Administrația Trump retrage SUA din Permanent Joint Board on Defense cu Canada - forumul de securitate continentală, activ din Al Doilea Război Mondial, intră în „reevaluare”

SUA își îngheață participarea la un mecanism comun de apărare cu Canada , o decizie care adaugă presiune politică și operațională asupra relației bilaterale chiar înaintea renegocierii acordului comercial regional USMCA, potrivit Al Jazeera . Washingtonul a anunțat că nu va mai lua parte, cel puțin temporar, la Permanent Joint Board on Defense , un organism de coordonare pentru apărarea continentală care datează din Al Doilea Război Mondial. Subsecretarul american al Apărării, Elbridge Colby , a scris pe rețelele sociale că Departamentul Apărării își oprește implicarea pentru a „reevalua” beneficiile forumului. De ce contează: un canal vechi de coordonare militară intră în pauză Consiliul comun a funcționat ca platformă de dialog pentru securitatea regională, iar suspendarea participării SUA semnalează o deteriorare suplimentară a cooperării instituționale cu Canada. Relațiile s-au tensionat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat, în 2025, pe fondul acuzațiilor repetate ale administrației americane că aliații nu își respectă obligațiile de apărare. Colby a justificat decizia prin lipsa de „progrese credibile” ale Canadei în îndeplinirea angajamentelor de apărare și a cerut ca „retorica” să fie susținută de „responsabilități comune” în materie de securitate. „O Canada puternică, care prioritizează puterea dură în locul retoricii, ne avantajează pe toți. Din păcate, Canada nu a făcut progrese credibile în angajamentele sale de apărare”, a scris Colby pe X. Context: creșteri de cheltuieli în NATO și poziția Canadei În paralel, aproape toate statele membre NATO au convenit anul trecut, la summitul de la Haga, să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, cu excepția Spaniei, care a cerut să fie exclusă din acord, notează publicația. Canada, condusă de premierul Mark Carney, s-a numărat printre țările care au susținut majorarea. Guvernul de la Ottawa a precizat că din acest prag de 5% din PIB: 3,5% ar urma să meargă către consolidarea „capabilităților militare de bază”; restul către cheltuieli conexe securității, inclusiv îmbunătățiri ale porturilor și pregătire pentru situații de urgență. Carney, premier din martie 2025, a susținut public reducerea dependenței Canadei de SUA atât militar, cât și economic, iar într-un discurs din acest an a descris o viziune în care „puterile mijlocii” cooperează pentru a evita actuala „eră a rivalității între marile puteri”. Efecte colaterale: tensiuni comerciale și miza USMCA Dincolo de apărare, legăturile SUA–Canada s-au erodat și pe fond comercial. Trump a acuzat Canada de politici comerciale incorecte și de lipsa unor măsuri eficiente împotriva traficului ilegal de persoane și droguri la frontieră, acuzații a căror legitimitate a fost contestată de critici, potrivit Al Jazeera. Președintele american a promovat și un regim agresiv de tarife pentru importurile transfrontaliere și a reluat ideea că Canada ar putea evita penalitățile dacă ar renunța la suveranitate și ar deveni „al 51-lea stat” al SUA. Un congresman republican, Don Bacon, a criticat public decizia de retragere din forumul de apărare, avertizând asupra costurilor economice și militare ale escaladării retorice. „Sunt necesare minți mai calme și mai înțelepte pentru a păstra o alianță strânsă cu vecinul nostru”, a scris Don Bacon într-o postare pe rețelele sociale. SUA, Canada și Mexic urmează să negocieze mai târziu în acest an o versiune actualizată a acordului de liber schimb regional USMCA, iar suspendarea unui mecanism istoric de coordonare în apărare riscă să complice climatul politic în care vor avea loc discuțiile. [...]