Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că negocierile SUA–Iran continuă, în pofida războiului din regiune, într-un semnal de continuitate diplomatică ce poate influența percepția de risc geopolitic. Potrivit G4Media, președintele american a respins informațiile că Teheranul ar fi întrerupt dialogul cu Washingtonul din cauza ofensivei israeliene din Liban.
Trump a transmis pe rețeaua sa, Truth Social, că discuțiile sunt „fără întrerupere”, dar a admis incertitudinea rezultatului.
„Unde va duce acest lucru, nu știm.”
În aceeași postare, el a calificat drept neadevărate relatările potrivit cărora Iranul și SUA „au încetat să mai discute” în urmă cu câteva zile și a insistat că dialogul a continuat zilnic.
Negocierile dintre SUA și Iran sunt descrise ca fiind în desfășurare „de săptămâni întregi”, cu obiectivul de a pune capăt războiului lansat pe 28 februarie, notează G4Media, citând Agerpres, care la rândul său citează AFP.
Din informațiile disponibile în material nu reiese ce teme concrete sunt pe agendă, ce nivel de reprezentare au discuțiile sau dacă există un calendar pentru o eventuală înțelegere.
Recomandate
Incertitudinea privind negocierile SUA–Iran crește riscul de prelungire a tensiunilor regionale , după ce Donald Trump a spus că nu a primit nicio informare de la iranieni despre o eventuală suspendare a discuțiilor și că Washingtonul va „menține blocada”, potrivit Economica . Într-un interviu acordat NBC News, Trump a sugerat o strategie de presiune prin lipsa comunicării, afirmând că „a tăcea este foarte bine” și că această abordare „ar putea dura mult timp”. El a adăugat că tăcerea nu înseamnă escaladare militară imediată: „Nu înseamnă că vom merge şi vom începe să aruncăm bombe peste tot acolo. Pur şi simplu vom tăcea. Vom menţine blocada”. Totodată, Trump a susținut că poate aștepta „cât vor ei”, argumentând că Iranul „pierde o avere” în acest interval. Ce a declanșat confuzia: anunțul Tasnim și contextul din teren Anterior, agenția oficială iraniană Tasnim anunțase că Iranul își suspendă negocierile indirecte cu SUA, pe fondul deteriorării situației de securitate după ce Israelul a ordonat trupelor să avanseze mai adânc în Liban, ceea ce complică eforturile diplomatice de a opri războiul aflat în a treia lună. Trump a declarat că iranienii sunt „mai buni negociatori decât luptători”, dar a insistat că nu a fost informat despre o suspendare a discuțiilor. De ce contează: semnal de blocaj diplomatic și presiune economică prelungită Mesajul transmis de Trump indică o posibilă prelungire a impasului diplomatic, cu accent pe menținerea presiunii prin „blocadă” și prin reducerea comunicării. În lipsa unei confirmări directe între părți privind statutul negocierilor, crește incertitudinea asupra următorilor pași și asupra duratei tensiunilor care influențează stabilitatea regională. [...]
Washingtonul menține linia „statu quo” față de Taiwan , iar vizita președintelui Donald Trump în China nu a schimbat politica SUA, a declarat secretarul de stat Marco Rubio , potrivit Digi24 . Mesajul vizează în primul rând predictibilitatea deciziilor americane privind securitatea în Indo-Pacific, într-un moment în care pachetele de armament pentru Taipei sunt folosite și ca instrument de negociere în relația cu Beijingul. Rubio a spus, în fața unei comisii din Senatul SUA, că obiectivul Washingtonului rămâne menținerea „statu quo”-ului (situația existentă) în strâmtoarea Taiwan și că politica SUA „nu se schimbă”, inclusiv după deplasarea lui Trump în China. Ce se întâmplă cu vânzările de armament către Taiwan În contextul în care guvernul de la Taipei „cheltuie enorm pentru înarmare”, iar SUA sunt principalul furnizor de echipamente militare, Rubio a încercat să reducă incertitudinea creată de declarațiile recente ale lui Trump. După vizita în China, Trump a sugerat într-un interviu pentru Fox News că ar putea amâna aprobarea unui pachet de armament pentru Taiwan de circa 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), considerând că decizia ar putea deveni „monedă de schimb” în negocierile Washington–Beijing. Rubio a precizat acum că vânzarea nu este anulată și rămâne „în curs de examinare”. Totodată, secretarul de stat a reamintit că în decembrie anul trecut administrația Trump a aprobat o vânzare de armament către Taiwan de circa 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei), despre care a spus că depășește totalul vânzărilor din timpul administrației Joe Biden (2021–2025) și că a generat o reacție „agresivă” din partea Chinei. Unde apar limitări: stocurile SUA și exporturile de interceptoare Patriot Pe fondul diminuării stocurilor armatei americane după ostilitățile cu Iranul, Washingtonul a decis să suspende un export de rachete interceptoare Patriot către Taiwan, potrivit informațiilor prezentate în articol. Detaliile despre durata suspendării sau condițiile reluării livrărilor nu sunt precizate în sursă. Context: audieri pe bugetul Departamentului de Stat Declarațiile lui Rubio au fost făcute în ziua în care acesta are două audieri în Congresul SUA: în Comisia pentru Relații Externe a Senatului și în Subcomisia pentru Credite Bugetare a Camerei Reprezentanților. Tema este bugetul cerut de Departamentul de Stat pentru exercițiul fiscal 2027, un cadru care poate influența și capacitatea administrativă de a susține prioritățile externe, inclusiv în Indo-Pacific. [...]
Blocada navală americană în Strâmtoarea Ormuz se adâncește , după ce SUA au lovit o stație militară iraniană și au scos din funcțiune un petrolier care se îndrepta spre Iran, iar Teheranul a răspuns cu rachete și drone asupra unor ținte americane din regiune, potrivit HotNews , care citează BBC. Schimbul de lovituri vine după eșecul negocierilor din weekend și pe fondul unei dispute deschise privind condițiile în care ar putea fi relaxate sancțiunile împotriva Iranului, în contextul discuțiilor despre programul nuclear. Lovituri și interceptări: ce s-a întâmplat în teren Armata americană a anunțat atacuri de „autoapărare” în Strâmtoarea Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că loviturile de pe insula Qeshm au vizat o stație militară iraniană de control la sol, descrisă ca răspuns la tentative de atac ale Iranului în Orientul Mijlociu. Tot CENTCOM a mai spus că forțele SUA au doborât trei drone lansate de Iran împotriva „marinarilor civili care tranzitau în mod legal apele regionale”. Iranul a anunțat, la rândul său, că a atacat baze și elicoptere americane într-o „țară din regiune” cu rachete și drone. CENTCOM a raportat „mai multe” rachete balistice lansate de Teheran: două rachete trase spre Kuweit „nu au ajuns la țintă sau s-au dezintegrat în zbor”; trei rachete lansate spre Bahrain au fost interceptate de apărarea aeriană a SUA și a Bahrainului. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a avertizat că „perturbarea securității Strâmtorii Ormuz va avea un preț greu de plătit pentru armata agresivă a SUA”. În același context, Iranul a atacat de mai multe ori ținte din Bahrain și Kuweit, unde funcționează baze militare americane. Blocada din Ormuz: nave imobilizate și trafic redirecționat Înaintea acestor schimburi de lovituri, CENTCOM a anunțat că a lovit și a scos din funcțiune un petrolier fără încărcătură care naviga spre Iran, acțiune încadrată în blocada navală impusă de Washington în Strâmtoarea Ormuz din 13 aprilie. Potrivit armatei americane, un avion militar al SUA a tras o rachetă Hellfire în sala motoarelor petrolierului aflat sub pavilionul Botswanei, după ce echipajul ar fi ignorat avertismente repetate. Ulterior, CENTCOM a precizat că a aplicat măsuri de blocadă împotriva navei M/T Lexie, care se îndrepta prin ape internaționale spre insula Kharg, invocând nerespectarea instrucțiunilor pe parcursul a 24 de ore. Bilanțul comunicat de partea americană de la intrarea în vigoare a blocadei: șase nave comerciale imobilizate și alte 122 redirecționate. Negocieri blocate și miza sancțiunilor Intensificarea conflictului are loc după ce președintele american Donald Trump a susținut public că Iranul „dorește cu adevărat să încheie un acord” și că acesta ar fi „avantajos pentru SUA”. Presa americană a relatat că Trump ar fi cerut modificarea termenilor acordului, iar CBS News a indicat că noile solicitări ar viza situația din Strâmtoarea Ormuz, retragerea uraniului puternic îmbogățit din Iran și un cadru pentru reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian. Teheranul a respins însă această versiune: purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a negat că subiectul ar fi fost pe agendă și a acuzat Washingtonul că își schimbă constant poziția și formulează cereri „noi sau contradictorii”. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în Congres că negociatorii americani nu au oferit Iranului relaxarea sancțiunilor în schimbul redeschiderii strâmtorii. „În acest moment, tot ce s-a discutat cu ei este că… orice relaxare a sancțiunilor este condiționată, ceea ce înseamnă că trebuie să fie în schimbul motivului pentru care acele sancțiuni au fost impuse în primul rând, și anume programul lor nuclear”, a spus el. Rubio a mai afirmat, într-un schimb tensionat cu un senator, că: „Războiul s-a terminat”. În lipsa unui progres diplomatic, datele prezentate de partea americană sugerează că blocada navală rămâne instrumentul operațional central al Washingtonului în zonă, cu efecte directe asupra traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Libanul susține că Hezbollah a acceptat o încetare reciprocă a atacurilor, un pas care ar putea reduce riscul de escaladare în jurul Beirutului , potrivit news.ro , care citează BBC. Ambasada Libanului în SUA a transmis că a „primit confirmarea acceptării de către Hezbollah a propunerii SUA privind o încetare reciprocă a atacurilor”. În esență, planul ar presupune ca Hezbollah să înceteze atacurile asupra Israelului, iar Israelul să nu mai atace capitala libaneză, Beirut. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a confirmat acordul, însă a avertizat că loviturile asupra Beirutului vor continua „dacă Hezbollah nu încetează să atace orașele și civilii noștri”. Ce prevede, potrivit părții libaneze, propunerea SUA Într-o declarație de luni seara, ambasada libaneză a precizat că, „în conformitate cu acordul propus”, atacurile israeliene asupra suburbiilor sudice ale Beirutului ar urma să înceteze în schimbul abținerii Hezbollah de la atacuri împotriva Israelului. Aceeași sursă a adăugat că armistițiul urma „să fie extins pentru a cuprinde întreg teritoriul libanez”. De ce rămâne acordul fragil Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că a discutat atât cu Netanyahu, cât și cu reprezentanți ai Hezbollah și că „aceștia au convenit ca toate atacurile armate să înceteze”, pe fondul avertismentului Iranului că acțiunile militare israeliene în Liban amenință armistițiul existent dintre SUA și Iran. Totuși, Netanyahu a afirmat că, „în același timp”, IDF (Forțele de Apărare ale Israelului) „vor continua să opereze în sudul Libanului conform planului”. După anunțul lui Trump privind oprirea luptelor, unele ciocniri au continuat: Hezbollah a declarat că a lansat trei atacuri asupra tancurilor și soldaților israelieni în apropierea a două sate din nordul Israelului, folosind drone și „un baraj de obuze de artilerie”. [...]
Vizita la Paris a noului premier ungar deschide discuția despre deblocarea fondurilor UE și direcția Budapestei pe Ucraina , într-un moment în care Ungaria încearcă să-și refacă relațiile europene după 16 ani de guvernare Viktor Orban, potrivit Digi24 . Peter Magyar urmează să se întâlnească miercuri, la Palatul Élysée, cu președintele Franței, Emmanuel Macron, după o serie de vizite la Varșovia, Bruxelles și Berlin. Miza întâlnirii este trecerea în revistă a „sprijinului pentru Ucraina” și a dosarelor europene sensibile, pe fondul repoziționării Budapestei față de linia pro-rusă asociată fostului premier. Ce intră pe agenda Macron–Magyar Președinția franceză a anunțat că discuțiile vor viza „principalele dosare ale politicii europene”, inclusiv: sprijinul acordat Ucrainei și continuarea sancțiunilor împotriva Rusiei; securitatea și apărarea europeană; consolidarea competitivității europene; pregătirile pentru următorul cadru financiar multianual al UE (bugetul multianual). În paralel, Palatul Élysée a indicat că vizita ar urma să fie folosită și pentru aprofundarea relațiilor bilaterale, prin dezvoltarea cooperării în domenii „strategice” precum energia nucleară, apărarea și infrastructura. Context: relația cu UE și fondurile de peste 16 miliarde euro În același tablou, Digi24 notează că, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat eliberarea a „peste 16 miliarde de euro” din fondurile destinate Ungariei, care fuseseră înghețate în perioada Orban, condiționat de reforme asumate de noul lider. Schimbarea de ton este legată și de poziționarea pe dosarul ucrainean: spre deosebire de predecesorul său, Peter Magyar a spus că recunoaște „pe deplin” dreptul Ucrainei de a se apăra împotriva atacurilor rusești și a anunțat intenția de a organiza în iunie o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Pentru mediul economic, discuțiile despre bugetul multianual, competitivitate și deblocarea fondurilor europene sunt relevante deoarece pot influența fluxurile de finanțare și predictibilitatea proiectelor publice și de infrastructură din Ungaria, dar și poziționarea țării în negocierile UE din următoarele luni. [...]
Rusia își menține cheltuielile de război la niveluri ridicate, în pofida avertismentelor privind epuizarea economiei , iar explicația ține de calculul politic și militar al lui Vladimir Putin , potrivit unei analize citate de Digi24 . Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) susține că liderul de la Kremlin refuză să reducă finanțarea apărării pentru că ar crede că Rusia poate obține victoria pe front. ISW notează că Putin „rezistă presiunilor” de a diminua cheltuielile militare și de a opri războiul împotriva Ucrainei, deși economiști și oficiali cu atribuții economice ar avertiza că presiunea asupra economiei devine nesustenabilă. Raportul este citat de publicația ucraineană Unian . Un element-cheie al acestei decizii, potrivit analiștilor, ar fi o evaluare distorsionată a situației militare, alimentată de raportări interne prea optimiste. „Putin are probabil o percepție falsă asupra situației de pe front, modelată de declarațiile exagerate ale comandamentului militar rus”, notează analiștii ISW. De ce contează: riscul de „blocaj” bugetar și presiune economică mai mare Analiza avertizează că reducerea cheltuielilor militare ar putea crea riscuri pentru unitățile rusești de pe front, mai ales în contextul contraatacurilor ucrainene. În același timp, menținerea strategiei actuale ar putea „epuiza și mai mult” economia Rusiei, deja afectată de sancțiuni și de costurile războiului. În sprijinul ideii că presiunea economică se acumulează, este invocată și o relatare anterioară Bloomberg: creșterea economică a Rusiei „aproape a stagnat”, iar deficitul bugetar „se adâncește” pe fondul majorării cheltuielilor militare. Tot Bloomberg ar fi menționat că avertismentele din interiorul aparatului de stat rus se înmulțesc, semnalând că Rusia nu își mai poate permite costurile războiului, ceea ce ar indica și diviziuni interne la Kremlin. Ce urmează Din informațiile citate, ISW nu indică un semn că Putin ar intenționa să reducă finanțarea războiului pe termen scurt, în pofida costurilor economice în creștere și a avertismentelor venite din zona economică a administrației ruse. [...]
