Știri
Știri din categoria Externe
Mesajele lui Trump despre redeschiderea Strâmtorii Hormuz și „concesiile” Iranului înaintea unor posibile discuții de încetare a focului ridică semne de întrebare pentru piețe și pentru securitatea transportului maritim, în condițiile în care Teheranul confirmă doar parțial unele elemente, iar alte afirmații sunt contestate, potrivit Al Jazeera.
Președintele SUA a publicat vineri, pe Truth Social, o serie de mesaje în care susține că administrația sa a obținut concesii majore înaintea unei posibile noi runde de negocieri pentru încetarea focului. Printre acestea: Iranul ar fi acceptat să deschidă Strâmtoarea Hormuz și să nu o mai închidă „niciodată”, ar urma să predea ceea ce Trump numește „praful nuclear”, iar Israelul ar fi „interzis” să mai bombardeze Libanul.
Iranul a confirmat redeschiderea Strâmtorii Hormuz doar pentru „durata” pauzei actuale a luptelor, care ar urma să se încheie la începutul săptămânii viitoare, dacă nu apare un nou acord. În privința stocului nuclear, oficiali iranieni au respins afirmațiile, iar o sursă citată de Al Jazeera spune că negocierile sunt încă într-o fază preliminară.
O parte din mesajele lui Trump despre Hormuz au corespondent într-o declarație de la Teheran, însă detaliile indică diferențe importante. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a anunțat că, în contextul unei pauze de 10 zile a luptelor în Liban, „trecerea tuturor navelor comerciale” prin strâmtoare este „complet deschisă” pentru perioada rămasă a încetării focului.
Un oficial militar iranian a declarat însă presei de stat că doar navele nemilitare ar putea tranzita strâmtoarea și doar cu permisiunea forțelor navale ale Gardienilor Revoluției (IRGC). Trump a mers mai departe, susținând că Iranul ar fi acceptat să nu mai închidă niciodată strâmtoarea — angajament care, potrivit expertului în securitate maritimă Alexandru Hudisteanu, nu a fost confirmat de Iran.
În paralel, Trump a scris că blocada navală americană asupra porturilor iraniene din Golf „va rămâne în vigoare” până când „tranzacția” cu Iranul este „100% completă”. În același timp, agenția iraniană Fars (apropiată de IRGC) a relatat că Teheranul consideră menținerea blocadei o încălcare a încetării focului și ar putea închide din nou strâmtoarea dacă blocada nu este ridicată.
Trump a mai susținut că Iranul, „cu ajutorul SUA”, a îndepărtat sau îndepărtează toate minele marine. Reuters a relatat însă că o avertizare a US Navy, emisă vineri, arată că nivelul amenințării cu mine în zona culoarului de navigație (Traffic Separation Scheme) „nu este pe deplin înțeles” și recomandă evitarea zonei.
Un punct major de blocaj rămâne programul nuclear iranian. Trump a scris că „SUA vor primi tot ‘praful’ nuclear”, termen care pare să facă trimitere la bombardarea de către SUA a trei situri nucleare iraniene la 22 iunie 2025. Trump a repetat că atacurile ar fi „obliterat” programul nuclear, deși există „probe contradictorii”, notează Al Jazeera.
După postare, Trump a declarat pentru Reuters că SUA ar urma să lucreze cu Iranul „într-un ritm frumos, relaxat” pentru a excava cu utilaje mari și a recupera stocul de uraniu îmbogățit, pe care ar vrea să îl ducă în Statele Unite. Tot el a spus pentru Bloomberg că Iranul ar fi acceptat să își suspende programul nuclear pe termen nedefinit.
Din Teheran, corespondentul Al Jazeera Ali Hashem a spus că nu există confirmare pentru un astfel de acord și că, potrivit surselor sale, tema îmbogățirii uraniului și a termenelor-limită ale eventualelor condiții („sunsets”) ar urma să fie lăsată spre finalul discuțiilor. Agenția iraniană Tasnim l-a citat pe purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, care a respins explicit ideea transferului uraniului îmbogățit.
Trump a mai afirmat că „nu se va schimba niciun ban”, afirmație care nu a fost confirmată de Iran. Hashem a adăugat că Teheranul are ca priorități eliberarea a miliarde de dolari din fonduri înghețate, ridicarea sancțiunilor americane și reparații pentru pagubele de război, sugerând că Iranul ar putea folosi inclusiv tema traficului prin Hormuz pentru a obține concesii.
Trump a susținut și că Israelul nu va mai bombarda Libanul și că este „interzis” să o facă de către SUA, după ce joi fusese anunțată o pauză de 10 zile a invaziei și bombardamentelor. Corespondentul Al Jazeera Alan Fisher a apreciat că mesajul ar reprezenta o linie americană deosebit de dură față de Israel, dar a subliniat că rămâne de văzut dacă Trump ar încerca efectiv să penalizeze Israelul în caz de neconformare.
În aceeași serie de mesaje, Trump a mulțumit Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, precum și premierului pakistanez Shebaz Sharif și mareșalului Asim Munir, pentru rolul în contactele SUA-Iran. În schimb, a atacat NATO, pe care a numit-o „tigru de hârtie”, reiterând criticile privind lipsa de sprijin în război și în eforturile de redeschidere a Hormuzului. Administrația Trump a semnalat că analizează o posibilă retragere din NATO, deși o astfel de decizie ar necesita aprobarea Congresului.
În paralel, premierul britanic Keir Starmer a spus că aliații europeni au convenit să accelereze planificarea militară pentru o forță multinațională care să securizeze ruta maritimă, în urma unui summit la Paris, ceea ce indică faptul că riscurile de securitate în zonă rămân o preocupare majoră chiar și în scenariul unei pauze temporare a luptelor.
Trump a declarat pentru Bloomberg că se așteaptă ca discuțiile să avanseze duminică, cu perspectiva unui acord de încetare permanentă a focului. În acest moment, însă, elementele cu impact direct asupra economiei — libertatea de navigație prin Hormuz, condițiile de tranzit, riscul minelor și statutul blocadei — rămân parțial neclare și, în unele puncte, contestate de partea iraniană sau de evaluări operaționale citate în material.
Recomandate
Donald Trump a legat public sprijinul statelor din Golf de evoluțiile din Strâmtoarea Hormuz , într-un mesaj cu potențial impact asupra stabilității regionale și a fluxurilor energetice, potrivit Al Jazeera . Declarația a fost făcută la un eveniment Turning Point USA , unde președintele SUA a spus că „aceasta va fi o zi mare și strălucită pentru lume”, în contextul în care Iranul „deschide complet” Strâmtoarea Hormuz. În același mesaj, Trump a mulțumit statelor din Golf pentru sprijinul lor „imens”. Materialul publicat vineri, 18 aprilie 2026, nu oferă detalii despre natura sprijinului invocat și nici despre pașii concreți care ar urma din partea Washingtonului sau a statelor din regiune. [...]
Iranul amenință că va închide din nou Strâmtoarea Ormuz dacă SUA mențin blocada navală , un scenariu care ar readuce rapid presiune pe transportul maritim și pe fluxurile energetice din Golf, potrivit Agerpres , care citează presa iraniană preluată de agenția EFE. Mesajul a fost relatat de agențiile iraniene Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), citând surse din jurul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Potrivit acestora, dacă „blocada maritimă” continuă, Teheranul ar considera-o o încălcare a armistițiului, iar tranzitul prin strâmtoare ar fi „închis” din nou. Redeschidere condiționată până la finalul armistițiului Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a anunțat vineri mai devreme redeschiderea strâmtorii pentru navele comerciale până la sfârșitul armistițiului cu SUA, care expiră miercurea viitoare, după începerea armistițiului din Liban anunțat joi. Presa iraniană susține că redeschiderea ar fi condiționată de trei cerințe: navele să își coordoneze trecerea cu forțele iraniene; să urmeze ruta desemnată de Teheran; să nu aibă legături cu „țările inamice”, respectiv SUA și Israel. În material se precizează că ruta navigabilă ar include un culoar de intrare și unul de ieșire din strâmtoare. Poziția SUA: blocada rămâne până la un acord La scurt timp după anunțul privind redeschiderea, președintele american Donald Trump a transmis că va menține blocada navală asupra porturilor iraniene până când se va ajunge la un acord de încetare a ostilităților cu Iranul. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Trump a ordonat blocada după eșecul negocierilor desfășurate în weekend la Islamabad. Separat, un oficial de rang înalt din IRGC, citat de Reuters, a menționat și o a patra condiție: deblocarea activelor Iranului înghețate în străinătate prin sancțiuni. [...]
Donald Trump a respins implicarea NATO în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care redeschiderea rutei a calmat piețele și a coborât prețul petrolului , potrivit Adevărul . Președintele SUA susține că a fost „sunat de NATO” după încheierea tensiunilor din zonă și că le-a cerut „să stea departe”, criticând Alianța în termeni duri. Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că NATO a întrebat dacă este nevoie de ajutor, iar răspunsul său a fost negativ. El a descris organizația drept „inutilă atunci când este nevoie” și „tigru de hârtie”, adăugând că ar accepta prezența lor doar „dacă vor doar să-și încarce navele cu petrol”. Miza: securitatea transportului maritim și efectul asupra pieței petrolului Declarațiile vin pe fondul discuțiilor europene despre o prezență coordonată în zonă. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat la Paris formarea unei „misiuni multinaționale” pentru protejarea navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz și sprijinirea operațiunilor de deminare, potrivit Independent . Inițiativa ar urma să fie: „strict defensivă”, conform liderilor europeni; coordonată printr-o conferință de planificare militară la Londra; susținută, la nivel de intenție, de „peste o duzină de state”, care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui. Context: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reacția piețelor În paralel, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial, decizie salutată de Washington, notează Adevărul, care trimite la relatările sale anterioare despre subiect: „Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz” și „Decizia de redeschidere a Strâmtorii Ormuz”. Trump a spus, la rândul său, că strâmtoarea este „complet deschisă și pregătită pentru trafic deplin” și a susținut că Iranul, cu sprijin american, a început eliminarea minelor marine. Potrivit sursei, redeschiderea rutei strategice a dus la scăderea prețului petrolului și la creșteri pe piețele financiare globale, însă liderii europeni au avertizat că situația rămâne fragilă. [...]
Iranul respinge ideea transferului uraniului îmbogățit către SUA, complicând negocierile care ar putea include și deblocarea unor active de 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei), potrivit Libertatea . Teheranul îl contrazice astfel pe președintele american Donald Trump , care a susținut că Iranul ar fi fost de acord să predea materialul nuclear. Ministerul iranian de Externe a negat vineri că negociatorii ar fi acceptat să cedeze Statelor Unite uraniul îmbogățit. Purtătorul de cuvânt Esmail Baghaei, citat de televiziunea de stat, a insistat că uraniul îmbogățit „nu va fi transferat nicăieri” și a legat subiectul de o linie roșie de suveranitate. „Uraniul îmbogățit al Iranului nu va fi transferat nicăieri. Așa cum pământul iranian este sacru pentru noi, această chestiune este de mare importanță pentru noi.” Divergența cu declarațiile lui Trump Declarația iraniană vine după ce Donald Trump a afirmat că Iranul ar fi fost de acord să predea Statelor Unite „tot «praful» nuclear” și să nu dețină arme nucleare în următorii 20 de ani. În același timp, agenția iraniană de presă Mizan a scris că nu există niciun acord privind „transferul uraniului îmbogățit către Statele Unite”, subliniind că tema „nici nu a fost discutată”. Miza financiară: active înghețate și condițiile unui posibil acord În planul negocierilor, CNN relatează că discuțiile pentru un acord care să ducă la oprirea războiului sunt, deocamdată, blocate de divergențe majore, inclusiv pe tema recuperării materialelor nucleare iraniene. Potrivit CNN și Axios , care citează surse familiarizate cu discuțiile dintre Teheran și Washington D.C., administrația Trump ar lua în calcul deblocarea unor active iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) în schimbul uraniului îmbogățit. Trump a respins însă ideea unei componente financiare: „Nu se va face niciun schimb de bani, sub nicio formă.” În lipsa unui acord asupra transferului uraniului îmbogățit — punct pe care Teheranul îl neagă explicit — rămâne neclar dacă pachetul discutat (inclusiv deblocarea activelor) are șanse să avanseze sau va rămâne blocat la nivel de ipoteză. [...]
Președintele Libanului, Joseph Aoun , cere ca încetarea focului negociată cu sprijinul SUA să fie transformată în „acorduri permanente”, un pas care ar putea împinge Beirutul spre discuții directe cu Israelul și ar deschide o etapă nouă, cu implicații politice și de securitate pentru regiune , potrivit The Jerusalem Post . Aoun a făcut declarația vineri, în primul său discurs televizat după încetarea focului intermediată de Statele Unite, care a pus capăt la șase săptămâni de lupte între Israel și Hezbollah , grupare susținută de Iran. Președintele nu a precizat dacă prin „acorduri permanente” se referă la un posibil acord de pace cu Israelul. Ce prevede înțelegerea și de ce contează Textul acordului menționează că Israelul și Libanul ar urma să poarte discuții directe pentru a ajunge la „pace între cele două țări”. În acest context, Aoun a vorbit despre „tranziția” de la obiectivul încetării focului la „acorduri permanente” care să păstreze „drepturile” libanezilor, „unitatea” teritoriului și „suveranitatea” statului. În discurs, liderul de la Beirut a mulțumit președintelui american Donald Trump și unor țări din regiune pentru rolul în obținerea încetării focului. Rezistență internă: poziția Hezbollah Hezbollah a transmis că se opune discuțiilor directe cu Israelul, iar parlamentari ai grupării au criticat vineri guvernul libanez pentru acceptarea unor astfel de negocieri. Fără să menționeze Israelul în acest pasaj, Aoun a insistat că negocierile nu ar fi „un semn de slăbiciune” și nici „o concesie”. Președintele a invocat explicit Israelul doar când a spus că obiectivul său este oprirea atacurilor israeliene asupra Libanului și retragerea trupelor israeliene de pe teritoriul libanez. Ce urmează: posibilă rundă la Casa Albă, fără dată confirmată Donald Trump a declarat joi că îi va invita pe Aoun și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă pentru discuții între cele două țări. Nu era clar, la momentul relatării, dacă a fost stabilită o dată, însă o astfel de întâlnire ar reprezenta un reper major în relația Liban–Israel. Separat, ministrul israelian al apărării a spus vineri că trupele israeliene vor continua să demoleze locuințe din sudul Libanului despre care Israelul afirmă că erau folosite de Hezbollah. Aoun a declarat că este pregătit să „poarte întreaga responsabilitate” pentru aceste opțiuni și să facă „tot ce este necesar” pentru „a-și elibera pământul” și „a-și proteja poporul”. [...]
Rusia pune pe masă relansarea cooperării economice cu SUA ca element-cheie al unei posibile „destinderi diplomatice” cu administrația președintelui american Donald Trump , potrivit Economica , care citează Agerpres. În același context, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov , a afirmat că Rusia își dorește discuții cu Donald Trump despre viitoarele relații cu Moscova. Miza, așa cum este prezentată în material, este repoziționarea relației bilaterale printr-un pachet în care componenta economică are un rol central. Lavrov a mai spus că NATO „nu este în cea mai bună formă”, dar a adăugat că Rusia nu se va amesteca în afacerile interne ale alianței, notează Agerpres. Materialul nu oferă detalii despre calendarul sau formatul unor eventuale discuții și nici despre conținutul concret al „cooperării economice” invocate, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși și în ce condiții. [...]
