Știri
Știri din categoria Externe
Mesajele lui Trump despre redeschiderea Strâmtorii Hormuz și „concesiile” Iranului înaintea unor posibile discuții de încetare a focului ridică semne de întrebare pentru piețe și pentru securitatea transportului maritim, în condițiile în care Teheranul confirmă doar parțial unele elemente, iar alte afirmații sunt contestate, potrivit Al Jazeera.
Președintele SUA a publicat vineri, pe Truth Social, o serie de mesaje în care susține că administrația sa a obținut concesii majore înaintea unei posibile noi runde de negocieri pentru încetarea focului. Printre acestea: Iranul ar fi acceptat să deschidă Strâmtoarea Hormuz și să nu o mai închidă „niciodată”, ar urma să predea ceea ce Trump numește „praful nuclear”, iar Israelul ar fi „interzis” să mai bombardeze Libanul.
Iranul a confirmat redeschiderea Strâmtorii Hormuz doar pentru „durata” pauzei actuale a luptelor, care ar urma să se încheie la începutul săptămânii viitoare, dacă nu apare un nou acord. În privința stocului nuclear, oficiali iranieni au respins afirmațiile, iar o sursă citată de Al Jazeera spune că negocierile sunt încă într-o fază preliminară.
O parte din mesajele lui Trump despre Hormuz au corespondent într-o declarație de la Teheran, însă detaliile indică diferențe importante. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a anunțat că, în contextul unei pauze de 10 zile a luptelor în Liban, „trecerea tuturor navelor comerciale” prin strâmtoare este „complet deschisă” pentru perioada rămasă a încetării focului.
Un oficial militar iranian a declarat însă presei de stat că doar navele nemilitare ar putea tranzita strâmtoarea și doar cu permisiunea forțelor navale ale Gardienilor Revoluției (IRGC). Trump a mers mai departe, susținând că Iranul ar fi acceptat să nu mai închidă niciodată strâmtoarea — angajament care, potrivit expertului în securitate maritimă Alexandru Hudisteanu, nu a fost confirmat de Iran.
În paralel, Trump a scris că blocada navală americană asupra porturilor iraniene din Golf „va rămâne în vigoare” până când „tranzacția” cu Iranul este „100% completă”. În același timp, agenția iraniană Fars (apropiată de IRGC) a relatat că Teheranul consideră menținerea blocadei o încălcare a încetării focului și ar putea închide din nou strâmtoarea dacă blocada nu este ridicată.
Trump a mai susținut că Iranul, „cu ajutorul SUA”, a îndepărtat sau îndepărtează toate minele marine. Reuters a relatat însă că o avertizare a US Navy, emisă vineri, arată că nivelul amenințării cu mine în zona culoarului de navigație (Traffic Separation Scheme) „nu este pe deplin înțeles” și recomandă evitarea zonei.
Un punct major de blocaj rămâne programul nuclear iranian. Trump a scris că „SUA vor primi tot ‘praful’ nuclear”, termen care pare să facă trimitere la bombardarea de către SUA a trei situri nucleare iraniene la 22 iunie 2025. Trump a repetat că atacurile ar fi „obliterat” programul nuclear, deși există „probe contradictorii”, notează Al Jazeera.
După postare, Trump a declarat pentru Reuters că SUA ar urma să lucreze cu Iranul „într-un ritm frumos, relaxat” pentru a excava cu utilaje mari și a recupera stocul de uraniu îmbogățit, pe care ar vrea să îl ducă în Statele Unite. Tot el a spus pentru Bloomberg că Iranul ar fi acceptat să își suspende programul nuclear pe termen nedefinit.
Din Teheran, corespondentul Al Jazeera Ali Hashem a spus că nu există confirmare pentru un astfel de acord și că, potrivit surselor sale, tema îmbogățirii uraniului și a termenelor-limită ale eventualelor condiții („sunsets”) ar urma să fie lăsată spre finalul discuțiilor. Agenția iraniană Tasnim l-a citat pe purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, care a respins explicit ideea transferului uraniului îmbogățit.
Trump a mai afirmat că „nu se va schimba niciun ban”, afirmație care nu a fost confirmată de Iran. Hashem a adăugat că Teheranul are ca priorități eliberarea a miliarde de dolari din fonduri înghețate, ridicarea sancțiunilor americane și reparații pentru pagubele de război, sugerând că Iranul ar putea folosi inclusiv tema traficului prin Hormuz pentru a obține concesii.
Trump a susținut și că Israelul nu va mai bombarda Libanul și că este „interzis” să o facă de către SUA, după ce joi fusese anunțată o pauză de 10 zile a invaziei și bombardamentelor. Corespondentul Al Jazeera Alan Fisher a apreciat că mesajul ar reprezenta o linie americană deosebit de dură față de Israel, dar a subliniat că rămâne de văzut dacă Trump ar încerca efectiv să penalizeze Israelul în caz de neconformare.
În aceeași serie de mesaje, Trump a mulțumit Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, precum și premierului pakistanez Shebaz Sharif și mareșalului Asim Munir, pentru rolul în contactele SUA-Iran. În schimb, a atacat NATO, pe care a numit-o „tigru de hârtie”, reiterând criticile privind lipsa de sprijin în război și în eforturile de redeschidere a Hormuzului. Administrația Trump a semnalat că analizează o posibilă retragere din NATO, deși o astfel de decizie ar necesita aprobarea Congresului.
În paralel, premierul britanic Keir Starmer a spus că aliații europeni au convenit să accelereze planificarea militară pentru o forță multinațională care să securizeze ruta maritimă, în urma unui summit la Paris, ceea ce indică faptul că riscurile de securitate în zonă rămân o preocupare majoră chiar și în scenariul unei pauze temporare a luptelor.
Trump a declarat pentru Bloomberg că se așteaptă ca discuțiile să avanseze duminică, cu perspectiva unui acord de încetare permanentă a focului. În acest moment, însă, elementele cu impact direct asupra economiei — libertatea de navigație prin Hormuz, condițiile de tranzit, riscul minelor și statutul blocadei — rămân parțial neclare și, în unele puncte, contestate de partea iraniană sau de evaluări operaționale citate în material.
Recomandate
Armata iraniană amenință cu un „răspuns dur” dacă atacurile Israelului în sudul Libanului continuă , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au anunțat semnarea unui protocol de acord menit să oprească războiul din Orientul Mijlociu, potrivit news.ro . Mesajul sugerează un risc de escaladare regională, în pofida demersurilor diplomatice anunțate. Amenințarea apare după atacuri israeliene în sudul Libanului, soldate cu patru morți, relatează AFP, citată de publicație. Într-un comunicat citat de televiziunea de stat iraniană Irib , Comandamentul Forțelor Armate Khatam al-Anbiya transmite că, dacă Israelul „nu-și pune capăt agresiunilor” în sudul Libanului, „trebuie să se aștepte la un răspuns dur” din partea forțelor armate iraniene. Acuzația privind încălcarea armistițiului Comandamentul Khatam al-Anbiya acuză Israelul că ar fi încălcat armistițiul în Liban de 84 de ori după anunțarea, luni, a protocolului acordului dintre Iran și Statele Unite. Publicația notează că acest protocol a fost prezentat ca un pas în direcția opririi războiului din Orientul Mijlociu. De ce contează Prin asocierea directă a atacurilor din sudul Libanului cu perioada imediat următoare anunțului privind protocolul Iran–SUA, Teheranul ridică miza politică și de securitate a armistițiului din Liban. În absența altor detalii în material despre mecanismele acordului sau despre reacții oficiale ale Israelului ori ale SUA, rămâne neclar ce formă ar putea lua „răspunsul dur” invocat de armata iraniană și în ce orizont de timp. [...]
Ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz fără taxă de trecere reduc riscul de blocaj logistic și de costuri suplimentare în comerțul energetic , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul pregătesc semnarea unui protocol de acord vineri, în Elveția, potrivit news.ro . Un adjunct al ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , a anunțat că blocada „a fost ridicată înaintea semnării oficiale” a protocolului, măsură prezentată drept una dintre cerințele „cruciale” ale Iranului pentru a ajunge la un acord cu Statele Unite. Contextul este cadrul de acord anunțat luni de Teheran și Washington, în vederea opririi războiului declanșat la 28 februarie de Statele Unite și Israel. Acest cadru urmează să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Strâmtoarea Ormuz : redeschidere „completă” și discuția despre taxe Vicepreședintele american J. D. Vance a declarat că se așteaptă ca Iranul să nu aplice o taxă de trecere în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru comerțul global cu petrol brut și gaze naturale lichefiate (GNL). Întrebat dacă redeschiderea fără taxă ar viza doar cele 60 de zile de negocieri care ar urma să înceapă vineri sau o perioadă mai lungă, Vance a indicat o așteptare pe termen lung, subiect ce ar urma să fie abordat în „negocierile tehnice”. La rândul său, președintele american Donald Trump a anunțat că strâmtoarea va fi „redeschisă complet” vineri, în ziua ceremoniei de semnare, și a susținut că „nave, unele încărcate cu petrol, încep să iasă” din Strâmtoarea Ormuz. De ce contează pentru economie și operațiuni În forma prezentată, ridicarea blocadei porturilor iraniene și semnalele privind Ormuz vizează direct riscul de întreruperi în lanțurile de transport maritim și de costuri suplimentare (inclusiv prin eventuale taxe de trecere) pe una dintre cele mai sensibile rute pentru fluxurile de petrol și GNL. Detaliile concrete despre regimul de tranzit și eventualele condiții comerciale rămân însă de stabilit în negocierile tehnice anunțate de partea americană. [...]
Emirul Qatarului a legat acordul SUA–Iran de stabilitatea regională și de miza economică a relației cu Washingtonul , potrivit Al Jazeera , într-o relatare de la o conferință de presă organizată în marja summitului G7 . Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani i-a mulțumit fostului președinte american Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Iranul, pe care l-a descris drept „vital pentru regiune”. Mesajul sugerează că Doha vede o reducere a tensiunilor cu Teheranul ca element-cheie pentru securitatea și predictibilitatea economică din Golf. Pe componenta economică, emirul a spus că schimburile bilaterale sunt pe cale să atingă 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei). În contextul întâlnirii cu Trump, emirul a promovat și investițiile americane, indicând că relația politică este însoțită de o agendă comercială și investițională de amploare. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 16 iunie 2026; Al Jazeera nu oferă în extras detalii despre calendarul sau structura acordului cu Iranul și nici despre perioada la care se referă estimarea de 1,2 trilioane de dolari. [...]
Declarațiile lui Donald Trump de la G7 cresc presiunea diplomatică asupra Israelului și Iranului, într-un moment în care Washingtonul încearcă să securizeze un acord cu Teheranul care să blocheze accesul la arma nucleară , potrivit Al Jazeera . La summitul G7 din Franța , președintele SUA a criticat în termeni neobișnuit de direcți ofensiva militară a Israelului în Liban și i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că „trebuie să fie mai responsabil” în raport cu Libanul. Trump a spus că Israelul se luptă cu Hezbollah „de prea mult timp” și că „prea mulți oameni sunt uciși”. În același context, Trump a criticat explicit amploarea loviturilor, sugerând că nu este justificată distrugerea unor clădiri rezidențiale pentru a viza persoane suspectate de apartenență la Hezbollah. „Nu trebuie să dărâmi un bloc de apartamente de fiecare dată când cauți pe cineva, pentru că sunt mulți oameni în acele apartamente – și nu sunt toți Hezbollah.” Trump a afirmat că a sugerat Israelului „să lase Siria să se ocupe de Hezbollah”, apreciind că „ar face o treabă mai bună”. Totodată, el a reluat nemulțumirea față de un atac israelian asupra Beirutului, despre care a spus că a avut loc cu „două ore” înainte de semnarea acordului cu Iranul, precizând că „nu i-a plăcut deloc” și că a transmis acest lucru părții israeliene. Acordul SUA–Iran: calendar și miza nucleară Trump a susținut că înțelegerea cu Iranul este concepută ca o barieră împotriva obținerii armei nucleare și a avertizat că „iadul se va dezlănțui” dacă Teheranul ar încerca să obțină o astfel de armă. În formularea sa, acordul ar garanta că Iranul „nu poate avea o armă nucleară”. „Acest acord este un zid împotriva unei arme nucleare.” Potrivit informațiilor prezentate, un memorandum de înțelegere între SUA și Iran urmează să fie semnat oficial la Geneva, vineri, după care cele două părți ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord final. Trump a spus că a doua fază a negocierilor „ar trebui să fie de fapt mai ușoară”. Iranul, notează publicația, a afirmat în mod repetat de-a lungul anilor că nu intenționează să dezvolte arme nucleare și că activitățile sale nucleare sunt orientate către producția de energie. De ce contează: risc de deraiere a negocierilor din cauza escaladării în Liban Mesajele publice ale lui Trump indică faptul că Washingtonul încearcă să limiteze escaladarea dintre Israel și Hezbollah pentru a proteja fereastra diplomatică deschisă cu Teheranul. Întrebat dacă acordul SUA–Iran poate supraviețui chiar și în cazul unor noi atacuri israeliene în Liban, Trump a răspuns că „poate” și a descris conflictul din Liban drept „războiul minor”, în timp ce „Iranul e cel mare”. Pentru perioada imediat următoare, punctul de referință rămâne semnarea de vineri de la Geneva și apoi negocierile din următoarele 60 de zile, pe fondul tensiunilor regionale care pot complica implementarea politică a înțelegerii. [...]
Semnele de întrebare din interiorul administrației Trump riscă să fragilizeze calendarul de 60 de zile al negocierilor nucleare cu Iranul , în condițiile în care CIA și o parte dintre principalii miniștri pun la îndoială disponibilitatea Teheranului de a accepta concesiile cerute de SUA, potrivit Antena 3 , care citează Axios. Directorul CIA, John Ratcliffe , l-a avertizat pe președintele Donald Trump și pe alți oficiali de rang înalt că există îndoieli serioase privind șansele ca Iranul să facă concesii pe dosarul nuclear într-un acord final. Conform Axios, Ratcliffe nu este singurul sceptic: secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth și-au exprimat, în discuții private, îngrijorarea față de memorandumul de înțelegere (MOU) anunțat duminică. În același timp, vicepreședintele JD Vance și emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi susținut memorandumul, semnalând o divizare internă asupra fezabilității și conținutului înțelegerii. Ce alimentează scepticismul: discrepanțe în mesajele Iranului Înaintea anunțului de duminică, Trump și consilierii săi au avut mai multe întâlniri la nivel înalt, în care au analizat informații colectate de mai multe agenții. Potrivit a două surse citate de Axios, aceste date ar indica faptul că modul în care oficialii iranieni au discutat acordul între ei nu ar corespunde cu mesajele transmise mediatorilor și Statelor Unite. „Informațiile indică faptul că intențiile Iranului nu se aliniază cu angajamentele sale asumate în temeiul acordului”, a declarat una dintre surse pentru Axios. Miza operațională: 60 de zile pentru un acord mai detaliat Elementele nucleare ale memorandumului depind de negocierea unui acord mai detaliat în următoarele 60 de zile, termen care poate fi prelungit de comun acord. Vance, Witkoff și Kushner urmează să se întâlnească vineri cu președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf , și cu ministrul de externe Abbas Araghchi, împreună cu mediatori din Pakistan și Qatar, pentru a discuta „următoarea fază”. Textul integral al acordului inițial, în 14 puncte, nu a fost publicat. O sursă familiarizată cu documentul a declarat pentru Axios că „iranienii vor câștiga mai mult decât oferă”. Ce ar prevedea memorandumul, potrivit descrierii din surse Conform descrierii citate, memorandumul ar include: angajamentul SUA și Iranului de a „rezolva situația stocurilor de materiale îmbogățite” și de a discuta îmbogățirea viitoare și alte aspecte legate de nevoile nucleare ale Iranului, într-un cadru ce ar urma să fie stabilit în acordul final; menținerea intactă a programului nuclear iranian pe durata negocierilor; absența unor noi sancțiuni americane și a desfășurării de forțe suplimentare în regiune, cât timp negocierile continuă. Dacă se ajunge la un acord final, SUA ar urma să își retragă forțele mobilizate în termen de 30 de zile și să ridice toate sancțiunile împotriva Iranului, conform unui calendar convenit, potrivit aceleiași descrieri. [...]
SUA condiționează relaxarea sancțiunilor pentru Iran de inspecții , iar negocierile privind programul nuclear ar urma să înceapă după semnarea, pe 19 iunie, a unui memorandum de înțelegere descris ca „acord-cadru”, potrivit Al Jazeera . Casa Albă a transmis că documentul propus cu Iranul este doar un cadru de lucru, nu un acord final, ceea ce indică faptul că principalele elemente – inclusiv parametrii tehnici și mecanismele de verificare – rămân de negociat. Oficiali americani citați de publicație spun că discuțiile despre programul nuclear iranian vor începe după semnarea din 19 iunie, iar orice reducere a sancțiunilor va fi legată de inspecții. Materialul nu oferă detalii despre calendarul negocierilor, formatul acestora sau instituțiile care ar urma să realizeze inspecțiile. [...]
