Știri
Știri din categoria Externe
La doar câteva zile după expirarea tratatului New START, administrația Trump semnalează intenția de a crește numărul armelor nucleare operaționale și de a relua testele subterane, informează The New York Times. Aceste mișcări ar marca o ruptură majoră față de ultimele patru decenii de control strict al armelor nucleare de către SUA și ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării între cele trei mari puteri: Statele Unite, Rusia și China.
Președintele Donald Trump a refuzat o propunere informală venită din partea lui Vladimir Putin pentru prelungirea tratatului New START, care limita numărul de focoase nucleare desfășurate la 1.550 per țară. În lipsa unui acord succesor, Washingtonul nu mai este constrâns de nicio obligație juridică privind plafonarea arsenalului nuclear. Totodată, Trump a transmis că dorește testarea unor arme nucleare din stocul existent și evaluarea posibilității unor noi teste subterane, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1992.
Până acum, detaliile rămân neclare: nu s-a specificat ce tip de teste ar urma să fie efectuate și nici câte arme ar putea fi reintroduse în serviciu activ. Cu toate acestea, surse oficiale din administrație au declarat că se evaluează „scenarii variate” pentru modernizarea și extinderea capacităților nucleare. Unii analiști suspectează că Washingtonul ar putea utiliza această amenințare pentru a forța o renegociere trilaterală a unui nou tratat cu Rusia și China, însă riscurile sunt ridicate.
Jill Hruby, fostă șefă a Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară (NNSA), a declarat că este „confuz ce încearcă să facă administrația Trump”, exprimând îngrijorare privind lipsa de transparență și coerență în anunțuri. Între timp, secretarul de stat adjunct pentru controlul armamentului, Thomas DiNanno, a afirmat la Geneva că tratatele anterioare „au impus constrângeri unilaterale inacceptabile asupra SUA”.
Trump a mai retras SUA, în primul său mandat, din alte două tratate majore cu Rusia: INF (privind rachetele cu rază medie) și Open Skies (privind supravegherea aeriană reciprocă). Posibila reluare a testelor nucleare este văzută de critici drept o escaladare inutilă care ar putea submina și mai mult stabilitatea strategică globală.
Recomandate
Washingtonul transmite că are „alternative” dacă negocierile cu Teheranul se blochează , într-un moment în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz și, implicit, reducerea riscului de noi perturbări în transportul de energie. Potrivit Mediafax , secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus că Statele Unite vor încerca să obțină „un acord favorabil” cu Iranul, iar dacă acesta eșuează vor aborda problema „într-un alt mod”. Rubio a declarat reporterilor, la New Delhi, că SUA vor „acorda diplomației toate șansele de reușită” înainte de a lua în calcul „alternative”. Mesajul vine după ce președintele Donald Trump a afirmat că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în încheierea unui acord cu Iranul, potrivit Reuters. „Există o propunere destul de solidă pe masă (...) și sperăm că vom reuși.” Strâmtoarea Ormuz, primul test operațional al unui posibil acord În paralel, un oficial american, citat sub condiția anonimatului, a declarat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” redeschiderea Strâmtorii Ormuz în schimbul ridicării blocadei navale americane și ar fi fost de acord să elimine stocul de uraniu puternic îmbogățit al Teheranului. Aceeași sursă a adăugat că SUA ar fi înțeles că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a aprobat liniile generale ale acordului. Mediafax notează însă că nu a existat o confirmare imediată din partea Iranului și nici explicații despre ce înseamnă concret un acord „în principiu”. Calendar: 60 de zile pentru un acord final, dar fără confirmări de la Teheran Un al doilea oficial de rang înalt din administrația SUA a spus că planul propus le-ar acorda negociatorilor 60 de zile pentru a ajunge la un acord final. Potrivit Reuters, surse iraniene au indicat că, în etapele următoare, ar putea fi găsite „formule viabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU de monitorizare nucleară. Pe fondul acestor discuții, Trump a scris pe Truth Social că blocada SUA asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Ormuz va rămâne în vigoare „până când se va ajunge la un acord, acesta va fi certificat și semnat”, adăugând că „ambele părți trebuie să-și ia timpul necesar”. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim, iar orice prelungire a blocadei sau eșec al negocierilor menține un risc operațional ridicat pentru rutele comerciale și pentru fluxurile energetice din regiune. [...]
Alegerile parlamentare din 7 iunie pot decide dacă Armenia își poate deschide rutele comerciale și ieși din izolarea economică , într-un moment în care Erevanul negociază pacea cu Azerbaidjanul și își recalibrează poziția între Rusia și Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Premierul Nikol Pașinian mizează electoral pe transformarea Armeniei într-un „centru de conectivitate regională”, care să lege Europa de Asia prin așa-numitul „coridor central”. O analiză The Guardian, citată de Mediafax, arată că Erevanul vede în deschiderea frontierelor cu Azerbaidjan și Turcia o șansă de a pune capăt izolării economice și de a deveni un punct strategic pentru comerțul eurasiatic. Pariul economic: pacea ca infrastructură de comerț Guvernul armean consideră că un acord de pace cu Baku ar putea fi cea mai importantă schimbare geopolitică din ultimele decenii pentru Caucazul de Sud, cu efect direct asupra conectivității și, implicit, asupra economiei. În campanie, Pașinian promovează doctrina „Armenia reală”, care presupune renunțarea la discursul bazat pe revendicări istorice și orientarea spre dezvoltare economică și stabilitate regională. În acest cadru, premierul susține că Armenia trebuie să devină o punte între Europa, Asia Centrală și Orientul Îndepărtat, iar proiectul Traseului Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională (Tripp) este prezentat ca parte a strategiei de conectivitate. Costul politic intern: opoziție pro-rusă și acuzații de concesii Strategia lui Pașinian alimentează tensiuni interne. Naționaliștii și formațiunile pro-ruse îl acuză că a făcut prea multe concesii Azerbaidjanului după războaiele pierdute din Nagorno-Karabah în 2020 și 2023. Unul dintre principalii adversari este omul de afaceri Samvel Karapetyan, lider al partidului „Armenia mai puternică”, care îl acuză pe premier de trădare și avertizează că apropierea de Occident ar putea transforma Armenia într-o „provincie a Azerbaidjanului”. Mediafax notează că Karapetyan, aflat într-o situație apropiată arestului la domiciliu, este implicat și într-un conflict cu autoritățile privind naționalizarea rețelei electrice armene, controlată de grupul său de afaceri. În paralel, organizații pentru drepturile omului și analiști internaționali avertizează că stilul politic al lui Pașinian devine tot mai autoritar, pe fondul polarizării dintre tabăra proeuropeană și cea pro-rusă. Presiunea externă: Rusia cere o alegere explicită Relațiile Erevan–Moscova s-au deteriorat după războiul din Nagorno-Karabah, Armenia criticând lipsa sprijinului rusesc și încercând să-și diversifice alianțele. În acest context, Vladimir Putin a sugerat organizarea unui referendum prin care armenii să decidă între apropierea de UE și continuarea integrării în Uniunea Economică Eurasiatică , dominată de Rusia. Pe aceeași linie de tensiune geopolitică, președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat susținerea pentru Armenia și a criticat Moscova pentru lipsa de implicare în apărarea intereselor armene în regiune. Miza imediată a scrutinului din 7 iunie este dacă Pașinian primește un mandat suficient pentru a împinge înainte agenda de pace și deschidere de rute, într-un echilibru fragil între presiunea Rusiei, așteptările UE și opoziția internă. [...]
O grupare clandestină rusă vizează industria petrolieră ca punct de presiune pentru slăbirea regimului Putin , susținând că schimbarea de la Kremlin nu mai poate veni prin proteste sau negocieri, ci prin forță, potrivit Adevărul . Mișcarea, numită „Black Spark” („Scânteia Neagră”), afirmă că își construiește în secret o rețea anti-regim în interiorul Rusiei, formată din oameni de afaceri, profesioniști din clasa de mijloc, activiști anti-război și foști combatanți. În spatele organizației s-ar afla Igor Volobuev , fost vicepreședinte al Gazprombank , care a fugit în Ucraina după invazia rusă și s-a alăturat forțelor ucrainene. De ce contează: ținta declarată este „sângele” economic al regimului Conform manifestului și declarațiilor atribuite lui Volobuev, gruparea consideră industria petrolieră drept „principalul punct vulnerabil” al Rusiei, descrisă ca „sângele care ține în viață regimul”. În această logică, sabotajul ar urmări să lovească infrastructura energetică și, implicit, capacitatea statului rus de a finanța războiul și aparatul de putere. Textul indică și un context operațional: în ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice rusești, iar Volobuev sugerează existența unei cooperări între Kiev și rețeaua clandestină. Articolul nu oferă însă detalii verificabile despre natura sau amploarea acestei cooperări. Cine ar fi în rețea și ce susține despre infiltrare Deși prezența publică a organizației este descrisă ca modestă (câteva mii de urmăritori pe Telegram și X), liderii ei susțin că au membri infiltrați în instituții-cheie, inclusiv în gigantul energetic Gazprom. Volobuev afirmă că a primit „dovezi convingătoare” privind forța mișcării și că ar fi întâlnit persoane cunoscute din perioada în care trăia în Rusia, „unii chiar din sistemul Gazprom”. Potrivit lui, gruparea ar include ingineri, specialiști IT, avocați, antreprenori și ruși de origine ucraineană care se opun războiului, iar unii ar avea acces la „structuri ale puterii”. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziții ale fostului bancher și ale organizației, fără elemente independente de confirmare în textul sursei. Mesajul politic: nu doar înlăturarea lui Putin Manifestul „Scânteia Neagră” vorbește explicit despre rezistență armată împotriva statului rus și condamnă invazia Ucrainei, pe care o numește „rușinea și crima noastră”. Totodată, gruparea susține că simpla înlăturare a lui Vladimir Putin nu ar fi suficientă, iar „imperiul” ar trebui să se prăbușească. Volobuev insistă că mișcarea nu este o capcană a serviciilor secrete ruse și nici o luptă între facțiuni din interiorul Kremlinului. În același registru, el susține că „nu există niciun scenariu în care Putin să plece de bunăvoie” și că poate fi răsturnat „doar prin forță”. Context: un fost oficial Gazprombank ajuns în Ucraina Igor Volobuev a părăsit Rusia în 2022, după demisia din Gazprombank. Născut în regiunea ucraineană Sumî, s-a înrolat ulterior în unități de apărare teritorială ucrainene și a devenit una dintre vocile ruse care critică deschis regimul de la Kremlin. În ansamblu, miza descrisă de sursă este una economică și operațională: dacă o astfel de rețea ar avea capacitatea reală de a lovi industria petrolieră, ar putea crește presiunea asupra finanțării regimului și a efortului de război — însă articolul se bazează pe declarațiile grupării și ale lui Volobuev, fără a prezenta confirmări independente ale infrastructurii, membrilor sau acțiunilor concrete. [...]
O posibilă apropiere SUA–China ar putea schimba calculul geopolitic al războiului din Ucraina , inclusiv printr-o presiune mai coordonată asupra Moscovei, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Ipoteza este legată de o vizită oficială a lui Xi Jinping în Statele Unite și de eventuale progrese pe dosarul Iran, care ar putea debloca negocieri mai ample între Washington și Beijing. Analistul politic Ihor Reiterovich a declarat, într-un interviu pentru Ukrinform , că discuțiile SUA–China – posibile „în timpul verii” sau în jurul unor momente politice importante din SUA – ar putea deschide „noi perspective interesante” și pentru Ucraina. Înaintea unor potențiale contacte la vârf, un oficial chinez ar fi susținut o soluție diplomatică și ar fi invocat o apropiere de pozițiile europene privind oprirea ostilităților și trecerea la negocieri. China, între SUA și Europa: miza unei repoziționări Reiterovich anticipează că ar putea urma un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing, pe fondul interesului Chinei de a construi „un joc separat” cu Europa, ca contrapondere la Statele Unite. „Nu m-ar surprinde dacă am asista la un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing în viitorul apropiat. Xi Jinping înțelege perfect că China poate încerca să construiască un joc separat cu Europa – ca o contrapondere la Statele Unite.” În scenariul în care China și Uniunea Europeană își apropie pozițiile privind încheierea războiului, analistul vede o „fereastră de oportunitate” pentru o presiune comună asupra Rusiei. Fereastra „favorabilă” pentru Rusia ar fi limitată la câteva luni Analistul avertizează însă că, înainte de o eventuală vizită a lui Xi în SUA, Rusia ar putea considera dinamica diplomatică drept temporar avantajoasă, dar efectul ar fi scurt. „Este un avantaj cu o durată foarte scurtă – două-trei luni.” Într-un scenariu de „normalizare” a relațiilor SUA–China și de acorduri pe teme precum Iranul, comerțul și alte dosare globale, Reiterovich spune că este plauzibil ca Donald Trump și Xi Jinping să ajungă să declare împreună necesitatea încetării războiului în Europa. În lectura sa, ambii lideri ar avea de câștigat politic: Trump prin consolidarea imaginii de „pacificator”, Xi prin poziționarea Chinei ca actor global indispensabil în marile crize. În același material este menționată și o evaluare separată: Kurt Volker, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene și fost reprezentant special al SUA pentru negocierile privind Ucraina, a spus că nu vede China în rol de mediator între Ucraina și Rusia și că Beijingul nu ar urmări un asemenea rol, deoarece „nu este războiul lor”. [...]
Publicarea de către Rusia a unor imagini cu avarii la petrolierul LNG „Arctic Metagaz” readuce în prim-plan riscul operațional pentru transportul de gaze pe rutele din Mediterană , într-un context în care incidentul rămâne neclar și neconfirmat independent, potrivit Kyiv Post . Autoritățile ruse au difuzat fotografii cu nava „Arctic Metagaz”, despre care Moscova susține că ar fi fost lovită la începutul lunii martie de drone ucrainene de suprafață și subacvatice, în Marea Mediterană. Conform declarațiilor atribuite de RIA Novosti Comitetului de Investigații al Rusiei , examinarea ar fi identificat „urme de incendiu”, „distrugerea completă a sistemelor de control” și avarii la două dintre tancurile de stocare a gazului natural lichefiat (LNG). Nava, descrisă ca fiind puternic sancționată și „probabil” parte a așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei, transporta LNG rusesc când, pe 3 martie, Rusia a susținut că a fost atacată și scufundată, acuzând Ucraina. Ministerul rus al Apărării a afirmat că la bord a avut loc o explozie urmată de incendiu; echipajul – 30 de cetățeni ruși – ar fi fost salvat ulterior, iar doi marinari ar fi fost răniți. Avertizări maritime și implicații pentru trafic La momentul incidentului, Transport Malta a transmis că nava era „în derivă” și „fără comandă” în apropierea apelor dintre Malta și insula Lampedusa, potrivit alertelor maritime citate de publicație. Autoritatea malteză a emis avertizări către navele din zonă, pe fondul derivării petrolierului în ape internaționale, în proximitatea rutelor de transport din Mediterana centrală. Ce rămâne neconfirmat Circumstanțele incidentului nu au putut fi verificate independent, iar succesiunea evenimentelor care a dus la abandonarea navei nu este stabilită complet, notează publicația. Kievul nu a comentat public acuzațiile, în timp ce oficiali ruși au descris cazul drept „terorism internațional” și „piraterie maritimă” și au invocat, totodată, o posibilă implicare sau neglijență a unor state membre UE. [...]
Rusia avertizează diplomații și cetățenii străini să părăsească Kievul, pe fondul unor noi lovituri anunțate asupra „centrelor decizionale” din capitala Ucrainei, potrivit Biziday . Ministerul rus de Externe spune că țintele ar urma să includă puncte de comandă, centre de decizie și instalații ale industriei de apărare, fără să indice însă când ar începe atacurile. În mesajul transmis, Moscova susține că, deoarece aceste instalații ar fi „răspândite pe tot teritoriul Kievului”, străinii – inclusiv personalul misiunilor diplomatice și al organizațiilor internaționale – ar trebui să părăsească orașul „cât mai curând posibil”. Totodată, ministerul avertizează locuitorii capitalei ucrainene să nu se apropie de infrastructura militară și administrativă a „regimului Zelenski”. Contextul imediat: acuzații reciproce după un atac în Luhansk Anunțul vine după ce Rusia a acuzat Ucraina că ar fi responsabilă de un atac cu drone asupra unei școli profesionale din regiunea Luhansk, aflată sub ocupație rusă. Conform cifrelor oficiale invocate de partea rusă, 21 de persoane au murit și 42 au fost rănite. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a reacționat, precizând că a efectuat un atac lângă Starobilsk (regiunea Luhansk), în noaptea de 21 spre 22 mai, dar susține că a lovit o unitate militară rusă. Escaladare: lovituri recente și utilizarea rachetei Oreșnik Cu o zi înainte , Rusia a lovit din nou cu o rachetă balistică strategică (IRBM) Oreșnik un oraș aflat la circa 70 km sud de Kiev, iar capitala a fost vizată de un atac masiv cu rachete tactice. Potrivit informațiilor citate, cel puțin patru persoane au murit și alte zeci au fost rănite. Biziday amintește că Federația Rusă a folosit pentru prima dată racheta Oreșnik pe 21 noiembrie 2024, într-un atac asupra Niprului, iar al doilea atac cu Oreșnik ar fi avut loc pe 9 ianuarie 2026, în regiunea Liov. [...]
