Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a semnalat o repoziționare diplomatică în războiul cu Iranul, mulțumindu-le public lui Xi Jinping și Vladimir Putin pentru „neutralitate”, după adoptarea unui acord de încetare a focului, relatează Reuters.
Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă în marja reuniunii G7 de la Evian-les-Bains (Franța). Trump a spus că liderii Chinei și Rusiei „ar fi putut face mult mai dificil” efortul SUA de a limita ambițiile nucleare ale Teheranului, dar au ales să rămână în afara conflictului.
„Vreau să mulțumesc Chinei, președintelui Xi… a rămas neutru, total neutru… Și vreau să-i mulțumesc lui Vladimir Putin, a fost foarte neutru.”
Potrivit relatării, tonul conciliant față de Beijing și Moscova contrastează cu criticile lui Trump la adresa aliaților SUA, „de la Japonia la Europa”, pe care i-a acuzat că nu au ajutat în operațiunea militară sau în eforturile ulterioare de a degaja Strâmtoarea Hormuz, rută maritimă de comerț blocată de Iran.
Reuters notează că atât Moscova, cât și Beijingul au relații apropiate cu Teheranul. Rusia a avertizat că războiul ar putea duce la o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, iar China a condamnat atacurile Washingtonului asupra Teheranului, pe care le-a numit o încălcare a suveranității.
În același timp, oficiali americani din zona de informații evaluează că Beijingul ar fi furnizat Teheranului bunuri cu potențiale utilizări militare, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Separat, rafinăriile independente din China au fost principalii cumpărători de petrol iranian în timpul conflictului, sfidând sancțiunile SUA, mai scrie publicația.
Trump a susținut că Xi Jinping a fost „de ajutor” în rezolvarea conflictului și că Beijingul a evitat să trimită „armament greu” sau rachete antiaeriene portabile (MANPADS – sisteme lansate de pe umăr).
„Președintele Xi m-a ajutat… a încercat să ajute și cred că probabil a ajutat să se rezolve.”
Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a transmis, într-o declarație, că poziția Beijingului a fost „consecventă” și că a lucrat „neobosit” pentru încetarea luptelor și pace. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters.
Recomandate
Propunerea unui summit Trump–Putin–Zelenski intră din nou pe agendă, dar Kievul avertizează că Moscova ar pregăti o escaladare , potrivit informațiilor publicate de Biziday , care citează Axios . Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unei întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în cadrul unei încercări a Administrației Trump de a relansa negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina , au declarat pentru Axios două surse. Ar fi pentru prima dată când Ratcliffe se implică personal în eforturile diplomatice de mediere între Rusia și Ucraina. Ce urmărește Washingtonul prin implicarea CIA Conform aceleiași surse, vizita șefului CIA la Moscova a avut și rolul de a testa dacă liderii serviciilor ruse de informații pot exercita suficientă influență asupra lui Vladimir Putin pentru a-l convinge să revină la negocierile mediate de Statele Unite. De ce Kievul rămâne sceptic Oficiali ucraineni se declară „foarte sceptici” în privința intențiilor lui Putin și susțin că au informații care ar indica planuri pentru „o escaladare majoră” a războiului. Ce s-a întâmplat ultima dată când a fost propus un astfel de format Vineri, oficiali americani l-au informat pe Zelenski despre discuțiile de la Moscova și despre propunerea unui summit trilateral. Administrația Trump ar mai fi avansat această idee și în trecut: Zelenski ar fi fost de acord, însă Putin ar fi respins-o. [...]
Google Maps aplică ordinul lui Trump și schimbă denumirea Lacului Ontario pentru utilizatorii din SUA , o decizie cu efect operațional imediat asupra modului în care sunt afișate toponimele pe platformă, dar fără a modifica standardele de denumire în Canada sau în restul lumii, potrivit news.ro . Schimbarea vine după ce președintele Donald Trump a anunțat joi că va redenumi cel mai mic dintre cele cinci Mari Lacuri, pe fondul unei dispute comerciale tot mai intense cu Canada, care a dus la tarife reciproce pentru mărfuri „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de news.ro. Cum se vede noua denumire, în funcție de țară Google spune că actualizează Google Maps pentru a reflecta modificările din sursele oficiale ale guvernului american, respectiv Sistemul de Informații privind Denumirile Geografice din SUA (GNIS), care stabilește standardele pentru hărțile oficiale ale SUA. În consecință: utilizatorii din SUA vor vedea „Lacul America”; utilizatorii din Canada vor continua să vadă „Lacul Ontario”; utilizatorii din afara SUA și Canadei vor vedea ambele denumiri. „Deoarece actualizăm Google Maps pentru a reflecta schimbările de denumire din sursele oficiale ale guvernului - adică GNIS în cazul SUA -, utilizatorii din SUA vor vedea «Lacul America», cei din Canada vor continua să vadă «Lacul Ontario», iar cei din afara SUA şi Canadei vor vedea ambele denumiri”, a precizat Google într-o postare pe blog publicată sâmbătă. Ce efect are ordinul și ce nu schimbă Ordinul președintelui afectează GNIS, însă, potrivit informațiilor citate, nu are impact asupra convențiilor canadiene de denumire și nici asupra modului în care restul lumii se referă la lac. Google a mai făcut o modificare similară anul trecut pentru Golful Mexic, redenumit „Golful Americii” după un ordin executiv semnat de Trump în prima sa zi de mandat. Reacții politice în Canada și SUA Decizia a generat reacții rapide. Prim-ministrul canadian Mark Carney a respins schimbarea denumirii. Guvernatoarea democrată a statului New York, Kathy Hochul, a spus că „New York nu-l va numi aşa”, iar guvernatorul republican al statului Vermont, Phil Scott, a calificat decizia drept „meschină şi dezamăgitoare”. În Canada, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a dezvelit sâmbătă un panou pe malul lacului cu mesajul „Lacul Ontario: Acum şi întotdeauna”, în engleză și franceză. „Preşedintele Trump îl poate numi cum doreşte, dar vă pot spune că restul lumii îl va numi întotdeauna Lacul Ontario”, a declarat Ford. [...]
Liderul suprem al Iranului cere renunțarea treptată la dolar în economie , pe fondul înăspririi sancțiunilor anunțate de SUA și după luni de blocadă navală americană, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis în scris, leagă explicit presiunea externă de nevoia de coeziune internă și de o reorientare economică menită să „revigoreze economia”. În aceeași declarație, Mojtaba Khamenei – care i-a succedat tatălui său, Ali Khamenei, ucis în prima zi a ofensivei americano-israeliene împotriva Iranului , pe 28 februarie – cere „consolidarea producției” ca răspuns la constrângerile generate de sancțiuni și de blocada navală. Potrivit materialului, Statele Unite au anunțat luni că vor înăspri sancțiunile internaționale împotriva Iranului. Presiunea externă și deteriorarea relațiilor regionale Apelul economic vine în contextul în care, ca răspuns la ofensiva israeliano-americană, Iranul a vizat aliații Washingtonului din regiune, în special Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweitul, Qatarul și Bahrainul, iar relațiile Teheranului cu aceste capitale „s-au deteriorat” ulterior, conform aceleiași surse. Mesaj politic: unitate internă și „adevăratul dușman” În mesajul transmis la șase luni de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, liderul suprem cere unitate între țările musulmane împotriva Statelor Unite și a Israelului și avertizează că orice acțiune care alimentează diviziuni între musulmani servește „obiectivelor dușmanilor Islamului”. „Soluția la problemele Ummah (comunitatea musulmană) constă în unitatea cuvântului, prietenie și cooperare pe calea binelui.” Pe plan intern, el le cere oficialilor iranieni și populației să lase deoparte diferențele și să evite apariția diviziunilor, reiterând o poziție exprimată și vineri, într-o declarație scrisă anterioară, potrivit căreia „este interzis să se comită orice lucru care dăunează coeziunii sociale”. Materialul notează că Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de la începutul ofensivei, iar autoritățile nu au difuzat nicio înregistrare video sau audio cu el. [...]
Kremlinul transmite că negocierile de pace cu Ucraina sunt „într-o pauză profundă”, pe fondul intensificării ofensivei ruse în est , potrivit Kyiv Post – un semnal care mută din nou centrul de greutate de la diplomație la evoluțiile de pe front și prelungește incertitudinea privind orice armistițiu. Declarația îi aparține purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a spus că Rusia „avansează” în cadrul a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”, iar tema discuțiilor de pace este „într-o pauză profundă”. Materialul notează că informația despre declarațiile lui Peskov a fost relatată de The Moscow Times. Diplomația, respinsă public după contacte recente Poziția exprimată public de Peskov vine după o serie de demersuri diplomatice menționate în articol, inclusiv: o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, relatată de The New York Times, cu scopul de a împinge Kremlinul către un acord de pace; o întâlnire separată între un emisar diplomatic al Vaticanului și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, tot pe tema păcii. Kyiv Post mai arată că mesajul actual contrastează cu declarații ale lui Peskov de la începutul verii, când acesta confirmase menținerea unui dialog cu negociatori americani. Condiția Moscovei pentru armistițiu: controlul integral asupra Donețkului Peskov a reiterat condiția formulată de președintele Vladimir Putin pentru un eventual armistițiu: Ucraina să cedeze controlul complet asupra regiunii Donețk, cerință pe care Kievul a respins-o în mod repetat. În același context, Peskov a afirmat că armata rusă „distruge intenționat” infrastructura militară și conexă a Ucrainei. Declarațiile au venit la o zi după ce șeful Statului Major rus ar fi susținut că trupele ruse se apropie de orașul Sloviansk, descris ca puternic fortificat, în regiunea Donețk. Ce spune Kievul: iarna vine cu războiul în desfășurare, dialogul rămâne tehnic Articolul consemnează și evaluări din partea conducerii ucrainene. Kyrylo Budanov, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, a declarat că oprirea războiului pe actuala linie de contact este nerealistă, deoarece Rusia refuză categoric să înceteze luptele, și că războiul va continua pe parcursul iernii. Potrivit lui Budanov, contactele cu Moscova sunt în prezent limitate aproape complet la schimburi de prizonieri; acesta a spus că un nou schimb major este așteptat „foarte curând” și a descris aceste schimburi drept o pistă tehnică legată de „pregătiri pentru ceva major”. În paralel, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că Ucraina a transmis către Washington un nou cadru pentru încheierea războiului, care include trei elemente: încetarea focului, crearea unei zone economice libere demilitarizate și garanții de securitate „de neclintit” cu implicarea UE și NATO. De ce contează Mesajul Kremlinului că negocierile sunt „în pauză profundă” indică, în termenii relatați de Kyiv Post, o închidere a ferestrei de compromis pe termen scurt și o repoziționare a discuției în jurul condițiilor teritoriale impuse de Moscova. În practică, asta sugerează că orice progres diplomatic rămâne dependent de evoluțiile militare și de capacitatea părților – direct sau prin intermediari – de a relua un canal de negociere care, în acest moment, pare redus la aspecte punctuale precum schimburile de prizonieri. [...]
Întâlnirea Putin–Lukașenko de la Kremlin reaprinde riscul unei escaladări militare cu efect direct asupra securității NATO , pe fondul discuțiilor despre noi mobilizări și al pregătirii de luptă a armatelor, potrivit Antena 3 . Vladimir Putin îl primește sâmbătă la Kremlin pe Aleksandr Lukașenko pentru discuții „pe teme de securitate”, în timp ce cei doi ar inspecta pregătirea de luptă a armatelor și ar pregăti noi mobilizări. Înaintea plecării în Rusia, Lukașenko a spus că deplasarea sa are ca obiect „subiecte de maximă importanță”, care depășesc competența unor delegații la nivel inferior. Contextul imediat este o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate, ordonată de Lukașenko în această săptămână. Presa internațională, notează publicația, leagă această mișcare de speculațiile tot mai intense privind o mobilizare generală pe care Putin ar urma să o decreteze, fie pentru a înclina balanța pe frontul din Ucraina, fie pentru a deschide un nou front, inclusiv împotriva unei țări NATO. Mobilizări invocate de Kiev și calendarul așteptat Serviciile secrete ucrainene au declarat că Moscova ar fi decis deja să cheme sub arme 300.000 de recruți în acest an și alți 300.000 în 2027, invocând pierderi masive și scăderea recrutării voluntare. Potrivit sursei, Kievul se așteaptă ca anunțul să vină după alegerile din septembrie. Semnale din Belarus: „inspecție” și o brigadă nouă lângă graniță Lukașenko a ordonat armatei Belarusului o „inspecție” a capacității de luptă, după vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, potrivit The Moscow Times, citat de Antena 3. Secretarul de stat al Consiliului de Securitate al Belarusului, Aleksandr Volfovici, a anunțat că una dintre brigăzi își va părăsi baza permanentă și va primi o serie de misiuni. La începutul lunii august, comandantul forțelor pentru operațiuni speciale ale armatei bieloruse, Aleksandr Illiukevici, a anunțat că Belarusul a început formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea graniței cu Ucraina, unitate care urma să fie amplasată în zona Gomel. De ce contează pentru NATO: scenariul folosirii Belarusului în operațiuni The Wall Street Journal (WSJ), citând surse familiarizate cu situația, a scris anterior că Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit aceleiași publicații, Rusia ar fi vrut să folosească Belarusul și pentru operațiuni împotriva statelor NATO vecine, inclusiv pentru lansarea de drone. În acest context, Emmanuel Macron l-a sunat pe Lukașenko și l-a avertizat să nu implice Belarusul în război, iar Volodimir Zelenski a atras atenția asupra construirii de infrastructură militară de-a lungul frontierei cu Ucraina, care ar putea fi folosită într-o eventuală agresiune. Informațiile despre mobilizări și despre intențiile Moscovei rămân, în parte, la nivel de evaluări și relatări ale unor surse citate; următorul reper indicat în material este momentul de după alegerile din septembrie, când Kievul anticipează un posibil anunț privind mobilizarea. [...]
Dezastrul de la granița Nepal–China a blocat infrastructura critică și a generat pagube estimate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei), în timp ce operațiunile de salvare rămân îngreunate de drumuri și poduri distruse, potrivit Adevărul . Bilanțul provizoriu indică cel puțin 734 de morți și peste 3.000 de persoane date dispărute, după inundații și alunecări de teren în apropierea frontierei dintre Nepal și China. Catastrofa a fost declanșată miercuri de prăbușirea unui ghețar din Himalaya , care a produs viituri masive pe sistemele râurilor Trishuli și Bhotekoshi. Mai multe sate și localități au fost îngropate sub ape și aluviuni, iar autoritățile avertizează că numărul victimelor ar putea crește. Proiecte hidroenergetice afectate și muncitori dispăruți În Nepal, aproximativ 933 de muncitori de la 11 proiecte hidroenergetice și tuneluri din districtele Rasuwa și Nuwakot sunt în continuare dați dispăruți. Situația ridică presiune suplimentară asupra capacității de intervenție, în condițiile în care accesul în zonele afectate este limitat. Salvare îngreunată de teren și vreme. India trimite specialiști Echipele de salvare se confruntă cu noroi, infrastructură distrusă și condiții meteo nefavorabile. La operațiuni participă aproximativ 19.000 de membri ai forțelor de securitate și 16 elicoptere, iar India a trimis specialiști pentru intervenții în tuneluri și personal medical, conform informațiilor citate de Al Jazeera . Intervenția a fost complicată și de formarea unui „lac de baraj” (acumulare de apă blocată de aluviuni), care a dus temporar la suspendarea operațiunilor. Salvarea a fost reluată după ce riscul a fost considerat gestionabil, însă monitorizarea continuă. „Autoritățile monitorizează îndeaproape lacul de baraj, situat la un kilometru în amonte de portul Gyirong și de zona de frontieră. Monitorizarea se realizează cu ajutorul sateliților, radarelor și dronelor.” Ce urmează: risc persistent și resurse insuficiente pentru faza a doua Autoritățile chineze urmăresc zona cu sateliți, radare și drone, în timp ce salvatorii încearcă să refacă accesul către regiunile afectate. Duminică dimineață, nivelul apei în râul Trishuli a crescut din cauza unor noi precipitații, ceea ce i-a forțat pe localnici și pe salvatori să se retragă pe terenuri mai înalte, potrivit unui oficial al poliției nepaleze citat în material. Un reporter Al Jazeera a mai spus că autoritățile nu au trecut încă la a doua fază a operațiunilor (asistență umanitară și redeschiderea drumurilor), invocând terenul accidentat și lipsa resurselor suficiente. În paralel, apar detalii despre modul în care s-au produs viiturile din 26 august, inclusiv imagini din Himalaya descrise într-un material separat al publicației, cu informații suplimentare aici . [...]
