putea readuce presiunea de escaladare. Ce a transmis Trump public despre opțiuni și diplomație La Casa Albă, Trump a spus că are opțiunea de a continua atacurile sau de a le intensifica, inclusiv prin „distrugerea a tot ce au (iranienii)”, dar a susținut că „strategia mai inteligentă” este încheierea unui acord cu Iranul. „Discutăm chiar acum cu iranienii. Cred că devin tot mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem pregătiți și gata să acționăm, dar discutăm cu ei.” Mai târziu, într-un discurs la dineul Asociației Corespondenților de la Casa Albă, Trump a afirmat că nu crede că Iranul este pregătit „în acest moment” să încheie un acord, „dar sunt dispus să ascult”. Implicații operaționale: armata SUA poate relua rapid loviturile Conform informațiilor citate, armata SUA continuă să elaboreze planuri pentru o posibilă revenire la operațiuni de luptă de amploare, însă Trump nu a dat ordine în acest sens. În același timp, dacă va decide reluarea atacurilor, forțele americane pot fi mobilizate într-un timp relativ scurt. Israelul, în alertă: așteptări de noi lovituri și risc de represalii Cabinetul de securitate israelian și armata israeliană se așteptau vineri la o nouă rundă de atacuri americane și s-au pregătit inclusiv pentru o ofensivă de amploare a SUA, care ar fi putut declanșa un atac iranian de represalii asupra Israelului, potrivit unor oficiali israelieni. Vineri seară, partea israeliană a fost informată că Trump nu aprobase noi atacuri. În lipsa unei decizii ferme privind continuarea pauzei, următorul reper rămâne rezultatul discuțiilor mediate de Oman și opțiunea Casei Albe de a accepta sau nu un eventual acord legat de Ormuz. [...]

Acuzațiile Iran–Ucraina mută presiunea pe coridorul logistic Rusia–Iran din Marea Caspică , după ce Teheranul susține că o navă comercială iraniană a fost atacată și un marinar a murit, într-un episod care ar indica extinderea operațiunilor ucrainene către rute de transport folosite pentru încărcături militare, potrivit Mediafax . Ministerul iranian de Externe a condamnat atacul, pe care l-a descris drept un „act de agresiune”, afirmând că Iranul își va apăra interesele și securitatea națională. Teheranul acuză Ucraina că încearcă să extindă războiul cu Rusia în regiunea Mării Caspice. Conform relatării, explozia ar fi provocat moartea unui membru al echipajului și rănirea altuia. Ce spune Kievul: lovituri asupra navelor și infrastructurii legate de transporturi militare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat „rezultate foarte bune” în urma unor atacuri cu rază lungă de acțiune în Marea Caspică, indicând că țintele au inclus nave folosite pentru transportarea unor încărcături militare în care era implicat Iranul, precum și o navă de război rusească. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a susținut că dronele sale au lovit: cargourile Port Olya 2 și Begey ; o vedetă purtătoare de rachete din proiectul rusesc 12418 „Molniya”; platforma petrolieră Filanovsky din Marea Caspică. Potrivit părții ucrainene, atât Port Olya 2, cât și Begey navighează sub pavilion rusesc. Unde apare ruptura de versiuni și ce nu poate fi verificat Nu este clar dacă una dintre navele menționate de Ucraina este aceeași cu „nava comercială iraniană” invocată de Teheran sau dacă Iranul se referă la o altă ambarcațiune. Informațiile privind loviturile, pagubele și victimele „nu au putut fi verificate în mod independent”, notează publicația. Context: Marea Caspică, parte a lanțului logistic Rusia–Iran Baza de date a serviciilor militare ucrainene arată că Port Olya 2 ar fi deținută de compania rusă MG-Flot , aflată sub sancțiuni, și ar fi fost implicată în transporturi de mărfuri militare din Iran către Rusia, inclusiv pe rute între porturi rusești și porturi iraniene precum Bandar Anzali, Amirabad și Bandar Nowshahr . În cazul cargoului Begey , serviciile ucrainene susțin că ar fi transportat muniție, proiectile de artilerie, veste antiglonț și căști din Iran către Rusia și că, în timpul unor călătorii, echipajul ar fi oprit sistemul automat de identificare AIS (sistem de urmărire a navelor) pentru a ascunde traseul. Kievul consideră infrastructura maritimă din Marea Caspică o componentă importantă a lanțului logistic prin care Rusia primește echipamente și componente militare iraniene. Atacul descris de Mediafax este prezentat ca o nouă extindere a campaniei ucrainene împotriva infrastructurii militare și logistice rusești la mare distanță de linia frontului. Separat, Rusia a anunțat că a interceptat 328 de drone ucrainene în noaptea de 24 spre 25 iulie, fără să precizeze câte au ajuns la ținte. [...]

O unitate ucraineană spune că a neutralizat 696 de drone rusești în 19 zile prin război electronic , o capacitate care reduce presiunea asupra apărării antiaeriene și poate schimba modul în care sunt protejate zonele de pe linia frontului, potrivit Antena 3 . Conform informațiilor citate de publicație din Euromaidan Press, operatorii de război electronic din Regimentul 413 „Raid ” au anunțat că au neutralizat, în decurs de 19 zile, 696 de drone rusești fără a trage focuri asupra lor: 646 de drone FPV și 50 de drone Molniya. FPV (first-person view) sunt drone controlate de la distanță, cu imagine în timp real pentru operator. De ce contează: dronele „ieftine” și greu de prins pot forța o cursă tehnologică Materialul indică faptul că neutralizarea dronelor Molniya este importantă nu doar prin volum, ci prin dificultatea interceptării. Serhii „Flash” Beskrestnov , prezentat ca expert în războiul dronelor, a afirmat anterior că Rusia își reduce utilizarea dronelor de atac costisitoare în favoarea unor sisteme mai ieftine, precum Molniya. Potrivit lui Beskrestnov, problema principală este vizibilitatea redusă pe radar: dronele Molniya zboară la altitudini foarte joase și sunt construite din materiale care le fac mai greu de detectat, ceea ce le face mai dificil de interceptat de sistemele antidronă. În acest context, Ucraina ar avea nevoie să își îmbunătățească permanent capacitățile de război electronic (adică bruiaj și alte metode de perturbare a controlului/semnalului). Context operațional: Regimentul 413 „Raid” și rolul dronelor în luptă Batalionul independent „Raid” a fost înființat în 2024 și, într-un interval scurt, a fost extins și transformat în regiment, fiind descris ca una dintre principalele unități care desfășoară misiuni pe linia frontului. În prezent, regimentul folosește tehnologii avansate pentru drone pentru: obținerea de informații, corectarea focului artileriei, identificarea pozițiilor inamice, sprijinirea trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Legătura cu protecția civililor Articolul mai notează că neutralizarea dronelor FPV prin mijloace de război electronic este deosebit de importantă deoarece poate împiedica atacuri țintite în timp real. Ucraina ar fi documentat peste 11.000 de atacuri rusești cu drone FPV asupra civililor, inclusiv atacuri repetate în aceeași zonă după sosirea echipajelor de intervenție. Totodată, în mai 2025, Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina ar fi concluzionat că atacurile cu drone FPV din regiunea Herson reprezintă crime împotriva umanității, iar autoritățile ucrainene ar continua să documenteze atacuri similare și în alte regiuni, inclusiv Donețk. [...]