Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump ia în calcul o operațiune militară în Iran pentru a extrage uraniu, potrivit Digi24, care citează The Wall Street Journal (WSJ) via EFE.
Conform informațiilor WSJ, planul ar viza trimiterea de trupe americane pe teren pentru a recupera aproximativ 450 kg de uraniu din Iran, însă președintele SUA nu ar fi luat încă o decizie. Publicația notează, citând surse oficiale americane, că o astfel de operațiune ar putea prelungi războiul peste estimările Casei Albe și ar expune direct militarii americani la represalii iraniene.
În declarații făcute duminică, Trump a spus „Ne vor da pulberea nucleară”, fără să menționeze explicit o posibilă operațiune de capturare a uraniului iranian, consemnează Agerpres, citat de Digi24.
Teheranul a confirmat că deține aproximativ 440 kg de material nuclear îmbogățit la 60%, un nivel considerat apropiat de pragul de 90% necesar pentru fabricarea armelor nucleare. Iranul susține că nu urmărește obținerea armei nucleare, însă SUA și Israelul își exprimă îndoieli privind aceste declarații.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) acuză că, din 2019, i-a fost refuzat accesul pentru inspecții la instalațiile nucleare iraniene și apreciază că rezervele de uraniu ar putea fi încă în două dintre cele trei situri atacate de SUA și Israel în iunie anul trecut: un complex de tuneluri din Isfahan și un depozit din Natanz. WSJ descrie scenariul unei intervenții care ar presupune zborul forțelor speciale în zonă, posibil sub tiruri de rachete sol-aer și drone, urmat de securizarea perimetrului și operațiuni de excavare și verificare a capcanelor sau minelor.
Experți consultați de WSJ estimează că uraniul îmbogățit ar fi depozitat în circa 40-50 de cilindri, care ar trebui încărcați în containere de transport și ar umple mai multe camioane. Operațiunea ar putea dura aproximativ o săptămână, iar evacuarea materialului nuclear ar putea necesita amenajarea ad-hoc a unui aerodrom, ceea ce ar crește semnificativ riscurile; generalul în rezervă Joseph Votel a spus pentru WSJ că „nu este vorba de o operațiune rapidă, de genul intrăm și ieșim”. Ca alternativă, SUA ar putea încerca să obțină uraniul prin negocieri de pace, WSJ amintind precedente din 1994 (Kazahstan) și 1998 (Georgia), în timp ce Iranul a avertizat că orice operațiune terestră s-ar încheia cu o „capturare umilitoare” a trupelor americane.
Recomandate
Donald Trump susține că Iranul acceptă majoritatea unui plan de pace în 15 puncte , potrivit The Jerusalem Post , declarațiile fiind făcute pe 29 martie 2026, la bordul Air Force One, în timpul unui briefing de presă; liderul american afirmă că propunerea, transmisă Teheranului prin Pakistan, ar fi primit deja un răspuns pozitiv în mare parte, deși negocierile continuă atât direct, cât și prin intermediari, iar Washingtonul intenționează să adauge noi cerințe suplimentare în cadrul discuțiilor. Trump a declarat că este „destul de sigur” că un acord ar putea fi încheiat în perioada următoare, chiar dacă a admis incertitudinile inerente negocierilor cu Iranul, subliniind că evoluția situației rămâne imprevizibilă. În paralel, liderul american a insistat că Statele Unite se află „într-o poziție foarte bună” în aceste discuții. În ceea ce privește contextul militar, Trump a reiterat afirmații controversate privind situația din Iran, susținând că schimbarea de regim ar fi deja un fapt după eliminarea vechii conduceri și că actualii lideri ar fi „mai rezonabili”. El a făcut referire și la Mojtaba Khamenei, despre care a spus că ar fi în viață, dar grav afectat în urma atacurilor recente. Elemente-cheie din declarațiile lui Donald Trump: Iranul ar fi acceptat „majoritatea punctelor” din planul american Negocierile se desfășoară atât direct, cât și indirect Un acord ar putea fi semnat „în curând”, dar nu este garantat SUA analizează în continuare opțiuni militare, inclusiv alternative la trupe terestre Trump a mai susținut că armata americană ar fi neutralizat în mare parte capacitățile aeriene, navale și de rachete ale Iranului, sugerând că o intervenție terestră ar putea deveni inutilă. În acest context, el a afirmat că Washingtonul este „înaintea calendarului” în ceea ce privește obiectivele sale strategice din regiune, în timp ce negocierile pentru încetarea conflictului continuă. [...]
Un analist spune că Donald Trump caută un acord cu Iranul pentru a evita o umilire , pe fondul escaladării militare din Golf, potrivit Știrile ProTV . Statele Unite au adus în regiune mii de militari și o navă amfibie modernă, USS Tripoli, care a ajuns în Marea Arabiei cu 2.500 de pușcași marini la bord. În plus, alți 1.000 de militari americani au sosit în Orientul Mijlociu, iar jurnaliști americani susțin că Pentagonul pregătește planuri pentru raiduri terestre în Iran. „Trump vrea un acord cu Iranul, dar nu știe cum să-l obțină. Tot spune că iranienii sunt disperați. Eu cred că el este disperat după un acord care să nu-l arate umilit. Cred că presiunea este pe umerii președintelui Trump pentru a găsi o cale de a ieși din război. E o presiune tot mai mare din partea piețelor și a susținătorilor săi americani. Și cred că dacă va trimite trupe în Iran va adânci criza în care se află.” Teheranul a transmis avertismente publice în cazul unei operațiuni la sol. Președintele parlamentului iranian a spus că „soldații americani vor fi întâmpinați cu foc” dacă vor intra pe teritoriul Iranului, iar un purtător de cuvânt al armatei iraniene, Ebrahim Zolfaghari, a amenințat cu „capturarea umilitoare” și „dispariția agresorilor” în cazul unei acțiuni militare. În paralel, tensiunile regionale rămân ridicate: Israelul a anunțat interceptarea unei a doua rachete balistice lansate din Yemen și a transmis că este pregătit pentru un război pe mai multe fronturi. Pe ruta Mării Roșii și a strâmtorii Bab al-Mandeb persistă riscuri pentru transportul maritim, iar organismul de securitate maritimă al Uniunii Europene a avertizat navele să evite apele teritoriale yemenite din cauza posibilității unor atacuri. [...]
Donald Trump afirmă că SUA negociază cu un „nou regim” din Iran și amenință cu atacuri majore dacă acordul eșuează , potrivit unei postări publicate pe platforma sa, Truth Social , în care președintele Statelor Unite descrie atât progrese în discuții, cât și posibile consecințe severe în lipsa unui rezultat rapid. În mesaj, Donald Trump susține că Statele Unite sunt implicate în „discuții serioase” pentru a încheia operațiunile militare din Iran, afirmând că există deja progrese semnificative. Totuși, introduce o condiție clară: dacă un acord nu va fi atins „în scurt timp” și dacă Strâmtoarea Hormuz nu va fi imediat redeschisă pentru comerț, SUA ar putea recurge la acțiuni militare de amploare. Președintele american indică explicit posibile ținte strategice: centrale electrice câmpuri petroliere insula Kharg, esențială pentru exporturile de petrol ale Iranului instalații de desalinizare Trump precizează că aceste obiective „nu au fost încă atinse în mod deliberat”, sugerând că ele ar putea deveni ținte directe dacă negocierile eșuează. El justifică o eventuală intervenție prin necesitatea unor represalii pentru militarii americani și alte victime atribuite Iranului în ultimele decenii. Context strategic Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol, iar orice blocaj sau conflict în zonă are impact imediat asupra piețelor internaționale și securității regionale. Mesajul publicat de Donald Trump combină presiunea diplomatică cu un avertisment militar explicit, într-un moment în care relațiile dintre SUA și Iran rămân tensionate. Nu există, deocamdată, detalii suplimentare despre reacția oficială a Iranului sau despre stadiul concret al negocierilor. Ideile principale ale mesajului negocieri în desfășurare cu un „nou regim” iranian condiționarea păcii de redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz amenințări directe asupra infrastructurii energetice justificarea prin represalii istorice [...]
Spania a închis spațiul aerian pentru aeronavele implicate în războiul din Iran , potrivit Mediafax , care citează surse militare preluate de El Pais. Decizia vizează, în mod concret, aeronave americane folosite în operațiunile legate de conflict și staționate în alte țări, precum Regatul Unit și Franța. Autoritățile spaniole refuză să acorde acces acestor aeronave, ceea ce obligă avioanele care vin din Marea Britanie să ocolească spațiul aerian al Spaniei. Excepția menționată este pentru situații de urgență, când tranzitul sau aterizarea ar fi autorizate. Măsura vine la câteva săptămâni după o decizie anterioară a Madridului de a interzice utilizarea bazelor aeriene Rota și Morón pentru avioane de luptă sau zboruri de realimentare. În urma acestei interdicții, Washingtonul ar fi renunțat la planurile de a desfășura bombardiere B-52 și B-1 la Morón. Rota și Morón, situate în provinciile Cadiz și Sevilla, sunt folosite împreună cu SUA, însă rămân sub suveranitatea Spaniei, ceea ce oferă Madridului drept de veto asupra activităților militare desfășurate acolo. Refuzul anterior a generat o reacție dură din partea președintelui american Donald Trump, care a amenințat inclusiv cu întreruperea comerțului bilateral, conform relatării. Pe fondul conflictului din Iran, premierul spaniol Pedro Sanchez a susținut constant un mesaj împotriva războiului, invocând încălcarea dreptului internațional. Deocamdată, informațiile prezentate indică menținerea unei linii restrictive a Spaniei privind sprijinul logistic pentru operațiunile aeriene asociate războiului. [...]
Reactorul de cercetare Khondab din Iran a fost grav avariat și nu mai funcționează , potrivit Agerpres , care citează anunțul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) făcut duminică seară. AIEA spune că a ajuns la această concluzie în urma unei analize independente a imaginilor din satelit și pe baza informațiilor pe care le deține despre instalație. Agenția se referă la uzina de producție a apei grele de la Khondab, noua denumire a reactorului de la Arak. „Pe baza analizei independente a imaginilor din satelit și a cunoștințelor despre instalație, AIEA a confirmat că uzina de producție a apei grele de la Khondab (noua denumire a reactorului de la Arak - n.r.), despre care Iranul a raportat că a fost atacată pe 27 martie, a suferit daune grave și nu mai este operațională.” Instituția a mai precizat că instalația „nu conține niciun material nuclear declarat”, un detaliu relevant pentru evaluarea riscurilor imediate și pentru regimul de monitorizare al programului nuclear iranian. Separat, armata israeliană a anunțat vineri că a atacat un complex de apă grea lângă Arak, în centrul Iranului, descriind uzina drept „un loc cheie de producție de plutoniu pentru arme nucleare”, conform relatării Agerpres. Reactorul din apropierea orașului Arak fusese lovit și în iunie 2025, când Israelul și SUA au atacat instalațiile nucleare iraniene; la acel moment, AIEA afirma că lucrările de construcție erau încă în desfășurare și că nu existau materiale nucleare la fața locului. În atacul de vineri, Israelul a invocat încercările repetate ale Iranului de a reconstrui instalația după loviturile de anul trecut. [...]
Statele Unite și Iranul discută indirect în plin conflict, iar Pakistanul pregătește negocieri – semnale fragile de detensionare potrivit Reuters , în timp ce războiul din Orientul Mijlociu continuă să se extindă, cu impact major asupra economiei globale și securității regionale. Președintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul și Teheranul poartă deja discuții „directe și indirecte” și a descris noii lideri iranieni drept „foarte rezonabili ”, sugerând că un acord este posibil, dar nu garantat. Declarațiile vin într-un moment tensionat, în care SUA au trimis mii de militari suplimentari în regiune, păstrând deschisă opțiunea unei intervenții terestre. Pakistanul joacă rol de intermediar și a anunțat că se pregătește să găzduiască în zilele următoare negocieri „semnificative” între cele două părți. Ministrul pakistanez de externe, Ishaq Dar, a indicat că discuțiile vizează un acord durabil pentru încheierea conflictului, însă nu este clar dacă Washingtonul și Teheranul au acceptat oficial participarea. În paralel, tensiunile rămân ridicate: Iranul avertizează că nu va accepta „umilirea” și amenință cu represalii în cazul unei invazii terestre Israelul continuă atacurile aeriene, cu peste 140 de lovituri în 24 de ore SUA consolidează prezența militară, inclusiv trupe speciale și pușcași marini Conflictul, declanșat la finalul lunii februarie 2026, după uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei într-un atac israelian, s-a extins rapid în regiune și a provocat mii de victime. În plus, blocarea de facto a Strâmtorii Hormuz de către Iran a dus la creșteri masive ale prețurilor la energie. Impactul economic este deja vizibil: Indicator Evoluție Petrol Brent peste 116 dolari/baril Bursa Japoniei -4,7% Inflație globală în creștere accelerată Situația riscă să se agraveze, mai ales după implicarea rebelilor houthi din Yemen, care au început atacuri asupra Israelului, amenințând o a doua rută maritimă esențială, strâmtoarea Bab el-Mandeb. În acest context, eventualele negocieri din Pakistan apar ca o rară oportunitate de detensionare, însă diferențele majore dintre părți și escaladarea militară continuă pun sub semnul întrebării șansele unui acord rapid. [...]
