Știri
Știri din categoria Externe
La doar câteva zile după expirarea tratatului New START, administrația Trump semnalează intenția de a crește numărul armelor nucleare operaționale și de a relua testele subterane, informează The New York Times. Aceste mișcări ar marca o ruptură majoră față de ultimele patru decenii de control strict al armelor nucleare de către SUA și ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării între cele trei mari puteri: Statele Unite, Rusia și China.
Președintele Donald Trump a refuzat o propunere informală venită din partea lui Vladimir Putin pentru prelungirea tratatului New START, care limita numărul de focoase nucleare desfășurate la 1.550 per țară. În lipsa unui acord succesor, Washingtonul nu mai este constrâns de nicio obligație juridică privind plafonarea arsenalului nuclear. Totodată, Trump a transmis că dorește testarea unor arme nucleare din stocul existent și evaluarea posibilității unor noi teste subterane, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1992.
Până acum, detaliile rămân neclare: nu s-a specificat ce tip de teste ar urma să fie efectuate și nici câte arme ar putea fi reintroduse în serviciu activ. Cu toate acestea, surse oficiale din administrație au declarat că se evaluează „scenarii variate” pentru modernizarea și extinderea capacităților nucleare. Unii analiști suspectează că Washingtonul ar putea utiliza această amenințare pentru a forța o renegociere trilaterală a unui nou tratat cu Rusia și China, însă riscurile sunt ridicate.
Jill Hruby, fostă șefă a Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară (NNSA), a declarat că este „confuz ce încearcă să facă administrația Trump”, exprimând îngrijorare privind lipsa de transparență și coerență în anunțuri. Între timp, secretarul de stat adjunct pentru controlul armamentului, Thomas DiNanno, a afirmat la Geneva că tratatele anterioare „au impus constrângeri unilaterale inacceptabile asupra SUA”.
Trump a mai retras SUA, în primul său mandat, din alte două tratate majore cu Rusia: INF (privind rachetele cu rază medie) și Open Skies (privind supravegherea aeriană reciprocă). Posibila reluare a testelor nucleare este văzută de critici drept o escaladare inutilă care ar putea submina și mai mult stabilitatea strategică globală.
Recomandate
Volodimir Zelenski acuză SUA că ezită să sprijine militar Ucraina, în timp ce discută cu Rusia proiecte economice , într-o escaladare publică a tensiunilor care poate influența atât pachetul de ajutor, cât și direcția sancțiunilor, potrivit HotNews . Declarațiile vin după un atac rusesc asupra a două autobuze civile din Kramatorsk, în care au murit cel puțin 30 de persoane, conform autorităților ucrainene. Zelenski a mai spus că, în ultimele două zile, loviturile rusești au ucis 68 de persoane și au rănit alte 215. Într-o discuție cu jurnaliștii la Prilukî, unde 22 de persoane au fost ucise miercuri într-un atac aerian asupra unui bloc de locuințe, președintele ucrainean a cerut Statelor Unite să extindă accesul Ucrainei la serviciul de sateliți Starlink, pentru a ajuta la țintirea lansatoarelor rusești de rachete balistice. „Deschideți Starlink pentru Ucraina. L-ați deschis când ați răspuns Iranului… Am spus foarte deschis – dați-ni-l, ajutați-ne să ne apărăm cerul și să dominăm acolo. Și atunci Putin se va așeza la masa negocierilor.” Miza: sprijin militar vs. negocieri economice cu Rusia Zelenski a părut să răspundă direct afirmațiilor secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio , care spusese că războiul a intrat „într-un impas strategic” periculos (contextul declarațiilor este prezentat într-un material separat HotNews ). „Deci unde este adevărul aici, unde este onestitatea? Unde este impasul? (…) Asta se numește lipsă de voință.” El a susținut că Washingtonul nu poate, simultan, să negocieze cu Rusia „viitoare proiecte economice” și să invoce un „impas diplomatic” în privința războiului. În acest context, Reuters relatează că oficiali ruși și americani de rang înalt, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, au purtat discuții despre atragerea unui investitor american în afacerea Nord Stream , conductele care livrau gaze rusești Germaniei înainte de invazia Ucrainei. Ce urmează Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor fi vineri și sâmbătă în SUA pentru discuții. Totodată, el l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să crească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
Rusia și-a intensificat loviturile asupra podurilor peste Nipru, o țintire care poate afecta direct logistica Ucrainei, chiar dacă distrugerea completă a acestor traversări este „extrem de dificilă” , potrivit Meduza , care discută subiectul într-un episod cu analistul militar Dmitri Kuzneț. Atacurile vizează inclusiv podurile Severny și Iujnîi (Nordic și Sudic) din Kiev, peste Nipru. Miza operațională este reducerea capacității Ucrainei de a muta rapid trupe, echipamente și muniție între maluri, într-un context în care fluviul reprezintă o barieră naturală majoră. De ce contează: efectul asupra mobilității și aprovizionării Chiar dacă, în evaluarea prezentată, distrugerea podurilor este foarte greu de obținut , continuarea loviturilor poate urmări obiective mai pragmatice: degradarea funcționării traversărilor, perturbarea traficului și forțarea devierii fluxurilor logistice către rute alternative, mai lente sau mai vulnerabile. Materialul ridică explicit întrebarea dacă Rusia ar putea, prin astfel de atacuri, să „taie” estul Ucrainei de restul țării. Din informațiile disponibile în descrierea episodului, concluzia nu este formulată ca certitudine, ci ca scenariu analizat, cu limitarea că loviturile asupra unor infrastructuri de acest tip nu se traduc automat în prăbușirea lor . Context: precedentul atacurilor din 2022 încoace Episodul trece în revistă ce rezultate au avut atacuri similare asupra infrastructurii de traversare începând din 2022, pentru a evalua ce se poate repeta și ce nu în actuala etapă a războiului. Detaliile concrete ale acelor precedente nu sunt însă prezentate în textul extras. Alte teme din episod Pe lângă poduri, discuția include: evaluarea modului în care au fost afectate elemente ale programului ucrainean de rachete de loviturile ruse; o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. În lipsa unor date tehnice și concluzii detaliate în textul disponibil, rămâne de urmărit dacă intensificarea loviturilor se va traduce în avarii repetate care să impună restricții de utilizare sau reparații frecvente — efecte cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a lanțurilor de aprovizionare ale Ucrainei. [...]
Administrația SUA analizează transformarea complexului Trump International din Palm Beach într-un „refugiu prezidențial”, o idee care ridică semne de întrebare privind potențiale beneficii private pentru familia Trump , potrivit Economica , care citează informații transmise de AFP. Un responsabil al Casei Albe a declarat pentru AFP că guvernul american a cerut studierea posibilității de a crea o reședință prezidențială la complexul de golf Trump International din Palm Beach, destinată viitorilor președinți, pentru organizarea de reuniuni importante „într-un mediu de clasă internațională”. Informația ar fi fost dezvăluită inițial de presa locală, iar Casa Albă a confirmat că există o solicitare de analiză. Ce invocă Casa Albă drept argumente operaționale Oficialul citat a enumerat o serie de avantaje ale amplasamentului, legate în principal de logistică și securitate: proximitatea față de aeroportul internațional „Donald J. Trump” (aeroportul din Palm Beach redenumit recent după președinte); lipsa clădirilor înalte în vecinătate și absența locuințelor din jur; „măsuri excelente de securitate” și apropierea de forțele de ordine; statutul de teren de golf „de renume internațional”. În aceeași declarație, oficialul a susținut că acestea ar fi „condițiile necesare pentru o reședință prezidențială”. Miza: cine plătește și cine câștigă Proiectul rămâne însă „învăluit într-o mare incertitudine”, în special în privința eventualelor beneficii financiare pentru familia Trump. Responsabilul Casei Albe, care a solicitat anonimatul, nu a precizat dacă familia Trump ar urma să fie remunerată pentru punerea la dispoziție a complexului sau dacă guvernul SUA ar deveni proprietarul acestuia. Economica notează, citând AFP, că Donald Trump – fost dezvoltator imobiliar – ar fi intensificat proiectele de construcții de la revenirea la Casa Albă, într-un context în care granița dintre funcția oficială și interesele private este descrisă ca fiind tot mai estompată. Context: proprietățile Trump, folosite deja ca „anexe” ale Casei Albe Potrivit informațiilor citate, Trump tratează deja complexele sale de golf ca pe extensii ale activității prezidențiale, primind acolo lideri străini. Sunt menționate întâlniri în Irlanda și, anul trecut, în Scoția, unde ar fi fost încheiat un acord comercial cu Uniunea Europeană în sala de bal a uneia dintre proprietăți. Totodată, în decembrie, summitul G20 este programat să aibă loc într-un alt domeniu din Florida deținut de Trump, la Miami. Ce ar însemna schimbarea față de Camp David Dacă ideea ar avansa, ar marca o schimbare majoră față de Camp David, baza militară din apropierea Washingtonului folosită tradițional ca refugiu prezidențial. AFP amintește că situl a găzduit negocieri diplomatice importante, inclusiv cele care au dus la acordurile din 1978 dintre Egipt, Israel și SUA. În contrast, proprietățile lui Trump sunt descrise ca având un decor încărcat, iar președintele ar vizita una dintre ele aproape în fiecare weekend, evitând Camp David, considerat mai auster. [...]
SUA și Grecia își extind cooperarea de securitate printr-un program comun de schimb de informații antiteroriste , într-un context în care Atena invocă presiuni crescute legate de migrație și trafic de persoane, potrivit Economica . Miza practică este întărirea coordonării între agențiile de aplicare a legii, cu potențiale efecte asupra securității rutelor comerciale din estul Mediteranei și din proximitatea unor puncte strategice precum Strâmtoarea Ormuz . Memorandum SUA–Grecia: program comun de securitate și schimb de informații În timpul unei vizite oficiale în Grecia, Rubio a spus că țara este „puternic expusă” amenințărilor generate de migrația în masă și de traficul de persoane, relatează Agerpres . În acest context, oficialul american a anunțat semnarea unui memorandum de înțelegere care instituie un program comun de securitate. „Ca parte a eforturilor noastre de a combate aceste ameninţări comune la adresa naţiunilor noastre, suntem mândri să anunţăm un nou memorandum de înţelegere care instituie un program comun de securitate, menit să consolideze schimbul de informaţii antiteroriste între agenţiile noastre de aplicare a legii” Declarația a fost făcută în fața jurnaliștilor, alături de ministrul grec de Externe, George Gerapetritis . De ce contează: rolul Greciei în NATO și securitatea rutelor comerciale Grecia este prezentată ca un aliat NATO important pentru SUA, oferind facilități militare considerate esențiale pentru securitatea din estul Mediteranei. Totodată, Atena conduce o misiune maritimă a Uniunii Europene menită să protejeze transportul comercial în Marea Roșie, potrivit informațiilor din aceeași relatare. Extinderea sprijinului maritim și referirea la Strâmtoarea Ormuz Gerapetritis a declarat miercuri că Grecia este dispusă să coopereze cu Statele Unite și să ofere sprijin maritim în Strâmtoarea Ormuz, însă condiționat de existența „unui proces de pace viabil” în zonă. Pe același subiect, Rubio a afirmat că Iranul „a pierdut controlul complet” asupra Strâmtorii Ormuz, informație atribuită AFP în material. „Acum circulă prin ea aproape la fel de mult petrol ca înainte de începerea acestui conflict. Prin urmare, au pierdut controlul complet asupra strâmtorii” [...]
Atacurile rusești au vizat sectorul energetic al Ucrainei , într-o noapte de bombardamente care s-a soldat cu 11 morți și peste 30 de răniți, potrivit news.ro . Președintele Volodimir Zelenski a spus că loviturile au fost „dureros și demonstrativ” calibrate, în ziua în care Vladimir Putin împlinește 74 de ani, și a reluat apelul pentru întărirea apărării antiaeriene, în special cu rachete pentru sistemele Patriot . Ținte multiple, cu infrastructura energetică între obiectivele-cheie Zelenski a afirmat că infrastructura din Kiev și din 12 regiuni a fost ținta atacurilor din cursul nopții, iar una dintre țintele-cheie a fost sectorul energetic ucrainean. Șeful statului a descris atacul drept „unul dintre cele mai josnice”, fără să ofere detalii suplimentare despre această caracterizare. Bilanțul victimelor și pagubele raportate Cele mai grave consecințe au fost raportate în mai multe orașe: Priluki (regiunea Cernihiv): un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost distrus; până la momentul declarației lui Zelenski, cinci persoane au murit și 26 au fost rănite , inclusiv cinci copii . Președintele ucrainean a avertizat că este posibil să mai fie oameni sub dărâmături. Dnipro: avariate cinci blocuri în urma atacurilor cu rachete. Kremenciuc: avariate patru blocuri ; două persoane au murit și opt au fost rănite . Zaporojie: un bloc a fost avariat de o dronă. Kiev: două persoane au fost ucise . Oleksandria: două persoane au murit . Ce tip de armament a fost folosit și limita apărării antiaeriene Potrivit lui Zelenski, Rusia a folosit 70 de rachete , „multe dintre ele balistice”, precum și drone de tip „Shahed”. Liderul ucrainean a spus că apărarea aeriană a reușit să doboare doar o parte dintre ținte și a indicat rachetele balistice drept „cea mai mare provocare”. În acest context, Zelenski a reluat apelul pentru sprijin occidental cu muniție pentru sistemele Patriot, pe care le consideră esențiale pentru protejarea spațiului aerian și a populației civile. [...]
Negocierile pentru un acord comercial India–SUA au ajuns la un „platou”, iar spațiul pentru compromis s-a îngustat după ce Washingtonul a creat cadrul legal pentru tarife de până la 100% împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc , potrivit Reuters . Mesajul vine de la ministrul indian de finanțe, Nirmala Sitharaman , și indică o blocare pe subiecte sensibile, inclusiv accesul pe piețe. Sitharaman a spus că discuțiile au ajuns într-un punct dincolo de care concesiile suplimentare ar fi „foarte, foarte dificile” pentru ambele părți, deși negocierile continuă. Este cea mai fermă recunoaștere publică, la New Delhi, că tratativele pentru acordul urmărit din februarie 2025 s-au împotmolit. Tarifele legate de petrolul rusesc reduc marja de negociere Potrivit relatării, perspectiva unui compromis final s-a deteriorat după ce președintele american Donald Trump a promulgat o lege care îi dă autoritatea să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără cantități semnificative de petrol rusesc, inclusiv India și China. India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, se numără printre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, achiziții considerate un sprijin pentru Moscova în contextul sancțiunilor occidentale introduse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Reuters notează că noile posibile tarife pun guvernul Modi într-o dilemă: reducerea importurilor din Rusia ar putea împinge în sus prețurile la combustibili sau ar putea pune presiune pe finanțele publice, în timp ce menținerea achizițiilor ar putea lovi exporturile către cea mai mare piață a Indiei. India a avertizat deja că măsurile americane ar putea afecta relațiile bilaterale. Dezechilibrul comercial și semnalul din SUA: acordul „nu e iminent” Săptămâna trecută, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat că un acord nu este iminent, după o întâlnire cu ministrul indian al comerțului, Piyush Goyal, în Statele Unite. Sitharaman a mai afirmat că balanța comercială este în favoarea Indiei, iar deficitul este de partea Washingtonului, sugerând că SUA vor să reducă acest dezechilibru. În același timp, datele oficiale indiene citate de Reuters arată că SUA rămâne principala destinație de export pentru India: livrările de bunuri au urcat la 42,79 miliarde de dolari (aprox. 192,6 miliarde lei) în perioada aprilie–august, de la 40,39 miliarde de dolari (aprox. 181,8 miliarde lei) cu un an înainte. De ce contează Blocajul din negocieri crește riscul ca relația comercială India–SUA să fie influențată mai mult de instrumente tarifare decât de un acord negociat, într-un moment în care India este expusă direct la eventuale măsuri americane legate de importurile de petrol rusesc. Pentru companii, miza se traduce în incertitudine privind accesul pe piață și condițiile de export către SUA, cea mai importantă destinație pentru bunurile indiene. [...]
