Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a condiționat orice acord cu Iranul de demontarea programului nuclear și scoaterea din țară a uraniului îmbogățit, mesaj transmis direct premierului israelian Benjamin Netanyahu într-o convorbire telefonică, potrivit The Jerusalem Post. Miza este una de reglementare și securitate regională: Washingtonul își fixează public „linia roșie” în negocieri, în timp ce Israelul cere să-și păstreze libertatea de acțiune militară împotriva amenințărilor „pe toate fronturile”.
Un „sursă diplomatică” citată de publicație afirmă că SUA continuă să informeze Israelul despre negocierile privind un Memorandum de Înțelegere (MOU) care ar urmări „rezolvarea problemei nucleare iraniene”, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și lansarea discuțiilor pentru un acord final asupra punctelor rămase în dispută.
În convorbirea de sâmbătă seara, Netanyahu ar fi subliniat că Israelul își va păstra libertatea de acțiune împotriva amenințărilor, inclusiv din Liban. În replică, Trump „a făcut clar” că va rămâne ferm pe două cerințe în negocierile cu Iranul:
Mesajul vine după relatări potrivit cărora Netanyahu ar fi „marginalizat” de Trump pe dosarul Iran, informație atribuită de The Jerusalem Post unei știri din The New York Times. Cotidianul american, citând doi oficiali israelieni din domeniul apărării rămași anonimi, a susținut că Israelul ar fi „aproape complet” în afara discuțiilor dintre SUA și Iran și ar fi fost nevoit să caute informații pe canale ocolite, inclusiv prin alte conexiuni diplomatice și surse de informații din interiorul Iranului.
Separat, Axios a relatat anterior că o convorbire telefonică între Netanyahu și Trump pe tema negocierilor cu Iranul ar fi fost „deosebit de tensionată”, citând o sursă americană care a descris reacția premierului israelian.
Din informațiile prezentate, SUA își mențin negocierile pe un cadru de tip MOU și pe discuții către un acord final, însă condițiile formulate de Trump ridică ștacheta: demontarea programului nuclear și scoaterea uraniului îmbogățit sunt cerințe maximaliste, cu implicații directe asupra oricărei formule de înțelegere cu Teheranul și asupra coordonării cu Israelul. Publicația nu oferă detalii despre calendarul negocierilor sau despre reacția Iranului la aceste condiții.
Recomandate
Donald Trump susține că un acord de pace cu Iranul este „aproape”, iar miza imediată este reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru piețele energetice și transportul comercial după luni de perturbări, potrivit Politico . Președintele a scris că „aspectele finale și detaliile” acordului sunt încă în discuție și „vor fi anunțate în curând”. În avanpremieră, Trump a indicat că înțelegerea ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz, o prioritate majoră pentru Casa Albă și pentru aliații din statele din Golf, în contextul în care tensiunile din zonă au afectat atât piețele globale de energie, cât și rutele de shipping (transport maritim comercial). Anunțul ar fi cel mai important moment al conflictului de la încetarea focului pe care Trump a declarat-o la începutul lunii aprilie, care a oprit brusc, dar „șubred”, cea mai intensă perioadă a luptelor de până atunci. Politico notează că Iranul a continuat să își afirme controlul asupra strâmtorii după încetarea focului, iar Marina SUA a răspuns în aprilie cu o blocadă proprie a navelor iraniene în coridor. Presiune internă în Partidul Republican: temeri legate de Hormuz Perspectiva unui acord este prezentată ca fiind controversată în interiorul Partidului Republican, unde voci influente cer continuarea campaniei militare și pun sub semnul întrebării dacă Iranul ar renunța, în mod real, la pârghiile sale asupra strâmtorii. Senatorul Lindsey Graham a avertizat, într-o postare pe X, că un acord perceput ca permițând Iranului să supraviețuiască și să păstreze capacitatea de a controla strâmtoarea în viitor ar întări Hezbollah în Liban și milițiile șiite din Irak. Și senatorul Roger Wicker a criticat ideea unui armistițiu de 60 de zile „zvonit”, susținând că ar fi „un dezastru” dacă se pornește de la premisa că Iranul va negocia cu bună-credință și că ar anula rezultatele „Operation Epic Fury”. Diplomație accelerată și semnale contradictorii În pofida acestor obiecții, efortul diplomatic ar fi accelerat rapid în weekend, după ce Trump a confirmat că și-a petrecut sâmbăta la Casa Albă discutând cu mai mulți lideri din Orientul Mijlociu. Publicația descrie această succesiune de apeluri drept un semn al abordării adesea contradictorii a administrației: săptămâni în care Trump și consilierii săi au amenințat cu acțiuni militare suplimentare, dar au insistat simultan că o soluție diplomatică rămâne posibilă. Într-un interviu pentru Axios , Trump a spus că șansele sunt „50/50” fie să obțină un acord „bun”, fie să „îi facă una cu pământul”. Tot sâmbătă, președintele nu avea evenimente publice în calendar, iar Politico menționează că Trump anunțase pe Truth Social cu o zi înainte că rămâne la Casa Albă și nu participă la festivitățile de nuntă din weekend ale fiului său, Donald Trump Jr., invocând „circumstanțe legate de guvernare”. Trump a mai spus că a avut o convorbire cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe care a descris-o drept una care „a mers foarte bine”. De ce contează: efectul asupra energiei și transportului Dincolo de dimensiunea politică, elementul cu impact economic imediat este Strâmtoarea Hormuz: redeschiderea ei ar reduce presiunea asupra fluxurilor de transport maritim și asupra piețelor energetice, după luni de disfuncționalități. Politico nu oferă un calendar precis pentru anunț, dar indică faptul că „detaliile finale” sunt încă negociate și că o comunicare oficială ar urma „în scurt timp”. [...]
Un proiect de acord SUA–Iran pe 60 de zile ar putea debloca Strâmtoarea Hormuz și exporturile de petrol ale Iranului , cu potențial impact direct asupra fluxurilor energetice globale, potrivit The Jerusalem Post , care citează informații publicate de Axios despre un Memorandum de Înțelegere (MOU) aflat în lucru. Documentul, pe care părțile „se așteaptă” să îl semneze, ar include concesii de ambele părți și ar putea fi prelungit în interiorul perioadei de 60 de zile, conform detaliilor prezentate de Axios. Strâmtoarea Hormuz: redeschidere fără taxe și demilitarizare Un element central al proiectului de MOU este redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Draftul ar prevedea ca trecerea să fie permisă „fără taxe”, iar Iranul să curețe minele pe care le-ar fi amplasat în zonă, potrivit Axios. În schimb, SUA ar urma să ridice blocada asupra porturilor iraniene și să renunțe la o parte dintre sancțiunile impuse, ceea ce ar permite Iranului „să vândă petrol liber”, conform aceleiași surse. Sancțiuni și petrol: concesia americană, miza economică Ridicarea unor sancțiuni și relaxarea măsurilor asupra porturilor iraniene ar echivala, în practică, cu o revenire mai ușoară a petrolului iranian pe piață, în condițiile în care proiectul de acord leagă explicit redeschiderea rutei maritime de posibilitatea Teheranului de a exporta. Articolul nu oferă estimări privind volumele sau calendarul exact al livrărilor și nici detalii despre ce sancțiuni ar fi eliminate. Dosarul nuclear rămâne în negociere, cu o condiție politică Potrivit Axios, chestiunile legate de capacitățile nucleare ale Iranului și stocul de uraniu îmbogățit ar rămâne „în mare parte” sub negociere, însă MOU ar include o prevedere ca Iranul să înceteze orice demers pentru obținerea unei arme nucleare. Un oficial american citat de Axios a avertizat că înțelegerea ar putea să nu reziste întreaga perioadă de 60 de zile dacă SUA ajung la concluzia că Iranul nu tratează serios negocierile nucleare. „Va fi interesant de văzut până unde va fi Iranul cu adevărat dispus să meargă, dar dacă sunt capabili și vor să-și schimbe traiectoria, această etapă următoare îi va forța să ia câteva decizii critice despre ce vor să fie ca țară”, a declarat oficialul, potrivit Axios. Dispută internă în Iran pe tema taxelor de tranzit În paralel, Hossein Shariatmadari, redactor-șef al ziarului conservator iranian Kayhan, a susținut că Iranul ar trebui să perceapă taxe de tranzit navelor care trec prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit Iran International, citat de The Jerusalem Post. „Strâmtoarea Hormuz face parte din apele teritoriale ale Iranului și păstrăm dreptul legal de a colecta taxe de tranzit de la navele și vasele care trec prin apele noastre teritoriale”, a scris Shariatmadari, potrivit Iran International. Extinderea acordului: și un capăt de război în Liban, în aceeași logică Proiectul de MOU ar aborda și războiul din Liban dintre Israel și Hezbollah, precizând că ostilitățile se vor încheia, potrivit Axios. Un oficial american a declarat pentru publicație că nu ar fi vorba despre o încetare a focului „unilaterală” și a condiționat comportamentul Israelului de comportamentul Hezbollah. „Bibi are considerentele lui interne, dar Trump are interesele SUA și ale economiei globale la care trebuie să se gândească”, a spus oficialul, potrivit Axios. The Jerusalem Post notează că informațiile sunt în curs de dezvoltare, iar elemente ale acordului rămân încă în negociere. [...]
Posibilele măsuri pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea reduce rapid riscul pe lanțurile energetice , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a spus că s-au făcut „progrese semnificative” într-un cadru de negociere cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Rubio a declarat la New Delhi că lumea ar putea auzi „vești bune” în următoarele ore, iar obiectivele includ împiedicarea Iranului de a dobândi arme nucleare și menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz. De ce contează: Hormuz, punct critic pentru transportul maritim În varianta descrisă de agenția iraniană Tasnim, apropiată de Gardienii Revoluției (IRGC), un potențial memorandum de înțelegere ar permite ca numărul navelor care tranzitează Strâmtoarea Hormuz să revină la nivelurile de dinaintea războiului în 30 de zile. Publicația notează că Iranul a blocat în mare parte strâmtoarea după declanșarea războiului SUA–Israel cu Iranul, început pe 28 februarie. Rubio a indicat că înțelegerea ar răspunde preocupărilor președintelui Donald Trump legate de Hormuz și ar iniția un proces care să ducă la „o lume care nu mai trebuie să se teamă” de o armă nucleară iraniană, însă a subliniat că nu este vorba despre un progres „final”. Ce ar include, potrivit Tasnim: termene și condiții Tasnim susține că proiectul de acord ar conține, între altele: revenirea, în 30 de zile, la niveluri „pre-război” ale traficului de nave prin Strâmtoarea Hormuz; ridicarea completă, în 30 de zile, a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene; eliberarea, în prima etapă, a cel puțin unei părți din fondurile iraniene înghețate; încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. În același cadru, măsurile privind Hormuz ar urma să se aplice pe parcursul a 30 de zile, în timp ce negocierile privind programul nuclear iranian ar continua încă 60 de zile după semnarea potențialei înțelegeri, potrivit aceleiași relatări. Negocierile rămân fragile: clauze în dispută și riscul de blocaj Tasnim relatează că persistă dezacorduri asupra „unuia sau a două” articole, iar o sursă iraniană a avertizat că, dacă SUA „continuă să creeze obstacole”, nu va exista „nicio posibilitate” de finalizare a memorandumului. În evaluarea transmisă de corespondenții Al Jazeera, discuțiile sunt „delicate”, în special pe componenta Strâmtorii Hormuz. Ulterior, ar urma să se treacă la faza negocierilor nucleare, un dosar cu istoric îndelungat și rezultate fluctuante. Profesorul Mohamad Elmasry (Doha Institute for Graduate Studies) a spus că potențiala înțelegere ar fi, în esență, una de încetare a ostilităților și de redeschidere a strâmtorii, în timp ce subiectele „mai importante”, precum dosarul nuclear, ar fi împinse în viitor, cu posibilitatea revenirii la acțiuni militare dacă părțile nu obțin ce își doresc. [...]
Războiul din Iran a generat pentru SUA o factură de 29 mld. dolari și un șoc pe energie , cu efecte care se văd deja în inflație și în costurile economiei americane, potrivit unei prime evaluări prezentate de Focus . Pe lângă pierderile umane și militare, blocarea Strâmtorii Hormuz a împins în sus prețul petrolului, alimentând presiuni inflaționiste. Conform publicației, un proiect de înțelegere ar prevedea prelungirea armistițiului cu 60 de zile, timp în care Strâmtoarea Hormuz – rută critică pentru economia globală – ar urma să fie navigabilă fără taxe. Iranul s-ar angaja să curețe minele amplasate acolo și să promită că nu va urmări obținerea de arme nucleare, iar SUA ar ridica blocada porturilor iraniene. Costul direct pentru SUA: 29 miliarde de dolari Costurile războiului sunt estimate la 29 miliarde de dolari (aprox. 131 miliarde lei), potrivit lui Jules W. Hurst III, prezentat drept angajat al Pentagonului, care a menționat cifra recent în fața Camerei Reprezentanților. Pierderi umane și degradarea capacității militare Pe partea de personal, CBS News este citat cu un bilanț de 13 militari americani uciși de la începutul războiului, la 28 februarie. Detaliile menționate includ: șase membri ai unei unități de rezervă uciși pe 1 martie într-un atac în Kuweit; un militar ucis tot pe 1 martie într-un atac asupra unei baze aeriene din Arabia Saudită; alți șase militari uciși pe 12 martie, în urma prăbușirii unui avion cisternă american deasupra Irakului. În plus, presa americană ar fi relatat despre peste 500 de militari răniți, potrivit aceleiași sinteze. La nivel de echipamente, The Hill este citat cu informația că cel puțin 42 de aeronave militare ale Forțelor Aeriene ale SUA au fost avariate, iar „o mare parte” ar fi fost pierdute (adică scoase din uz operațional). Conform sursei, cel puțin două avioane de luptă ar fi fost complet distruse și cel puțin trei ar fi fost avariate semnificativ. Efectul economic: petrol mai scump, inflație mai mare Pe fondul blocadei Strâmtorii Hormuz și al scumpirii petrolului, inflația anuală în SUA a urcat la 3,8%, potrivit datelor citate de la Trading Economics , cel mai ridicat nivel din mai 2023. Înainte de război, inflația era la 2,4%, conform aceleiași surse. În piața petrolului, prețul Brent a coborât cu circa 0,5% la 110,76 dolari pe baril (aprox. 500 lei), dar rămâne la un nivel ridicat; de la începutul războiului, petrolul s-a scumpit cu 50%, potrivit datelor prezentate în articol. Bilanțul civil Pentru populația civilă, organizația pentru drepturile omului HRAI este citată cu o estimare de aproximativ 1.700 de civili uciși, dintre care 254 de copii. În plan politic, Focus notează că președintele Donald Trump ar fi anunțat un „progres” în conflict, însă costurile economice și militare acumulate cresc presiunea pentru o soluție negociată, mai ales prin prisma riscului ca perturbările din Hormuz să continue să se reflecte în prețurile la energie și în inflație. [...]
Posibila redeschidere a Strâmtorii Ormuz ar reduce riscul de șoc pe piața petrolului , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a spus că duminică ar putea exista un anunț privind un acord cu Iranul care să pună capăt oficial războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . Rubio a declarat la New Delhi, în cadrul primei sale vizite în India, că „este posibil ca, în următoarele ore, lumea să primească veşti bune”. Informația este atribuită AFP, iar detalii suplimentare sunt preluate de Agerpres . De ce contează: Ormuz, punct critic pentru fluxurile energetice Șeful diplomației americane a indicat că acordul aflat în lucru ar urma să răspundă preocupărilor SUA legate de Strâmtoarea Ormuz, despre care spune că a fost „efectiv blocată” de Iran de la începutul războiului lansat de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. Din perspectivă economică, orice semnal de deblocare a strâmtorii reduce riscul de întreruperi logistice și de volatilitate accentuată în prețurile energiei, într-un context în care Ormuz este un coridor strategic pentru transporturile de petrol. Componenta de securitate: dosarul nuclear iranian Rubio a mai spus că acordul ar deschide un „proces” care ar putea duce la obiectivul declarat al președintelui SUA: o lume care „nu mai trebuie să se teamă sau să se îngrijoreze de o armă nucleară iraniană”. Context: Trump spune că există deja o propunere „negociată pe scară largă” Declarațiile lui Rubio vin după ce președintele american Donald Trump a afirmat că o propunere care include deschiderea Strâmtorii Ormuz a fost „negociată pe scară largă”. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Truth Social, Trump a susținut că: „Un acord a fost negociat pe scară largă, în aşteptarea finalizării, între Statele Unite ale Americii, Republica Islamică Iran şi diverse alte ţări.” Ce urmează, potrivit lui Rubio, este posibilitatea unui anunț „mai târziu duminică”, însă sursa nu oferă detalii despre calendarul exact sau despre forma finală a acordului. [...]
Taiwan avertizează că desfășurarea „peste 100 de nave” chinezești ridică riscul de escaladare pe rutele maritime din regiune , potrivit G4Media . Șeful Consiliului de Securitate Națională al Taiwanului, Joseph Wu , spune că nave ale marinei și ale Gărzii de coastă chineze au fost desfășurate în apele care se întind de la Marea Galbenă până la Marea Chinei de Sud și vestul Oceanului Pacific. Wu a afirmat pe platforma X că această desfășurare a avut loc „în ultimele zile”, după întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, la Beijing. El a susținut că „China este singura și unica problemă care sabotează status quo-ul și amenință pacea și stabilitatea regionale”. În același mesaj, oficialul taiwanez a distribuit o hartă datată 23 mai, care ar arăta „desfășurarea maritimă” a Chinei, cu nave împrăștiate de-a lungul Mării Galbene, în largul Peninsulei Coreene, până la Marea Chinei de Sud și în vestul Pacificului. Un responsabil taiwanez din domeniul securității a declarat pentru AFP, sub condiția anonimatului, că navele chineze au fost detectate înainte de summitul de la Beijing, însă numărul lor ar fi depășit 100 în ultimele zile. Context: presiune militară și „linia roșie” Beijingului China consideră Taiwanul o provincie a sa, pe care nu a reușit să o unifice cu restul teritoriului după războiul civil din 1949. Beijingul pledează pentru o soluție pașnică, dar își rezervă dreptul de a recurge la forță și și-a intensificat în ultimii ani presiunea militară asupra insulei, cu avioane de vânătoare și nave de război desfășurate aproape zilnic în jurul Taiwanului. Remarcile oficialilor taiwanezi vin după ce Donald Trump a evocat miercuri „problema Taiwanului”, întrebat de presă dacă va vorbi cu președintele taiwanez Lai Ching-te, în contextul unei posibile vânzări de arme a SUA către Taiwan — subiect considerat o „linie roșie” de Beijing. „Voi vorbi cu (Lai). Vorbesc cu toată lumea. Vom lucra (la) problema Taiwanului”, a declarat Donald Trump, potrivit relatării citate. [...]
