Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump își calibrează separat dosarele Ucraina și Orientul Mijlociu înaintea unor întâlniri distincte, marți, la Casa Albă, cu Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu, potrivit Mediafax. Agenda discuțiilor vizează, pe de o parte, procesul de pace dintre Rusia și Ucraina, iar pe de altă parte, războiul din Iran și negocierile regionale, într-un moment în care Washingtonul încearcă să gestioneze simultan două crize majore.
Întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu ar urma să se concentreze pe războiul din Iran, pe „progresul negocierilor cu Libanul” și pe eforturile de extindere a Acordurilor Abraham, a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN, citat de Mediafax. Trump a admis că el și Netanyahu nu au „un acord deplin și complet” în privința Iranului, dar a susținut că rămân aliniați în linii mari.
„Avem o mică diferență, dar destul de apropiată.”
În întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cei doi lideri vor discuta despre procesul de pace în curs dintre Rusia și Ucraina, potrivit aceluiași oficial. Mesajul transmis este unul de accelerare a demersurilor diplomatice.
„Acum este momentul să punem capăt războiului.”
Totodată, Trump a minimalizat luni acuzația lui Zelenski potrivit căreia Rusia ar furniza Iranului informații despre bazele militare americane, afirmând că nu crede că acest lucru s-a întâmplat „cu siguranță nu la nivel înalt”.
Mediafax mai notează că atât Netanyahu, cât și Zelenski intenționează să participe marți la înmormântarea senatorului Lindsey Graham, programată la Washington.
Recomandate
Vizita lui Netanyahu la Washington readuce pe agenda SUA–Israel dosarul Iranului și extinderea Acordurilor Abraham , într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân ridicate, potrivit Mediafax . Premierul israelian Benjamin Netanyahu va efectua luni o vizită oficială în capitala SUA, la invitația președintelui american Donald Trump, iar întâlnirea dintre cei doi lideri este programată pentru marți, conform anunțului făcut vineri de Biroul premierului israelian. Vizita este prima deplasare oficială a lui Netanyahu la Washington de la izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, iar situația de securitate din regiune este indicată drept una dintre temele centrale ale discuțiilor. Dosarele de pe masă: Iran și Acordurile Abraham Întâlnirea are loc pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran. Pe agenda discuțiilor sunt menționate: situația de securitate din Orientul Mijlociu și relațiile SUA–Israel; extinderea Acordurilor Abraham, inițiativa lansată în primul mandat al lui Trump, prin care mai multe state arabe au normalizat relațiile cu Israelul. În acest context, presa internațională estimează că un obiectiv major rămâne aderarea Arabiei Saudite la aceste acorduri. Totodată, Trump a declarat recent că un acord americano-saudit privind dezvoltarea unui program nuclear civil ar fi posibil doar dacă Riadul recunoaște oficial statul Israel. Vizită cu acces limitat pentru presă și program modificat Deplasarea se va desfășura „în condiții maxime de discreție”, cu acces limitat pentru presă. Autoritățile israeliene au precizat că jurnaliștii israelieni nu vor avea acces la bordul aeronavei oficiale „Aripa Sionului” (Wing of Zion), iar cei care vor să relateze despre vizită trebuie să se deplaseze pe cont propriu și să se înregistreze în prealabil la Biroul premierului, fără garanția accesului la evenimentele oficiale. Vizita fusese programată inițial pentru săptămâna precedentă, dar a fost amânată după reprogramarea funeraliilor senatorului republican Lindsey Graham. Potrivit Biroului premierului israelian, citat de Reuters, Netanyahu va participa și la funeraliile acestuia, descris în comunicatul oficial drept „un prieten al Israelului”. Ultima vizită a lui Netanyahu la Washington a avut loc în februarie. Potrivit Axios, întâlnirea de săptămâna viitoare ar urma să fie a șaptea între Netanyahu și Trump în Biroul Oval de la revenirea liderului republican la Casa Albă, mai multe decât în cazul oricărui alt lider străin. [...]
Donald Trump cere accelerarea unei schimbări de reglementare care ar elimina trecerea la ora de iarnă , solicitând Senatului SUA să adopte proiectul de lege care ar face permanentă ora de vară, potrivit HotNews . Inițiativa a trecut deja de Camera Reprezentanților în această lună, însă se lovește de dificultăți în Senat. Trump spune că i-a contactat personal pe senatori pentru a-i convinge să susțină proiectul. „Sperăm că Senatul îl va adopta”, a spus Trump. De ce contează: o decizie legislativă cu efect direct asupra programelor și activității economice Miza este eliminarea schimbării orei de două ori pe an, o practică ce afectează programarea transporturilor, orarele școlare, activitatea companiilor și coordonarea între state și fusuri orare. În dezbaterea publică, argumentele sunt împărțite: unii susțin ora standard pentru beneficii de sănătate (mai multă lumină dimineața), în timp ce alții preferă ora de vară permanentă, invocând seri mai luminoase, potențiale economii de energie, reducerea criminalității și mai puține accidente rutiere. Ambele tabere susțin că varianta lor ar fi mai bună pentru economie, notează materialul. Context: nu este prima încercare, Senatul a mai blocat un demers similar O tentativă anterioară de permanentizare a orei de vară a avansat în 2022, când un proiect a trecut de Senatul controlat de democrați, dar nu a ajuns la președintele de atunci, Joe Biden. Inițiativa, cunoscută ca „ Sunshine Protection Act ”, a fost introdusă de senatorul republican Marco Rubio , însă a rămas fără finalizare legislativă. În SUA, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată la 31 martie 1918, iar aplicarea ei a fost extinsă și ajustată de-a lungul timpului; Arizona este menționat ca singurul stat american care nu a adoptat această practică. [...]
Marea Britanie își menține angajamentele financiare și militare față de Ucraina , iar noul premier Andy Burnham a transmis că va „onora fiecare angajament” asumat până acum, inclusiv prin transferul de proprietate intelectuală pentru un sistem de război electronic, potrivit Al Jazeera . Mesajul vine într-un moment în care Kievul avertizează că rămâne fără muniții defensive, iar negocierile de încetare a focului conduse de SUA încetinesc. Întâlnirea de luni cu Volodîmîr Zelenski a fost primul contact bilateral al lui Burnham cu un lider străin de la preluarea mandatului. Premierul britanic a spus că nu este „un accident” faptul că Zelenski este primul lider primit la Londra, pentru a transmite „un mesaj foarte limpede” de susținere totală. Ce înseamnă „sprijinul” în termeni concreți Downing Street a indicat că sprijinul total al Regatului Unit pentru Ucraina a ajuns la 25 de miliarde de lire sterline (33 de miliarde de dolari, aprox. 151 miliarde lei) din 2022, inclusiv 16 miliarde de lire (21 de miliarde de dolari, aprox. 96 miliarde lei) în asistență militară directă. În plus, biroul lui Burnham a anunțat că Marea Britanie va oferi Ucrainei proprietatea intelectuală pentru noul sistem „Stone Cloak”, descris ca fiind capabil să bruieze apărarea antiaeriană rusă, astfel încât dronele să nu fie detectate. Cei doi lideri au vizitat și o bază navală din Portsmouth, unde au discutat cu personal militar implicat în instruirea militarilor ucraineni. Guvernul britanic a precizat că aceștia participă la un exercițiu care vizează creșterea capacităților de luptă și măsuri de contracarare a minelor în Marea Neagră. Presiunea de pe front și miza pentru Londra Zelenski a declarat pentru Sky News că își dorește un acord puternic privind dronele, pentru a crește producția și schimbul de tehnologie, și a admis că Ucraina nu are suficiente rachete pentru a se apăra de rachetele balistice rusești foarte rapide. Potrivit lui, Rusia își poate crește producția de rachete balistice, ceea ce face urgentă întărirea apărării antiaeriene. Burnham a anunțat că intenționează să viziteze Ucraina „în curând”, în timp ce Zelenski se îndreaptă spre Washington, DC, pentru discuții cu președintele american Donald Trump despre eforturile de a opri războiul declanșat de Rusia. Contextul negocierilor și semnalele din SUA și Rusia Publicația notează că negocierile pentru o încetare a focului conduse de SUA au încetinit, iar atenția Washingtonului a fost deturnată de războiul din Iran. Relația Trump–Zelenski a fost tensionată în trecut, dar s-a încălzit în ultimele luni; Trump i-ar fi spus lui Zelenski, la un summit NATO din această lună, că Ucraina are permisiunea să construiască sisteme Patriot proiectate în SUA, capabile să doboare rachete balistice. Pe partea rusă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a spus că Moscova este deschisă să ia în considerare idei și propuneri noi privind procesul de pace. Kremlinul a declarat luni că nu a văzut informații specifice despre noi propuneri, după ce o sursă ucraineană a spus anterior agenției Reuters că oficiali americani și ucraineni discutaseră o propunere de încetare a focului în aer, pentru a o prezenta părții ruse într-o nouă rundă de discuții. [...]
Iranul nu s-a retras din negocieri cu SUA, dar le-a suspendat , în timp ce Washingtonul și Teheranul au transmis răspunsuri la o propunere de reluare a discuțiilor venită din partea Qatarului și Pakistanului, potrivit The Jerusalem Post . Informația sugerează o fereastră de reluare a dialogului, pe fondul unei pauze în loviturile americane din ultimele două nopți, după aproape două săptămâni de operațiuni militare susținute. Potrivit publicației, posturile saudite Al Arabiya și Al Hadath au relatat că ambele părți au înaintat răspunsuri la propunerea mediatorilor. Ulterior, o sursă citată de aceleași canale a spus că Iranul „nu s-a retras” din negocieri, însă le-a „suspendat”, deși ar fi pregătit să continue dialogul „în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere SUA–Iran”. În același context, sursa a mai afirmat că Iranul le-a transmis oficialilor pakistanezi că respinge crearea unui „nou coridor” în Strâmtoarea Hormuz — un punct cheie pentru tranzitul maritim de petrol și gaze — fără ca articolul să detalieze ce ar presupune concret această inițiativă. Pauză în loviturile SUA și semnale de la Casa Albă Materialul notează că evoluțiile vin după a doua noapte consecutivă fără lovituri americane asupra Iranului, după o perioadă de aproape două săptămâni de operațiuni. În paralel, Axios a relatat că, timp de 13 zile, președintele SUA Donald Trump ar fi aprobat zilnic planuri de lovituri prezentate de oficiali militari, atacurile fiind executate de regulă la câteva ore după aprobare. Axios mai susține că Trump a primit vineri un nou plan de lovituri, dar a ales să nu îl autorizeze și ar fi cerut armatei să nu lanseze atacuri noi, potrivit a două surse familiarizate cu decizia. Ce urmează Trump a declarat ulterior, la Casa Albă, că o strategie „mai inteligentă” ar fi obținerea unui acord cu Iranul, deși a spus că opțiunea de a continua sau escalada atacurile rămâne pe masă. „Vorbim cu [iranienii] chiar acum. Cred că devin din ce în ce mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem gata de acțiune, dar vorbim cu ei.” Din informațiile disponibile în articol nu reiese un calendar al reluării negocierilor și nici conținutul răspunsurilor transmise de cele două părți, însă combinația dintre medierea Qatar–Pakistan și pauza operațională a SUA indică o posibilă reactivare a canalelor diplomatice pe termen scurt. [...]
Ucraina își recalibrează țintele pentru lovituri la distanță în Rusia, cu accent pe costuri economice și pe lanțul de producție militară , potrivit Meduza . Președintele Volodimir Zelenski a spus că, după o ședință cu militarii, a fost actualizată lista „țintelor prioritare” pentru atacuri în adâncul teritoriului rus. În declarația citată de publicație, Zelenski afirmă că noile priorități au fost stabilite „în conformitate cu influența reală asupra Rusiei și asupra capacității ei de a continua și de a prelungi acest război”. Obiectivul ar fi ca „presiunea la distanță” să împingă Rusia spre diplomație prin îngreunarea producției de componente pentru armament, pierderi în sectorul petrolier și „alte pierderi economice”. Context: „operațiunea de influență” și noua structură din armată Meduza amintește că, la final de iunie, Zelenski a anunțat că a aprobat pentru Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) o „operațiune de influență” de 40 de zile, cu scopul de a obține încetarea războiului, fără a oferi detalii (mențiune anterioară: Meduza ). Potrivit aceleiași surse, după acel anunț au urmat intensificări ale loviturilor asupra rafinăriilor de petrol, inclusiv la distanțe considerabile de graniță, precum și atacuri asupra depozitelor Wildberries. Pe 10 iulie, Zelenski a mai spus că a creat în cadrul forțelor armate ucrainene un „comandament al influenței la distanță asupra Rusiei” (referință: Meduza ). De ce contează: presiune economică și operațională asupra Rusiei Mesajul lui Zelenski indică o direcție operațională: selectarea țintelor ar urmări să afecteze direct capacitatea industrială și economică a Rusiei de a susține războiul, nu doar obiective militare punctuale. În lipsa unor detalii despre lista actualizată, nu este posibil de evaluat ce infrastructură sau ce companii ar putea fi vizate în continuare, însă accentul pus pe „componente pentru arme” și pe „pierderi petroliere” sugerează menținerea presiunii asupra sectoarelor cu rol major în finanțarea și aprovizionarea efortului de război. [...]
Lovirea de către Ucraina a unui vas iranian cu „componente pentru drone și rachete” ridică miza pe ruta Caspică a livrărilor militare către Iran , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile ambasadorului Ucrainei în Israel, Yevgen Korniychuk, într-un interviu pentru N12. Incidentul a avut loc sâmbătă, în Marea Caspică . Korniychuk a spus că nava lovită transporta componente pentru drone și rachete „în drum spre Iran”. Teheranul a susținut, în schimb, că vasul avea la bord bunuri civile și a acuzat Ucraina că încearcă să extindă războiul Rusia–Ucraina. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat atacul într-o postare pe X (fostul Twitter), afirmând că Ucraina a efectuat „lovituri cu rază lungă în Marea Caspică”, inclusiv asupra unor nave folosite pentru transporturi de „marfă militară” care implică Iranul. De ce contează: Ucraina tratează transporturile către Iran ca ținte militare Ambasadorul a indicat că nu este prima dată când Ucraina lovește astfel de ținte și că se așteaptă ca asemenea acțiuni să se repete, pe motiv că Kievul consideră aceste transporturi drept ținte militare legitime. În aceeași intervenție, Korniychuk a afirmat că Israelul și Ucraina „luptă împotriva aceluiași inamic”, descriind situația ca părți diferite ale „aceluiași ax al răului”. Context: declarațiile lui Trump despre Rusia și livrările către Iran Materialul notează și o declarație recentă a președintelui american Donald Trump , publicată vineri pe Truth Social, potrivit căreia Vladimir Putin l-ar fi asigurat că Rusia nu vinde arme Iranului. Trump a adăugat că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, „ar fi foarte rău pentru ei” și „cu siguranță nu în interesul lor”. Informațiile despre încărcătura navei se bazează pe declarațiile ambasadorului ucrainean; articolul nu indică o confirmare independentă a conținutului transportului. [...]
