Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a vorbit despre o posibilă „preluare prietenoasă” a Cubei, într-o declarație făcută vineri, 27 februarie 2026, pe fondul crizei economice și energetice profunde de pe insulă. Potrivit Reuters, președintele SUA a spus că secretarul de stat Marco Rubio ar negocia „la un nivel foarte înalt” cu autoritățile cubaneze și a sugerat că un astfel de scenariu ar fi „destul de posibil”, fără să detalieze ce ar presupune concret.
Declarația vine într-un moment critic pentru Havana. Conform Al Jazeera, Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de combustibil din ultimele decenii, cu pene frecvente de curent, blocaje în transport și dificultăți majore în sistemul sanitar. Lipsa livrărilor externe de petrol a accentuat colapsul economic, iar presiunea sancțiunilor americane complică suplimentar situația.
Trump a afirmat că guvernul cubanez „este în mare dificultate” și că ar exista discuții cu Washingtonul. Totuși, nu a explicat:
Autoritățile cubaneze au respins ideea unor negocieri la nivel înalt și au transmis că nu există un dialog formal în desfășurare.
În paralel, Departamentul Trezoreriei al SUA a anunțat că va permite companiilor să solicite licențe pentru a revinde petrol venezuelean către sectorul privat cubanez, dar nu direct guvernului comunist, potrivit The Washington Times. Măsura este interpretată ca o încercare de a sprijini inițiativa privată și de a reduce influența economică a statului.
Declarațiile lui Trump adaugă o dimensiune politică puternică crizei din Caraibe și ridică întrebări privind intențiile reale ale administrației americane. Deocamdată, „preluarea prietenoasă” rămâne o formulare ambiguă, fără contur diplomatic clar.
În perioada următoare, atenția se va concentra pe:
Recomandate
Armata SUA ia în calcul desfășurarea rachetelor hipersonice Dark Eagle în Orientul Mijlociu , o mutare care ar ridica semnificativ capacitatea operațională de lovire la distanță și ar marca, dacă va fi aprobată, prima utilizare „în condiții reale” a unei astfel de arme, potrivit Antena 3 . Comandamentul Central al forțelor americane (CENTCOM) a cerut oficial permisiunea de a trimite rachete hipersonice Dark Eagle în regiune pentru eventuale atacuri asupra Iranului, conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Moscow Times. Motivația invocată este că Iranul și-ar fi mutat lansatoarele de rachete în zone aflate dincolo de raza de acțiune a actualelor sisteme americane de precizie, care pot lovi la maximum 480 km. În acest context, Dark Eagle ar acoperi o nevoie de rază lungă: sistemul are o rază de acțiune de aproximativ 2.700 km și poate depăși viteza de 6.100 km/h, fiind proiectat să execute manevre care să îngreuneze interceptarea de către apărarea antiaeriană. Costuri și disponibilitate: o capabilitate scumpă, în număr limitat Dincolo de avantajul tactic, decizia ar avea implicații operaționale și de resurse. O singură rachetă Dark Eagle, produsă de Lockheed Martin , costă circa 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei), iar SUA ar deține în prezent cel mult opt unități, potrivit informațiilor din material. Decizia nu e luată, pe fondul unui armistițiu și al presiunii pentru negocieri Sursele citate arată că nu există încă o decizie finală privind trimiterea rachetelor. Solicitarea vine în pofida armistițiului dintre SUA și Iran, valabil de la 9 aprilie. Potrivit Axios, comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, ar urma să îl informeze joi, 30 aprilie, pe președintele Donald Trump despre pașii posibili împotriva Iranului, inclusiv un plan de atacuri „scurte și puternice” care ar viza și obiective de infrastructură. Washingtonul ar miza pe ideea că o demonstrație de forță ar putea împinge Iranul spre negocieri mai flexibile privind programul nuclear. În paralel, The Wall Street Journal scrie că Trump ar fi ordonat pregătirea unei blocade maritime de durată, cu scopul de a crește presiunea economică și de a bloca exporturile de petrol ale Iranului, iar surse citate de Axios susțin că liderul de la Casa Albă ar fi gata să reia operațiunile militare dacă Teheranul nu face concesii. [...]
Donald Trump ia în calcul reducerea trupelor SUA din Germania , o mișcare care ar putea schimba rapid configurația operațională a prezenței militare americane în Europa, pe fondul tensiunilor politice dintre Washington și Berlin, potrivit Agerpres . Președintele Statelor Unite a scris pe platforma Truth Social că „Statele Unite studiază și iau în considerare în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania”, adăugând că o decizie va fi luată „foarte curând”. Contextul politic: disputa Trump–Merz, legată de Iran Declarația vine după o serie de critici dure ale lui Trump la adresa cancelarului german Friedrich Merz , în contextul războiului din Iran. Trump l-a acuzat pe Merz, tot pe Truth Social, că „nu știe despre ce vorbește” în legătură cu Iranul. La rândul său, Merz afirmase că „americanii nu au în mod clar nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială. Ce urmează Din informațiile transmise, nu rezultă câte trupe ar putea fi retrase și nici un calendar, dincolo de indicația că decizia ar urma să fie luată „foarte curând”. Agerpres notează că informația este transmisă de AFP și Reuters. [...]
Donald Trump spune că ar putea urma o încetare a focului în Ucraina după discuția cu Vladimir Putin și susține că liderul rus ar fi fost pregătit „mai demult” pentru un acord, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis din Biroul Oval , indică o posibilă accelerare a demersurilor diplomatice, cu implicații directe asupra riscului geopolitic din regiune. Trump a spus că discuția cu Putin s-a concentrat „în principal pe Ucraina”, dar a atins și situația din Iran. În acest context, președintele SUA a afirmat că liderul rus „nu vrea” ca Iranul să aibă o armă nucleară. Semnalul de negociere: încetare a focului „ar putea anunța ceva” Trump a declarat că i-a sugerat lui Putin o posibilă încetare a focului și a lăsat să se înțeleagă că Moscova ar putea face un anunț în acest sens. „Am sugerat, într-o oarecare măsură, o încetare a focului. Și cred că ar putea face asta. Ar putea anunța ceva în acest sens.” Totodată, Trump a relatat că Putin „ar dori să ajute” în negocierile legate de Iran, însă i-ar fi transmis că prioritatea este oprirea războiului din Ucraina. „I-am spus: înainte să mă ajuți, vreau să-ți închei războiul.” „Calendar similar” pentru Ucraina și Iran Întrebat care dintre cele două conflicte s-ar putea încheia mai repede, Trump a spus că nu știe, dar că ambele ar putea urma „un calendar similar”, fără să ofere un termen sau un plan concret. Declarația controversată: Ucraina ar fi „înfrântă militar” În aceeași intervenție, Trump a susținut că Ucraina este „înfrântă militar” și a invocat situația flotei navale ucrainene. „Uitați-vă: marina lor – aveau 159 de nave. Fiecare navă este acum sub apă. De obicei, asta spune totul.” Trump a mai afirmat că Putin ar fi fost „gata să facă un acord mai demult”, dar că „unii oameni i-au îngreunat acest lucru”, fără a preciza la cine se referă. [...]
Administrația Trump condiționează ridicarea blocadei navale asupra Iranului de un acord nuclear , potrivit Axios , care relatează că președintele SUA a respins o propunere iraniană de a redeschide mai întâi Strâmtoarea Hormuz și de a amâna discuțiile nucleare pentru o etapă ulterioară. Miza imediată este una operațională și economică: menținerea presiunii asupra exporturilor iraniene de petrol și, implicit, asupra fluxurilor dintr-un punct-cheie al comerțului energetic global. Trump a spus că vede blocada drept un instrument de constrângere „mai eficient” decât bombardamentele și că nu intenționează să o ridice înainte ca Iranul să accepte un acord care să răspundă îngrijorărilor SUA privind programul nuclear. Într-un interviu telefonic cu publicația, el a susținut că Iranul ar urmări o înțelegere pentru a obține ridicarea blocadei. „Blocada este oarecum mai eficientă decât bombardamentele. Se sufocă precum un porc îndopat. Și va fi mai rău pentru ei. Nu pot avea o armă nucleară.” Presiune militară în fundal, fără ordin de atac „deocamdată” În spatele negocierilor, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) ar fi pregătit un plan pentru un val „scurt și puternic” de lovituri asupra Iranului, în încercarea de a sparge blocajul din negocieri, potrivit a trei surse citate de Axios. După astfel de lovituri — care „probabil” ar include ținte de infrastructură — SUA ar urma să preseze Teheranul să revină la masa negocierilor și să arate mai multă flexibilitate. Totuși, aceleași surse afirmă că, până marți seara, Trump nu ar fi ordonat acțiuni militare „cinetice” (adică lovituri efective). Președintele a refuzat să discute planuri militare în interviul de miercuri, care a durat aproximativ 15 minute. Argumentul economic: exporturile de petrol, ținta principală a blocadei Trump a afirmat că, din cauza blocadei, Iranul nu poate exporta petrol, iar capacitățile de stocare și conductele ar fi „aproape să explodeze”. Axios notează însă că unii analiști pun sub semnul întrebării ideea că Iranul s-ar afla în pericol imediat din acest motiv. Reacția Teheranului: avertisment privind un răspuns „fără precedent” De cealaltă parte, o sursă de rang înalt din zona de securitate iraniană, citată de presa de stat în limba engleză PRESS TV , a declarat miercuri că blocada navală americană „va fi în curând întâmpinată cu acțiuni practice și fără precedent”. Aceeași sursă a susținut că forțele armate iraniene au dat dovadă de reținere pentru a lăsa loc diplomației, dar că „răbdarea are limite” dacă blocada continuă. Ce urmează Trump a spus că negocierile cu Iranul continuă și că iranienii „au avansat mult”, dar a condiționat orice acord de acceptarea explicită a ideii că Iranul nu va avea arme nucleare. În același timp, el a indicat că blocada rămâne principalul instrument de presiune, cu posibilitatea escaladării militare dacă Iranul nu cedează. Axios precizează că vor fi publicate și alte fragmente din interviu. [...]
Un nou șoc energetic din Orientul Mijlociu ar putea ține sus prețurile la energie în Europa luni sau chiar ani , iar UE trebuie să-și reducă rapid dependența de combustibili fosili importați, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Digi24 . Von der Leyen a vorbit în Parlamentul European, la Strasbourg, în contextul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, subliniind că efectele economice ale conflictului s-ar putea prelungi și ar putea continua să apese asupra economiilor europene și a consumatorilor, în special prin prețuri ridicate la energie. „Există o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict ar putea avea ecouri luni sau chiar ani de zile de acum înainte.” A doua criză energetică în patru ani: vulnerabilitatea importurilor Șefa Comisiei Europene a încadrat situația drept a doua criză energetică majoră pentru Europa în mai puțin de patru ani, după turbulențele generate de războiul din Ucraina , și a legat direct vulnerabilitatea de „dependența excesivă” de combustibili fosili importați. „Aceasta este a doua criză energetică în decurs de patru ani, iar lecția ar trebui să fie foarte clară. Dependența noastră excesivă de combustibilii fosili importați ne face vulnerabili.” Ce direcții indică Bruxelles-ul: energie curată produsă local, inclusiv nuclear În acest context, von der Leyen a cerut accelerarea tranziției către surse de energie curate produse local și intensificarea investițiilor în alternative, de la regenerabile la energie nucleară, cu respectarea „neutralității tehnologice” (principiul potrivit căruia politicile publice nu favorizează o singură tehnologie, ci urmăresc obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor – prin mai multe opțiuni). Pe plan diplomatic, ea a spus că UE susține menținerea armistițiilor din Iran și Liban și consideră esențială revenirea la dialog pentru stabilizarea regiunii. Materialul Digi24 citează o relatare Bloomberg pe această temă. [...]
Germania și SUA împing spre o soluție negociată rapid în războiul din Iran , după o discuție telefonică între ministrul german de externe Johann Wadephul și secretarul de stat american Marco Rubio , potrivit Agerpres . Conform informațiilor transmise de dpa și preluate de Agerpres, convorbirea a avut loc miercuri, în timp ce Wadephul se află într-o vizită oficială în Maroc. Surse apropiate ministrului german au indicat că cele două părți au convenit asupra „necesității unei soluții negociate rapid” pentru a calma tensiunile. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul discuției sau pașii concreți avuți în vedere nu sunt publice în materialul accesibil. [...]
