Știri
Știri din categoria Externe
Războiul dintre Iran, Israel și Statele Unite se intensifică, iar declarațiile președintelui american Donald Trump privind viitorul conducerii de la Teheran adaugă o nouă dimensiune politică conflictului. Potrivit Reuters, liderul american a afirmat că Washingtonul dorește să fie implicat în alegerea viitorului lider al Iranului, în timp ce loviturile aeriene ale SUA și Israelului continuă pe teritoriul iranian.
Declarația lui Trump vine într-un moment de escaladare rapidă a conflictului, ajuns deja în a șasea zi. Avioane americane și israeliene au lovit mai multe obiective din Iran, inclusiv în zona capitalei Teheran, unde martorii au relatat explozii puternice și evacuări ale populației din anumite cartiere.
Într-un interviu acordat Reuters, Donald Trump a susținut că Statele Unite ar trebui să participe la procesul de stabilire a viitorului lider al Iranului, după eliminarea liderului suprem Ali Khamenei în primele ore ale campaniei aeriene.
Trump a respins ideea ca Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, să devină succesorul acestuia. Potrivit președintelui american, noua conducere ar trebui să fie „benefică pentru poporul iranian și pentru stabilitatea țării”.
Răspunsul militar al Iranului a declanșat alerte aeriene și atacuri cu rachete și drone în mai multe zone din Orientul Mijlociu.
Printre efectele extinderii conflictului se numără:
Autoritățile de la Baku au închis spațiul aerian din sudul țării pentru 12 ore, deși Iranul a negat că ar fi vizat Azerbaidjanul.
Conflictul a provocat deja pierderi importante de vieți omenești. Conform Societății Semilunii Roșii Iraniene, cel puțin 1.230 de persoane au murit în Iran de la începutul atacurilor.
Printre victime se numără:
În Liban, Ministerul Sănătății a raportat 77 de morți, iar mii de locuitori au părăsit sudul Beirutului după avertismentele armatei israeliene.
Potrivit unor surse citate de Reuters, Israelul pregătește a doua fază a operațiunii militare, care ar urma să vizeze buncărele subterane unde Iranul își depozitează rachetele.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că rezultatele obținute până acum sunt „importante”, dar a avertizat că „mai este mult de lucru”.
În același timp, conflictul produce efecte economice globale: transportul aerian în Orientul Mijlociu este perturbat, iar atacurile asupra navelor și infrastructurii energetice afectează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaz natural lichefiat.
Recomandate
Iranul amenință că va lovi reactorul nuclear israelian de la Dimona dacă SUA și Israel vor încerca schimbarea regimului de la Teheran , avertisment care marchează o nouă escaladare a tensiunilor în conflictul din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută de un oficial militar iranian și citată de agenția de presă ISNA . Ținta invocată de Teheran este instalația nucleară de la Dimona , situată în deșertul Negev din sudul Israelului. Complexul, cunoscut oficial drept Centrul de Cercetare Nucleară Negev, include reactorul IRR-2, un reactor cu apă grea care funcționează pe bază de uraniu natural și este considerat unul dintre cele mai sensibile obiective strategice ale statului israelian. Amenințarea vine după ce lideri americani și israelieni au vorbit deschis despre posibilitatea unei schimbări de regim în Iran. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și premierul israelian Benjamin Netanyahu au declarat că operațiunea militară urmărește inclusiv crearea condițiilor pentru ca populația iraniană să înlocuiască actuala conducere de la Teheran. Potrivit unor oficiali israelieni citați de publicația The Jerusalem Post, Washingtonul ar fi decis să continue operațiunile până când acest obiectiv ar putea fi atins. Un oficial de rang înalt de la Tel Aviv a afirmat că Donald Trump „intenționează să meargă până la capăt” și nu are de gând să renunțe la presiunea militară asupra regimului iranian. În paralel, ofensiva militară americană și israeliană continuă să vizeze structurile de securitate ale regimului iranian. Atacurile au lovit nu doar instalații ale Gardienilor Revoluției și ale miliției Basij, ci și infrastructuri interne ale statului. Analize ale imaginilor satelitare realizate de Bellingcat arată că cel puțin 15 secții de poliție din Teheran ar fi fost lovite în cadrul bombardamentelor recente. Oficialii americani și israelieni susțin că aceste operațiuni au rolul de a slăbi capacitatea regimului de a controla situația internă și de a reprima eventuale proteste, într-un moment în care conflictul militar cu Iranul se extinde și presiunile asupra conducerii de la Teheran cresc. [...]
Donald Trump spune că vrea să decidă personal cine va conduce Iranul , potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat Axios și relatat de Reuters. Mesajul, venit pe fondul războiului în desfășurare din Orientul Mijlociu, ridică miza politică a relației Washington–Teheran și poate alimenta noi tensiuni regionale, inclusiv în jurul dosarului nuclear și al regimului de sancțiuni. În interviu, Trump a susținut că Iranul „își pierde timpul” dacă încearcă să desemneze un succesor fără implicarea Statelor Unite. El a indicat că Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem asasinat Ali Khamenei, este văzut de mulți drept succesor probabil, dar a transmis că nu ar accepta acest scenariu, notează Al Jazeera, citată în material. „Trebuie să fiu implicat în numire, la fel ca în cazul lui Delcy (Rodriguez) în Venezuela”, a declarat Trump. Poziționarea explicită a președintelui american în chestiunea succesiunii de la Teheran poate deveni un factor de escaladare diplomatică, pentru că mută disputa din zona negocierilor (nuclear, sancțiuni, securitate regională) în zona legitimării conducerii iraniene. În practică, o astfel de abordare riscă să întărească reflexul de confruntare al taberelor dure din Iran și să reducă spațiul pentru compromis, într-un moment în care conflictul militar deja apasă asupra deciziilor politice. Trump a mai spus că ar respinge orice nou lider iranian care ar continua politicile conducerii anterioare și a avertizat că un asemenea rezultat ar putea duce la reînnoirea conflictului cu Statele Unite „în cinci ani”. Afirmația introduce o perspectivă de instabilitate prelungită, cu efecte potențiale asupra piețelor de energie și asupra riscului geopolitic perceput în regiune. În același timp, Reuters consemnează că Mojtaba Khamenei ar fi supraviețuit atacurilor aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului, în care ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis, potrivit unor surse iraniene. El este descris ca un cleric de rang mediu, cu legături strânse cu Garda Revoluționară, și ca o figură influentă în establishmentul clerical iranian, considerată posibil succesor. Iranul nu a anunțat încă un nou lider, iar contextul militar rămâne tensionat. Digi24 amintește că războiul din Orientul Mijlociu se află în a șasea zi, Israelul continuând ofensiva în Teheran, în timp ce Casa Albă a transmis că prezența trupelor terestre în Iran „nu face parte din planul acestei operaţiuni în acest moment”. Pentru aliații SUA și pentru actorii regionali, declarațiile lui Trump adaugă un nou strat de incertitudine: dacă Washingtonul condiționează de facto orice detensionare de un rezultat politic intern în Iran, negocierile privind programul nuclear și eventualele ajustări ale sancțiunilor pot deveni și mai greu de reluat. În paralel, o retorică de tip „alegere a liderului” poate fi folosită de Teheran ca argument de mobilizare internă și de justificare a unei linii mai dure, ceea ce ar crește riscul unor noi episoade de confruntare. [...]
După ce președintele american Donald Trump a amenințat cu întreruperea relațiilor comerciale cu Spania, Madridul a acceptat să coopereze cu operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel în Iran. Conform Al Jazeera, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a administrației Trump, a declarat că autoritățile spaniole ar fi „înțeles” mesajul transmis de liderul SUA: „În ceea ce priveşte Spania, cred că au auzit mesajul preşedintelui foarte clar ieri”, a spus Leavitt. „Din câte ştiu, în ultimele ore au fost de acord să coopereze cu armata Statelor Unite, iar militarii americani sunt în contact şi coordonează acţiunile cu omologii lor din Spania.” Aceste declarații vin ca urmare a afirmațiilor înaintate de președintele Donald Trump prin care transmitea că intenționează să „întrerupă relațiile comerciale cu Spania”. Acest lucru s-a întâmplat la o zi după ce ministrul de externe spaniol, Jose Manuel Albares, a declarat că Madridul nu dorește să permită utilizarea bazelor militare operate în comun cu SUA din sudulm Spaniei pentru atacuri ce nu sunt acoperite în Carta ONU. Deocamdată nu există un punct de vedere din partea autorităților spaniole cu privire la această afirmație venită de la Casa Albă, după cum sugerează sursa citată. [...]
Regatul Unit va desfășura încă patru avioane de vânătoare Typhoon în Qatar , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, informează Bursa , care citează Reuters. Anunțul a fost făcut joi de premierul britanic Keir Starmer. Decizia vine într-un context în care reacția prudentă a Londrei la criza din Iran și la un atac cu drone asupra unei baze militare britanice din Cipru a ridicat întrebări în rândul unor parteneri privind capacitatea militară a Regatului Unit. În același timp, președintele american Donald Trump l-a criticat pe Starmer pentru ceea ce a considerat a fi un sprijin insuficient pentru operațiunile militare americane împotriva Iranului, relatează Reuters. Într-o conferință de presă, Keir Starmer a precizat că Londra are „un plan clar” pentru apărarea intereselor sale și că echipamente militare au fost pre-poziționate în regiune înainte de izbucnirea conflictului, notează Reuters. Cele patru avioane Typhoon urmează să se alăture escadrilei deja dislocate în Qatar, pentru a întări operațiunile defensive ale Regatului Unit în această țară și în regiune, iar premierul a susținut că Marea Britanie va rămâne fermă în deciziile sale, în pofida presiunilor externe. [...]
Războiul cu Iranul ar putea costa Israelul aproximativ 3 miliarde de dolari pe săptămână , dacă restricțiile severe impuse economiei rămân în vigoare, avertizează Ministerul israelian al Finanțelor. Potrivit The Times of Israel , pierderile sunt estimate la circa 9,4 miliarde de șekeli pe săptămână . Estimarea apare într-o scrisoare trimisă de directorul general al Ministerului Finanțelor, Ilan Rom , către conducerea Comandamentului Frontului Intern al armatei israeliene. Oficialul a cerut relaxarea parțială a restricțiilor pentru a permite redeschiderea graduală a unor activități economice. După ofensiva lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, armata israeliană a impus măsuri de securitate la nivel național. Acestea includ închiderea școlilor, suspendarea majorității activităților economice și interzicerea adunărilor publice , cu excepția sectoarelor esențiale. De asemenea, mulți angajați lucrează de acasă, iar un număr mare de rezerviști a fost mobilizat. Ministerul Finanțelor din Israel avertizează că menținerea acestor restricții la nivelul actual – denumit „nivel roșu” – produce pierderi economice uriașe. În schimb, o trecere la un regim mai flexibil, numit „nivel portocaliu”, ar permite redeschiderea parțială a locurilor de muncă și ar reduce costul economic la aproximativ 4,5 miliarde de șekeli pe săptămână , adică aproape jumătate din pierderile actuale. Autoritățile israeliene încearcă astfel să găsească un echilibru între securitate și funcționarea economiei. Potrivit oficialilor guvernamentali, restricțiile actuale au un impact major asupra economiei, care deja resimte efectele conflictelor și ale creșterii cheltuielilor militare din ultimii ani. Reprezentanți ai mediului de afaceri susțin că redeschiderea treptată a activității este esențială. Angajatorii care dispun de adăposturi sau spații protejate ar putea relua activitatea, iar pentru angajați munca reprezintă nu doar o sursă de venit, ci și un factor de stabilitate psihologică în timpul războiului. [...]
Războiul dintre SUA, Israel și Iran s-a extins în mai multe state din regiune , cu atacuri asupra unui aeroport din Azerbaidjan, lovituri asupra petrolierelor din Golful Persic și noi lansări de rachete balistice iraniene către Israel. Potrivit Mediafax , conflictul a ajuns joi, 5 martie 2026, în a șasea zi, iar tensiunile cresc în mai multe puncte strategice din Orientul Mijlociu. În Azerbaidjan, un aeroport din exclava Nahicevan a fost lovit de rachete și drone venite din direcția Iranului, provocând incendii și rănirea a cel puțin două persoane. În paralel, Israelul a activat sistemele de apărare aeriană după ce Iranul a lansat mai multe runde de rachete balistice, sirenele fiind auzite inclusiv în zona Ierusalimului. Escaladarea s-a extins și pe mare. Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovirea unui petrolier american în nordul Golfului Persic, incident care ar fi provocat incendierea navei. În același timp, un petrolier sub pavilion britanic a fost vizat în apropierea Kuweitului cu o rachetă antinavă, iar o explozie a fost raportată la o navă aflată la ancoră în apropierea portului Mubarak Al-Kabeer. Iranul a transmis că deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că navele militare și comerciale ale statelor considerate inamice nu vor putea traversa zona cât timp conflictul continuă. Strâmtoarea reprezintă una dintre cele mai importante rute mondiale pentru transportul petrolului și gazelor. Pe plan militar, Israelul a intensificat atacurile împotriva pozițiilor Hezbollah din Liban, inclusiv în sudul Beirutului, iar Teheranul a confirmat lovituri asupra unor grupări kurde din Irak, considerate ostile regimului iranian. În același timp, consecințele umanitare devin tot mai grave. Potrivit agenției HRANA, peste 1.000 de civili ar fi murit în Iran de la începutul bombardamentelor lansate de Statele Unite și Israel. Pe plan diplomatic, mai mulți lideri occidentali cer reducerea violențelor. Canada și Australia au afirmat că susțin un armistițiu, însă consideră că atacurile asupra civililor trebuie să înceteze înainte de orice negociere. Conflictul a izbucnit pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene. De atunci, Iranul a răspuns cu rachete și drone împotriva Israelului și a unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane, ceea ce a extins confruntarea la nivel regional. [...]
