Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump amenință cu tarife dure sau chiar oprirea unor schimburi comerciale cu UE, pe fondul apropierii Bruxelles-ului de Canada, potrivit Meduza. Mesajul ridică miza unui posibil nou episod de tensiuni comerciale transatlantice, într-un moment în care UE discută formule neprevăzute de tratate pentru a-și lărgi parteneriatele.
Trump a criticat propunerea Comisiei Europene ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene, calificând apropierea UE–Canada drept „ridicolă” și descriind Canada ca „un partener comercial groaznic”.
Într-o declarație citată de publicație, președintele SUA a condiționat reacția de modul în care va interpreta inițiativa europeană:
„Dacă voi considera asta măcar într-o oarecare măsură un pas ostil, voi introduce tarife foarte serioase sau voi opri comerțul cu Europa pe multe poziții.”
Cu o zi înainte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus în Parlamentul European că UE ar trebui să-și „regândească urgent” parteneriatele și a propus deschiderea unei căi pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE. Ea i s-a adresat premierului canadian Mark Carney, prezent în sală.
Meduza notează că tratatele UE nu prevăd „calitatea de membru asociat”, însă ideea este discutată tot mai des în ultima perioadă. În acest context, publicația amintește că o formulă similară a fost evocată și pentru Ucraina de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cu o posibilă reprezentare în Parlamentul European și Comisia Europeană, dar fără drept de vot (mențiune făcută de Meduza într-un material anterior).
În timpul celui de-al doilea mandat, Trump a introdus în mod repetat tarife pentru diverse bunuri din Canada, pe fondul unui conflict comercial cu Ottawa, mai scrie Meduza. Publicația mai menționează că, în august, Trump a semnat un ordin privind redenumirea lacului Ontario în „lac America”.
În acest stadiu, nu sunt indicate măsuri concrete deja adoptate împotriva UE; amenințarea este formulată condiționat („dacă voi considera...”), iar amploarea exactă a „pozițiilor” comerciale vizate nu este detaliată în sursa citată.
Recomandate
Propunerea Ursulei von der Leyen de a crea pentru Canada un statut de „membru asociat” al UE ar deschide o formulă nouă de integrare economică și industrială, în afara tratatelor actuale , cu potențial de a extinde cooperarea de la comerț liber la apărare, tehnologie și lanțuri de aprovizionare, potrivit Biziday . În discursul despre Starea Uniunii, susținut în Parlamentul European de la Strasbourg, președinta Comisiei Europene a vorbit public despre ideea ca statul nord-american să devină „membru asociat” al Uniunii. Biziday notează că un asemenea statut nu există în tratatele UE, ceea ce ar presupune „crearea unei noi formule de relație” cu țări care nu urmăresc neapărat aderarea deplină. Von der Leyen a legat propunerea de nevoia Europei de a-și „regândi urgent parteneriatele”, pe fondul „fracturii” din sistemul internațional bazat pe reguli, și a indicat direcții concrete de cooperare UE–Canada, dincolo de acordul de liber schimb existent: producție „inteligentă” și o „alianță tehnologică”; integrarea bazelor industriale de apărare; un proiect comun în Arctica, prezentat ca inițiativă „emblematică”. Context: tensiuni comerciale cu SUA și o UE prudentă față de formule „flexibile” În același cadru, von der Leyen a precizat că parteneriatul nu ar fi îndreptat „împotriva altcuiva”, cu referire la Administrația Trump. Biziday arată că, la începutul săptămânii, premierul canadian Mark Carney a spus că guvernul său urmărește o alianță unică cu UE, dar nu și aderarea, iar șefa Comisiei l-a invitat să țină un discurs în Parlamentul European, joi. Potrivit Reuters (citat de Biziday), vizita lui Carney în Europa are loc într-un context internațional complicat, marcat de deteriorarea relațiilor cu SUA, care a atras Canada într-un război comercial, dar și de declarațiile repetate ale lui Donald Trump despre ideea ca țara vecină să devină al 51-lea stat american. Tot Reuters subliniază că UE s-a opus în trecut „categoriilor flexibile”, iar statele membre au reacționat cu rezerve la o propunere a Germaniei din luna mai privind un statut de „membru asociat” pentru Ucraina, ca etapă intermediară către aderarea deplină. Ce urmează și de ce contează pentru economie Miza imediată este dacă propunerea poate fi transformată într-un cadru juridic și politic acceptabil pentru statele membre, în condițiile în care „membrul asociat” nu este prevăzut în tratate. Dacă ideea avansează, ea ar putea deveni un precedent pentru parteneriate economice mai adânci, care să includă nu doar comerț, ci și coordonare industrială, tehnologică și de apărare, într-un moment în care UE caută să-și reducă vulnerabilitățile din lanțurile de aprovizionare și să-și consolideze „securitatea economică”. [...]
Republica Moldova ar putea primi o „foaie de parcurs” pentru aderarea la UE, un instrument care ar aduce predictibilitate reformelor și alocării de resurse , potrivit Agerpres , care citează o reacție a viceprim-ministrului pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov , după mesajul transmis de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen. Cristina Gherasimov a salutat intenția Comisiei Europene de a pregăti astfel de foi de parcurs pentru țările candidate care avansează rapid în procesul de aderare, numind-o „un semnal politic important” care arată că eforturile statelor care fac reforme sunt recunoscute, conform Radio Chișinău, citat de Agerpres. Într-o postare pe Facebook, oficialul moldovean a arătat că Republica Moldova speră să se numere printre statele care vor primi o asemenea foaie de parcurs, argumentând că documentul ar aduce „mai multă claritate și predictibilitate” și ar ajuta autoritățile să își concentreze mai bine eforturile și resursele pe obiectivul aderării. Ce ar include „foaia de parcurs” și ce nu ar schimba Potrivit explicațiilor prezentate de Gherasimov, o astfel de foaie de parcurs ar urma să: stabilească priorități clare; includă termene și rezultate concrete pentru implementarea reformelor; ofere o imagine mai clară asupra etapelor următoare. În același timp, documentul nu ar fixa dinainte data aderării și nu ar stabili ritmul negocierilor , care ar rămâne condiționate de progresele și reformele realizate de fiecare țară. Gherasimov a mai menționat că o procedură similară a fost folosită și în valurile precedente de extindere a Uniunii Europene. Context: mesajul Comisiei Europene și statele menționate Mesajul vine după discursul privind Starea Uniunii Europene susținut în Parlamentul European de Ursula von der Leyen, în care aceasta a spus că Uniunea trebuie să recâștige „inima europenilor” și să consolideze sentimentul de apartenență la o comunitate europeană mai largă. În același discurs, von der Leyen a indicat explicit Republica Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest ca exemple de state apropiate de UE pentru care „ideea europeană” rămâne vie, potrivit Radio Chișinău. [...]
Decizia SUA de a scoate Venezuela de pe „lista neagră” antidrog, după peste 20 de ani, schimbă cadrul de cooperare și condiționalitate în regiune , iar Washingtonul transmite că ar putea aplica aceeași logică și Columbiei, în funcție de rezultate, potrivit Agerpres . Președintele american Donald Trump a afirmat că SUA au retras Venezuela de pe lista țărilor care „nu au reușit să combată în mod evident” traficul ilegal de droguri, pentru prima dată din 2005. În declarația citată, Trump a spus că măsura vine pe fondul cooperării cu guvernul interimar de la Caracas, cooperare care „dă roade”, inclusiv în cazul eliminării liderului bandei „Tren de Aragua”, cunoscut ca „Nino Guerrero”. În decizia prezidențială publicată de Departamentul de Stat , Trump a condiționat menținerea schimbării de „progrese continue și măsurabile” ale guvernului interimar în desființarea grupurilor „narcoteroriste” și în stoparea traficului de droguri prin Venezuela. Semnal pentru Columbia: posibilă ridicare a statutului, dar cu condiții Trump a indicat că ar putea lua în considerare retragerea Columbiei de pe aceeași listă, după alegerea președintelui Abelardo De La Espriella. Potrivit declarației, criteriul ar fi ca, „în cursul anului următor”, Columbia să înregistreze progrese în „eradicarea agresivă” a culturilor de coca și în destructurarea rețelelor „narcoteroriste”. Contextul menționat este că anul trecut Trump a inclus Columbia pe listă, invocând lipsa de rezultate în combaterea producției de cocaină, pe fondul unor schimburi de acuzații cu președintele de atunci, Gustavo Petro. Agerpres notează că Trump l-a susținut pe De La Espriella, care a preluat funcția în august și a promis măsuri dure în materie de securitate. Ce rămâne neschimbat: statutul de „hub” de tranzit/producție Chiar și după această decizie, SUA continuă să considere Venezuela și Columbia drept „importante centre de tranzit” sau „mari producătoare” de droguri, alături de o listă mai largă de state, între care Afganistan, Bahamas, Belize, Bolivia, Myanmar, China, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Haiti, Honduras, India, Jamaica, Laos, Mexic, Nicaragua, Pakistan, Panama și Peru. [...]
Summitul Trump–Xi din 23 septembrie are șanse limitate să reducă presiunea economică și riscurile din lanțurile de aprovizionare , pentru că rivalitatea SUA–China a devenit structurală, iar diplomația „de lider la lider” nu mai poate produce o schimbare de fond, potrivit Digi24 , care citează o analiză Foreign Affairs . Miza pentru companii și piețe este că Washingtonul și Beijingul rămân blocate într-o competiție strategică în care „presiunea economică” și folosirea lanțurilor de aprovizionare ca instrument geopolitic au devenit elemente permanente. În acest cadru, chiar și întâlnirile la cel mai înalt nivel pot, în cel mai bun caz, să gestioneze tensiunile pe termen scurt, nu să reseteze relația . De ce nu mai funcționează „marea înțelegere” Analiza pleacă de la ideea că succesul unor momente diplomatice din secolul XX a creat așteptarea că lideri puternici pot rezolva rivalități majore prin negocieri directe. În cazul SUA–China, însă, summitul din mai de la Beijing nu a produs „nicio descoperire diplomatică decisivă”, deși ar fi putut contribui la o stabilitate fragilă și la reducerea riscului unei escaladări imediate. Publicația notează că limitările sunt duble: diferențe structurale între cele două state (interese, ideologii, sisteme politice); limite personale și politice ale celor doi lideri: Xi ar vedea compromisurile ca potențiale semne de slăbiciune, iar Trump ar avea un stil imprevizibil, oscilând între apropiere personală și retorică agresivă. În aceste condiții, reapariția speranțelor înaintea summitului de la Washington, programat să înceapă pe 23 septembrie, ar trebui temperată, pentru că aceleași constrângeri care au limitat rezultatele întâlnirii din mai rămân valabile. Lanțurile de aprovizionare, instrument de presiune între superputeri Un punct central al analizei este că rivalitatea a intrat într-o fază în care ambiguitatea, presiunea economică și controlul asupra sectoarelor și resurselor critice sunt folosite pentru a obține avantaj. Fiecare parte încearcă să exploateze pârghiile pe care le are în economie și în lanțurile de aprovizionare pentru a exercita presiune asupra celeilalte, ceea ce menține incertitudinea pentru mediul de afaceri. „Factorul încrederii” și limitele diplomației personale Textul compară contextul actual cu episoade istorice în care dialogul SUA–China a avansat atunci când a existat suficientă convergență strategică și când liderii au reușit să construiască încredere. În prezent, chiar dacă există uneori o aparență de camaraderie, Trump și Xi nu par să aibă baza comună necesară pentru o relație personală de încredere care să ajute la rezolvarea problemelor de fond. În plus, analiza susține că, înaintea summitului din mai, ar fi existat puține pregătiri diplomatice capabile să fixeze o agendă coerentă, iar Beijingul ar avea motive să creadă că poziția americană poate fluctua în funcție de instinctele lui Trump și de dinamica întâlnirii. Ce se poate obține realist din summitul din 23 septembrie Concluzia prezentată este că, atâta timp cât Trump și Xi conduc cele două țări, summiturile lor pot livra cel mult managementul rivalității . În scenariul negativ, dezamăgirile și neînțelegerile de după astfel de întâlniri pot amplifica tensiunile, într-o relație în care instrumentele economice și lanțurile de aprovizionare rămân parte din confruntarea strategică. [...]
Ursula von der Leyen pregătește o repoziționare a securității UE, cu efecte directe asupra industriei de apărare și a regulilor de frontieră , potrivit news.ro , care citează POLITICO și un proiect de discurs consultat de Euractiv înaintea alocuțiunii „Starea Uniunii” (SOTEU) susținute miercuri în Parlamentul European, la Strasbourg. Discursul începe la ora locală 9:00 (10:00, ora României). În sală va fi, în premieră, și un lider din afara UE: premierul canadian Mark Carney, menționat în contextul unui război comercial cu Donald Trump și al încercării de a strânge legăturile cu Uniunea Europeană. Securitate: un nou format de coordonare cu parteneri din afara UE Miza centrală a discursului este o schimbare a arhitecturii de securitate europene și a modului de coordonare în cadrul alianței occidentale. Conform proiectului de discurs consultat de Euractiv, von der Leyen ar urma să susțină un nou format în care lideri din UE, dar și din Ucraina, Marea Britanie, Norvegia, Canada și alte țări să se reunească pentru a coordona răspunsurile la amenințările de securitate în creștere. În paralel, apărarea și securitatea sunt așteptate să aibă un loc important și pe fondul faptului că Strategia de securitate a UE, așteptată de mult timp, este prevăzută pentru începutul lunii octombrie, după o amânare față de calendarul inițial. Migrație: consolidarea Frontex și posibile schimbări de finanțare Pe agenda discursului se află și migrația, în contextul crizei din Ceuta , unde „zeci de mii de imigranți” au intrat pe teritoriul spaniol, cu efecte politice în UE pe parcursul verii, potrivit POLITICO. Printre ideile vehiculate de oficiali citați de publicație se numără: consolidarea Frontex, inclusiv triplarea numărului de gardieni de frontieră și de coastă europeni la 30.000, de la aproximativ 7.800 în prezent; o posibilă extindere a mandatului Frontex, inclusiv un rol în „centre de returnare” din țări terțe; deschiderea către finanțarea infrastructurii de frontieră (garduri) din fonduri UE, ceea ce ar reprezenta o schimbare semnificativă de poziție a Comisiei; utilizarea fondurilor UE pentru a ajuta statele membre să finanțeze centre de returnare în afara blocului. Cea mai controversată opțiune menționată de un diplomat de rang înalt și un oficial UE este un cadru european pentru situații de „presiune migratorie masivă”, care ar permite suspendarea anumitor norme privind azilul și returnări mai rapide. Climă și competitivitate: presiunea costurilor tranziției intră în discurs Dincolo de securitate, von der Leyen este așteptată să pună accent pe adaptarea la schimbările climatice, după o vară cu râuri secate și incendii de pădure. Comisia lucrează la un plan de creștere a rezilienței la schimbările climatice, programat pentru sfârșitul lunii octombrie, care ar putea include un „scenariu climatic comun” și evaluări periodice ale riscurilor, deși „rămâne de văzut” cât de multe detalii vor fi prezentate. Tema vine pe fondul tensiunilor dintre obiectivul de reducere a emisiilor până în 2040 și presiunile industriei și ale capitalelor naționale de a limita costul economic al tranziției ecologice. În același timp, von der Leyen ar urma să atingă și subiectul competitivității, prin simplificarea birocrației și o „curățenie generală” în reglementare, însă POLITICO notează că aceasta nu va fi tema principală. Comerț și China: fără o nouă anchetă, dar cu accent pe diversificare O altă întrebare este dacă va menționa China. Potrivit unui oficial citat de POLITICO, von der Leyen nu va anunța o nouă anchetă (după cea din 2023 privind subvențiile pentru vehiculele electrice chinezești, care a declanșat măsuri de retorsiune ale Beijingului). China nu ar urma să ocupe un loc major, însă este de așteptat să fie subliniată nevoia de diversificare, inclusiv printr-un instrument de diversificare propus de Comisie. Inteligență artificială: impactul asupra locurilor de muncă, în centrul pregătirilor Inteligența artificială (IA) a fost tema principală a unei reuniuni a Comisiei la Tervuren, unde s-a planificat discursul, iar echipa președintei CE a cerut unităților relevante statistici actualizate despre locurile de muncă ce ar putea fi pierdute și create pe măsură ce adoptarea IA se extinde, potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile interne. Pentru mediul de afaceri, semnalul este că IA va fi tratată nu doar ca subiect tehnologic, ci și ca temă de piață a muncii, cu implicații pentru politici publice și reglementare. Ce urmează Textul final al discursului poate fi revizuit și rescris până la momentul susținerii, notează POLITICO. Totuși, direcțiile conturate în proiect și în discuțiile cu oficiali europeni indică o agendă în care securitatea (inclusiv cooperarea cu parteneri din afara UE), migrația și reziliența climatică sunt folosite ca pârghii pentru schimbări cu impact economic și de reglementare în următoarele luni. [...]
Comisia Europeană pregătește un Plan European pentru Caniculă , cu măsuri de avertizare, adaptare urbană și pregătire medicală, pe fondul pierderilor tot mai mari provocate de valurile de căldură și de secetă, potrivit Adevărul , care relatează despre discursul Ursulei von der Leyen privind Starea Uniunii. În aceeași intervenție, șefa Comisiei a avertizat că „râuri-cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri”. De ce contează: costuri umane și economice, plus presiune pe infrastructura de apă Von der Leyen a descris vara anului 2026 drept o „vară a adevărului”, invocând efecte cuantificate: 660.000 de hectare arse, aproximativ 12 milioane de tone de culturi pierdute și peste 35.000 de decese suplimentare asociate valurilor de căldură. În paralel, Comisia pregătește și „o nouă inițiativă europeană privind apa”, în contextul în care aproape un sfert din apa din rețelele europene se pierde, conform aceleiași surse. Mesajul sugerează o mutare de accent de la politica tradițională axată pe reducerea emisiilor către adaptarea la efectele încălzirii globale, fără ca discursul să aducă măsuri mai detaliate pentru ținta de reducere a poluării pentru 2040. „Râuri-cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri.” Ce ar include Planul pentru Caniculă și ce alte măsuri sunt în lucru Planul European pentru Caniculă „ar urma” să includă, potrivit relatării: sisteme mai bune de avertizare; pregătirea sistemelor medicale; măsuri de adaptare și răcire a orașelor. Separat, von der Leyen a cerut specialiștilor propuneri pentru o posibilă „ Flotă Europeană de Stingere a Incendiilor ” și a menționat intervențiile pompierilor din vara 2026, inclusiv cazul unui pompier decedat în Grecia. Context: securitate, dependențe și redirecționarea unor fonduri către Ucraina În același discurs, președinta Comisiei a susținut că UE este „mai puternică decât oricând”, dar vulnerabilă într-o lume „deschis ostilă”, și a cerut reducerea dependențelor externe. Ea a afirmat că UE și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și că cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Pe zona de finanțare a apărării, Comisia ar urma să folosească banii neutilizați din schema SAFE (mecanism de împrumuturi de 150 de miliarde de euro) pentru proiecte comune cu Ucraina, pe fondul faptului că unele state, inclusiv Italia, ar utiliza mai puțin decât se estimase inițial. Ce urmează Din informațiile prezentate, Planul European pentru Caniculă și inițiativa privind apa sunt în pregătire, fără un calendar detaliat în material. Miza imediată pentru statele membre va fi traducerea acestor intenții în obligații, finanțări și proiecte concrete, într-un context în care impactul economic al fenomenelor meteo extreme și presiunea pe infrastructura de apă devin tot mai vizibile. [...]
