Știri
Știri din categoria Externe

Casa Albă spune că Donald Trump se opune anexării Cisiordaniei de către Israel, potrivit Euronews România, care citează relatări ale agențiilor Reuters și Xinhua. Mesajul a fost reiterat luni de un oficial american, înaintea vizitei planificate la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Un oficial de la Casa Albă a argumentat că „o Cisiordanie stabilă menține Israelul în siguranță” și că această poziție este „în conformitate cu obiectivul acestei administrații de a realiza pacea în regiune”. În acest cadru, opoziția față de anexarea oficială a teritoriului palestinian este prezentată ca un element de stabilitate regională și de continuitate a demersului diplomatic american.
Donald Trump a declarat în repetate rânduri că nu va permite Israelului să anexeze Cisiordania, poziție descrisă în material drept o „linie roșie” pentru liderii arabi și un punct sensibil în arhitectura acordului de pace elaborat de SUA, care ar fi pus capăt anul trecut conflictului israeliano-palestinian din Fâșia Gaza.
În septembrie, Trump a spus explicit: „Nu voi permite Israelului să anexeze Cisiordania. Nu voi permite. Nu se va întâmpla”, conform relatării preluate în articol.
În același timp, informațiile citate nu indică faptul că Washingtonul ar intenționa să blocheze extinderea coloniilor evreiești din Cisiordania, ci doar anexarea formală. Trump urmează să discute miercuri la Casa Albă cu Netanyahu, iar biroul premierului israelian a anunțat că pe agendă se află Iranul; cei doi s-au întâlnit ultima dată în decembrie anul trecut. Contextul întâlnirii este tensionat de decizia cabinetului de securitate israelian, aprobată duminică, de a intensifica controlul asupra Cisiordaniei și de a extinde coloniile, măsură care a generat condamnări la nivel internațional, potrivit aceleiași surse.
Recomandate

Benjamin Netanyahu spune că Israelul formează alianțe cu țări arabe împotriva Iranului , care citează informații relatate de cotidianul israelian Maariv și preluate de Times of Israel. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ședințe a Cabinetului, la Ierusalim. Netanyahu le-a spus miniștrilor că Israelul „formează alianțe cu țări arabe pentru a lupta împreună de partea noastră”, în contextul tensiunilor regionale legate de Iran. El a susținut că astfel de contacte nu sunt noi, dar că percepția liderilor arabi s-ar fi schimbat în timp. „În trecut, am avut discuții secrete cu lideri arabi”, a spus Netanyahu. Premierul israelian a afirmat că, în discuțiile anterioare, a încercat să convingă liderii din regiune că Iranul reprezintă o amenințare directă pentru stabilitatea lor politică. „Le-am spus: «De îndată ce va putea, Iranul vă va cuceri și vă va răsturna regimurile». Atunci nu au înțeles pe deplin. Astăzi înțeleg”, a adăugat el. Separat, ambasadorul Israelului la Washington, Yechiel Leiter, a declarat într-un podcast că unele state din Golf ar fi cerut sprijin Israelului și că relațiile s-ar fi apropiat în ultima lună, menționând Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Arabia Saudită, Oman și Kuweit. El a indicat și posibilitatea unor acțiuni comune, afirmând că „Israelul și aliații săi vor continua să acționeze” și că acest lucru „ar putea face cu adevărat diferența în viitor”. [...]

Donald Trump ar fi dispus să încheie campania militară a SUA împotriva Iranului , chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, potrivit Digi24 , care citează declarații ale unor oficiali ai administrației pentru The Wall Street Journal. O astfel de decizie ar menține, cel puțin temporar, controlul Teheranului asupra unei rute maritime esențiale pentru energia globală și ar împinge pentru mai târziu o operațiune dificilă de redeschidere. În ultimele zile, Trump și consilierii săi ar fi ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a strâmtorii ar prelungi conflictul dincolo de estimarea inițială de patru până la șase săptămâni. Strategia pe termen scurt, conform informațiilor citate, ar viza atingerea unor obiective precum slăbirea capacităților navale și a stocurilor de rachete ale Iranului și reducerea ostilităților, concomitent cu presiuni diplomatice pentru reluarea fluxului liber al comerțului. Dacă demersul diplomatic nu ar funcționa, Washingtonul ar urma să facă presiuni asupra aliaților din Europa și din Golf pentru a prelua inițiativa în redeschiderea strâmtorii, potrivit oficialilor citați de WSJ. Miza este majoră pentru piețele energetice: Strâmtoarea Ormuz este, în mod obișnuit, un punct de tranzit pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și gaze naturale. În plan economic, exporturile de petrol ale Iranului au crescut în prima lună de război, în timp ce transporturile de hidrocarburi ale altor state din Golf au fost puternic afectate de blocaj, potrivit unei analize Bloomberg citate în articol. Datele analizate indică exporturi iraniene de aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi în această perioadă, cu aproape 8% peste media zilnică din 2025, ceea ce ar însemna venituri suplimentare de sute de milioane de dolari pentru Teheran. În același timp, traficul maritim prin strâmtoare s-a redus abrupt, de la circa 135 de nave pe zi în mod normal la o medie de șase nave pe zi în prima lună de conflict, conform datelor de urmărire analizate de Bloomberg. „Jumătatea drumului este clar depăşită. Dar nu vreau să stabilesc un calendar”, a spus Benjamin Netanyahu, într-un interviu pentru Newsmax, potrivit AFP, preluată de News.ro, citat de Digi24. Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian a refuzat să indice un termen pentru încheierea războiului cu Iranul, susținând totodată că obiectivele militare ar fi depășit „jumătatea”. În paralel, articolul notează că Iranul ar analiza introducerea unui sistem de taxe pentru navele care tranzitează zona, însă detaliile acestei posibile măsuri nu sunt dezvoltate în fragmentul disponibil. [...]

Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice , potrivit Adevărul , care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze. Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice. „Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse. În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale. [...]

Armata israeliană spune că poate continua războiul cu Iranul încă „câteva săptămâni” , potrivit AGERPRES , care citează AFP, la câteva ore după declarațiile premierului Benjamin Netanyahu privind stadiul obiectivelor militare. Netanyahu a afirmat marți seară, într-un interviu pentru postul american Newsmax, că Israelul a depășit „mai mult de jumătate” din obiectivele militare împotriva Iranului, fără să indice un termen pentru încheierea operațiunilor. „Jumătate de drum a fost evident depășită. Dar nu vreau să stabilesc un calendar.” Întrebat despre poziția armatei, purtătorul de cuvânt internațional al acesteia, locotenent-colonelul Nadav Shoshani, a spus că durata depinde de deciziile politice și că există resursele necesare pentru continuarea campaniei. „Suntem pregătiți să ne continuăm operațiunile în următoarele săptămâni. Avem țintele, munițiile și personalul pentru acest lucru. Liderii sunt cei care trebuie să decidă.” Conform informațiilor transmise, războiul din Orientul Mijlociu a început la 28 februarie, după atacuri aeriene comune americane și israeliene împotriva Iranului, urmate de riposta Teheranului cu lovituri cu rachete și drone care au vizat Israelul și mai multe țări din regiune. În plan american, președintele Donald Trump estimase inițial că operațiunile vor dura între patru și șase săptămâni, iar secretarul de stat Marco Rubio a declarat luni că războiul va dura mai degrabă „săptămâni” decât „luni”, exprimând optimism privind posibilitatea de a lucra cu elemente din cadrul guvernului iranian. [...]

Italia, Polonia, Franța și Marea Britanie au refuzat solicitări ale SUA în contextul războiului din Iran, iar președintele Donald Trump a reacționat public cu mesaje dure la adresa unor aliați europeni, potrivit Antena 3 . Trump a acuzat Franța că nu a permis survolul unor aeronave „încărcate cu provizii militare” care se îndreptau spre Israel și a spus că „SUA își va aminti”, în două mesaje publicate pe rețeaua sa, Social Truth. Separat, el a criticat și Regatul Unit, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz și de aprovizionarea cu combustibil pentru avioane. În paralel, în Europa au apărut semnale explicite de refuz privind sprijinul militar cerut de Washington. În Polonia, ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a respins informațiile potrivit cărora SUA ar fi întrebat informal despre trimiterea unei baterii Patriot în Orientul Mijlociu, după ce cotidianul Rzeczpospolita a relatat despre această solicitare. Oficialul a transmis că sistemele Patriot „protejează cerul polonez și flancul estic al NATO” și că „nu avem de gând să le relocăm nicăieri”, adăugând că securitatea Poloniei rămâne „o prioritate absolută”. Conform textului, Polonia operează două baterii Patriot, ajunse la capacitate completă de funcționare la finalul lui 2025. În Italia, autoritățile ar fi refuzat, zilele trecute, accesul unor aeronave americane la baza aeriană NATO de la Sigonella (Sicilia), deși planul de zbor includea o oprire acolo, relatează ANSA , care citează Il Corriere della Sera . Publicația italiană notează că ar fi fost vorba despre bombardiere, iar planul de zbor ar fi fost comunicat părții italiene abia după ce avioanele erau deja în aer; ulterior, în urma verificărilor, s-ar fi stabilit că zborul nu intra în categoriile acoperite de un acord existent între Italia și SUA (transport sau cursă regulată). Pe fondul escaladării, o instalație de desalinizare de pe insula iraniană Qeshm ar fi fost lovită și scoasă din funcțiune în urma unui atac aerian, potrivit agenției semi-oficiale ISNA, care citează un oficial al Ministerului Sănătății iranian. În același timp, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că este încrezător că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide „într-un fel sau altul” și a avertizat Iranul cu „consecințe reale” dacă va continua blocarea rutei, relatează dpa, preluată de Agerpres, conform Antena 3. În plan economic, Antena 3 consemnează că prețurile la benzină în SUA au depășit media de 4 dolari pe galon pentru prima dată din 2022, iar clubul auto AAA indică o medie națională de 4,02 dolari, cu peste un dolar mai mult decât înainte de începerea războiului. În regiune, autoritățile din Dubai au anunțat stingerea unui incendiu la bordul unui petrolier kuweitian, după ce Kuwait Petroleum Corporation a susținut, prin agenția de stat KUNA, că nava a fost lovită de o dronă iraniană, existând risc de scurgere de petrol; UKMTO a indicat că incidentul s-a produs la 31 de mile marine nord-vest de Dubai. Elementele-cheie din relatare: Franța ar fi refuzat survolul unor aeronave cu provizii militare destinate Israelului, potrivit mesajelor lui Trump. Regatul Unit a fost criticat de Trump în contextul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz și al aprovizionării cu combustibil. Polonia a respins public ideea relocării unei baterii Patriot în Orientul Mijlociu. Italia ar fi refuzat folosirea bazei NATO de la Sigonella pentru aeronave americane, pe motiv că zborul nu era acoperit de acordurile existente. Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct de presiune strategică, cu avertismente din partea Washingtonului și efecte în prețurile energiei. [...]

Cel puțin 10 explozii au fost auzite deasupra Ierusalimului marți dimineață, după ce armata israeliană a anunțat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran, potrivit Agerpres . Informația privind exploziile este atribuită unui jurnalist al agenției AFP, care a relatat că a auzit „cel puțin 10 explozii” deasupra orașului. Armata israeliană a transmis pe Telegram că a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul israelian și că „sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a intercepta această amenințare”. La câteva minute după mesaj, alerta a fost ridicată, conform aceleiași surse. Separat, televiziunea de stat iraniană IRIB a anunțat că au fost lansate rachete în direcția Israelului. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ un bilanț al eventualelor pagube sau victime și nici detalii despre numărul rachetelor ori rezultatul interceptărilor. [...]