Știri
Știri din categoria Externe
Tratatul New START expiră joi, iar Xi Jinping a discutat succesiv cu Putin și Trump, potrivit Anadolu Agency, într-un moment în care ultimul acord major de control al armelor nucleare dintre SUA și Rusia ajunge la termen. Mișcarea Beijingului, plasată între Moscova și Washington, scoate în evidență dimensiunea strategică a relației China-Rusia și interesul Chinei de a influența arhitectura de securitate globală fără a intra formal într-un regim trilateral de dezarmare.
New START, semnat în 2010 și prelungit în 2021, limitează fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare strategice desfășurate. Odată cu expirarea, ar fi pentru prima dată de la începutul anilor 1970 când forțele nucleare strategice ale SUA și Rusiei ar opera fără constrângeri legale obligatorii, notează Anadolu Agency. Pentru piețe și pentru mediul investițional, riscul este o creștere a incertitudinii geopolitice, cu efecte potențiale asupra energiei, apărării și costurilor de finanțare în economiile avansate.
În paralel, relația China-Rusia este prezentată de cele două capitale ca un pilon de stabilitate într-un context mai volatil. Conform Reuters, Vladimir Putin a descris legătura Moscova-Beijing drept „un factor important de stabilizare” într-o perioadă de „turbulențe în creștere în lume”, iar Xi Jinping a cerut, prin interpret, conturarea unui „plan grandios” pentru aprofundarea relațiilor bilaterale. Mesajul este relevant pentru dosarul nuclear: China își consolidează parteneriatul cu Rusia exact când mecanismele de control al armelor dintre Moscova și Washington se erodează.
Din perspectiva Beijingului, poziționarea este dublă: sprijin politic pentru menținerea unor limite între SUA și Rusia, dar refuzul de a fi atras într-o negociere în trei. Reuters consemnează că China a îndemnat Washingtonul să „răspundă pozitiv” ofertei Rusiei de a menține plafonarea focoaselor, în timp ce Beijingul respinge ideea unor discuții trilaterale, invocând diferența de mărime dintre arsenale. Pentru relația strategică China-Rusia, această linie servește interesului comun de a evita un format care ar pune China pe picior de egalitate juridică cu SUA și Rusia în materie de reduceri, dar și de a menține presiunea diplomatică asupra Washingtonului.
Pe canalul SUA-China, convorbirea Xi-Trump a avut loc cu o zi înainte de expirarea tratatului, însă detaliile nu au fost făcute publice imediat de presa de stat chineză, potrivit Reuters. În același timp, Donald Trump a insistat că ar urmări un acord „mai bun” care să includă China, în timp ce Beijingul a respins constant această abordare, arată Reuters. În lipsa unui cadru succesor, riscul este ca tema nucleară să se transforme într-un nou câmp de competiție strategică, în care China își maximizează influența prin coordonare cu Rusia, fără a-și asuma constrângeri similare.
Miza imediată este ce urmează după expirare. Potrivit Chatham House, experții în controlul armelor avertizează că lăsarea tratatului să expire fără un înlocuitor ar putea accelera o nouă cursă a înarmării nucleare. În acest context, dialogul Xi-Putin capătă greutate: pentru Moscova, apropierea de Beijing oferă sprijin diplomatic și economic; pentru China, parteneriatul cu Rusia îi întărește poziția de actor indispensabil în negocierile de securitate, chiar dacă nu este parte la New START.
Recomandate
Rusia ridică miza diplomatică în disputa cu Japonia după vizita lui Vladimir Putin în insulele Kurile , respingând public criticile Tokyo și acuzând „revizionism” – o escaladare de retorică ce complică și mai mult un diferend teritorial vechi și menține tensiunile într-o zonă sensibilă din Extremul Orient, potrivit Agerpres . Moscova a catalogat drept „nefondate” reacțiile Japoniei la deplasarea președintelui rus în arhipelag și a transmis, prin purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova , că declarațiile Tokyo sunt „politic inoportune, jignitoare” și fără bază juridică. În același mesaj, Rusia a acuzat Japonia de o „politică anti-rusă care frizează ostilitatea” și a invocat argumentul că insulele Kurile „au fost transferate” Rusiei la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, „conform acordurilor cu puterile aliate și Cartei Națiunilor Unite”. Zaharova a insistat că „suveranitatea și jurisdicția Rusiei asupra acestor insule sunt în afara oricărui dubiu” și a criticat liderii japonezi pentru faptul că ar încerca să „dicteze” Moscovei unde poate merge șeful statului rus. Rusia a legat disputa teritorială și de contextul mai larg al relațiilor bilaterale, criticând Japonia pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru sancțiunile impuse Moscovei după declanșarea ofensivei militare ruse. Vizita lui Vladimir Putin a fost prima în insulele Kurile, în Extremul Orient rus, iar Japonia a descris-o drept „absolut inacceptabilă”. Tokyo revendică patru insule din sudul arhipelagului, cucerite de armata sovietică în 1945, în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. [...]
Kievul își aliniază public poziția cu Japonia în disputa pentru Kurile , acuzând Rusia că încearcă să normalizeze o ocupație ilegală prin vizita lui Vladimir Putin pe insulele contestate, potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză de politică externă și de securitate: Ucraina leagă explicit „manualul imperial” al Moscovei din Asia de cel folosit în războiul din Europa și își consolidează parteneriatul cu Tokyo într-un moment în care depinde de sprijin extern. Putin a vizitat Insulele Kurile pentru prima dată joi, 13 august, reaprinzând disputa teritorială veche de decenii dintre Rusia și Japonia. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha , a spus într-o postare pe X că vizita pe insula Etorofu (Iturup, în rusă) arată „lipsă totală de respect” față de Japonia și reprezintă o încercare deliberată de „intimidare”, „escaladare a tensiunilor” și „normalizare a ocupației ilegale”. De ce contează: Kurilele au și valoare strategică, nu doar simbolică Insulele, cunoscute în Japonia drept „Teritoriile de Nord”, au fost ocupate de fosta Uniune Sovietică spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial și au rămas un punct de fricțiune major. Disputa a împiedicat Rusia și Japonia să semneze formal un tratat de pace care să încheie războiul, în pofida negocierilor repetate din ultimele șapte decenii. Dincolo de simbolism, Kyiv Post notează că arhipelagul are relevanță militară și economică: strâmtoarea dintre insule „nu îngheață niciodată”, ceea ce oferă Flotei ruse din Pacific acces la ape deschise pe tot parcursul anului; zona are resurse piscicole și minerale rare folosite în industria aeronautică, un sector vizat de sancțiuni europene asupra exporturilor rusești de pește și minerale. Context: sancțiuni, proiecte înghețate și escaladare de retorică Vizita lui Putin este doar a doua a unui lider rus pe insule, după deplasarea lui Dmitri Medvedev din 2010. Medvedev a reacționat tot pe X, afirmând că insulele „au fost, sunt și vor rămâne pământ rusesc” și avertizând asupra unor „consecințe monstruoase” pentru cei care nu acceptă acest lucru. După invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, Japonia s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei, iar Rusia s-a retras din negocierile pentru tratatul de pace și a înghețat proiecte economice comune legate de insule. Poziția Ucrainei și legătura cu cooperarea cu Japonia Poziția Kievului nu este nouă: în 2022, președintele Volodîmîr Zelenski a semnat un decret prin care recunoaște insulele ca teritoriu japonez aflat sub ocupație rusă temporară. În paralel, cooperarea Ucraina–Japonia continuă prin a cincea fază a „ Emergency Recovery Programme ”, cu un buget de aproximativ 38,5 milioane de dolari (aprox. 173 milioane lei), care acoperă infrastructura, sistemele de apă, sectorul maritim, sănătatea și agricultura. Publicația mai arată că, în această săptămână, oficiali ucraineni au avut întâlniri cu ambasadorul Japoniei la Kiev, Masashi Nakagome, inclusiv pe tema unui posibil rol al Japoniei în inițiativa „Drone Deal” și a cooperării de securitate înainte de iarnă. Sybiha a susținut că „nicio vizită” și „nicio trecere a timpului” nu pot legitima ocupația, iar Nakagome a avertizat, într-o declarație oficială, că „Ucraina de azi poate fi Asia de Est de mâine”, reiterând sprijinul Japoniei pentru Kiev. [...]
Dependența economică a UE de resursele rusești a subminat ani la rând credibilitatea discursului european despre „valori” , iar Vladimir Putin a exploatat această contradicție, potrivit unui interviu acordat de laureatul Nobel pentru Pace Dmitri Muratov , relatat de HotNews . Muratov, fost redactor-șef și cofondator al „ Novaya Gazeta ”, spune că liderul de la Kremlin „cunoaște foarte bine adevărata valoare a liderilor europeni”, care, pe de o parte, invocă drepturile omului, iar pe de altă parte au semnat sau „obișnuiau să semneze” acorduri cu Rusia pentru comerț cu petrol, gaze și diamante. În această logică, Putin „râde cu voce tare” când i se vorbesc despre „valorile europene”, tocmai pentru că vede diferența dintre retorică și interesele economice. Războiul și miza escaladării: „o poți distruge, dar nu o poți cuceri” În același interviu pentru BBC , Muratov susține că președintele rus nu mai poate pretinde că a obținut victoria în Ucraina și afirmă că „nu va exista niciodată o «victorie»”, indiferent cum se va încheia conflictul. El argumentează că ceea ce se întâmplă „de aproape cinci ani” nu poate fi considerat o victorie în condițiile unor pierderi uriașe, pe care le descrie drept „un milion de oameni. Sau mai mult de un milion”. Muratov mai afirmă că Ucraina poate fi „distrusă”, dar nu „cucerită”, iar prin „distrugere” înțelege o escaladare continuă „până la utilizarea unei arme nucleare”. Represiunea internă și controlul politic: rolul FSB și eticheta de „agent străin” Jurnalistul descrie o represiune accelerată împotriva libertății de exprimare în Rusia după invazia pe scară largă din 2022. El spune că „majoritatea liderilor de opinie” au fost declarați „agenți străini”, „extremiști” sau „teroriști” și avansează o „estimare prudentă” potrivit căreia cel puțin 1.500 de persoane ar fi în închisoare pentru poziții împotriva politicii statului, un nivel pe care îl compară cu perioadele cele mai dure ale KGB-ului. În privința stabilității regimului, Muratov respinge ideea unor conspirații sau fracturi în elită și afirmă că „țara este condusă de Vladimir Putin”, iar teama este întărită de „principala sa bază de sprijin: Serviciul Federal de Securitate (FSB)”. „Novaya Gazeta”, închisă pe tipar, menținută online din afara Rusiei Muratov spune că „Novaya Gazeta” „nu mai există” ca ziar tipărit: tipografiile ar fi fost naționalizate prin decret, iar înregistrarea publicației ar fi fost revocată. Publicația își păstrează prezența online, însă accesul la site este blocat în Rusia și poate fi folosit „doar din străinătate sau prin rețele private virtuale (VPN)”, care ocolesc restricțiile. În acest context, Muratov afirmă că, deși opoziția publică implică riscuri majore, există un sprijin discret în societate, exprimat „în șoaptă”, pe care îl consideră relevant pentru a înțelege starea reală a opiniei publice. [...]
Vizita lui Vladimir Putin pe insula Iturup reaprinde disputa teritorială ruso-japoneză, care blochează de decenii semnarea unui tratat de pace , potrivit news.ro , care citează agenția rusă TASS. Președintele rus s-a deplasat pe Iturup, una dintre insulele arhipelagului Kurile revendicate atât de Moscova, cât și de Tokyo. Arhipelagul este situat între peninsula rusă Kamceatka și insula japoneză Hokkaido. De ce contează: tratatul de pace rămâne blocat Litigiul asupra Insulelor Kurile este descris drept un conflict care „otrăvește” de zeci de ani relațiile dintre Rusia și Japonia și reprezintă principalul obstacol în calea semnării unui tratat de pace oficial între cele două state. La peste 80 de ani de la capitularea Japoniei în 1945, Rusia și Japonia nu au încheiat oficial pacea, tocmai din cauza acestui diferend teritorial. Care sunt insulele revendicate de Japonia Japonia revendică patru insule din sudul arhipelagului, pe care le numește „Teritoriile de Nord”: Iturup Kunashir Shikotan insulițele Habomai Acestea sunt administrate de Rusia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. [...]
Plecarea lui Donald Trump de la summitul NATO din Ankara a fost gestionată ca o operațiune de securitate, cu un avion „momeală”, pe fondul unei amenințări iraniene , potrivit Digi24 , care citează o investigație The Washington Post. Miza nu ține doar de episodul în sine, ci de semnalul operațional: administrația americană ar fi ascuns, pentru câteva ore, locația reală a președintelui inclusiv față de o parte din aparatul de la Casa Albă și față de presa acreditată, într-un context de escaladare militară cu Iranul. Cum a funcționat „diversiunea” de la Ankara Conform informațiilor obținute de The Washington Post , Trump a fost văzut urcând în vechiul Air Force One în fața camerelor, însă ar fi părăsit ulterior aeronava și ar fi fost transportat discret către un avion mai mic, un C-32A al Forțelor Aeriene (un Boeing 757 modificat folosit pentru transportul oficialilor americani). Transferul s-ar fi făcut cu ajutorul unui camion de catering al aeroportului, utilizat de regulă pentru încărcarea proviziilor. În acest timp, vechiul Air Force One ar fi decolat cu reprezentanți ai presei și cu o parte din personalul Casei Albe, devenind practic „momeala”, potrivit unui oficial american citat de publicația americană. De ce contează: un nivel neobișnuit de secretizare Operațiunea ar fi fost declanșată de o amenințare considerată credibilă, legată de Iran, iar detaliile ar fi fost ținute departe inclusiv de jurnaliști și de unii angajați ai Casei Albe. În material se arată că, istoric, este rar ca președinții SUA să călătorească fără corpul de presă, tocmai pentru rolul acestuia de „martor” public al activității prezidențiale. În paralel, episodul indică o preocupare ridicată a aparatului de securitate american în momentul plecării din Turcia, aliat NATO aflat la granița cu Iranul, pe fondul ostilităților dintre Washington și Teheran. Context: disputa privind noul „Air Force One ” și reacția Casei Albe În același tablou intră și controversa legată de aeronava Boeing 747-8 mai nouă, oferită Statelor Unite de Qatar, pe care Trump o folosise pentru a ajunge în Turcia. Securitatea acesteia a fost pusă sub semnul întrebării, iar președintele a spus ulterior că avionul va trece prin modernizări suplimentare. Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a apărat public aeronava, susținând că are protocoale de securitate de nivel înalt. „Noul Air Force One este o aeronavă de ultimă generație, dotată cu protocoale de securitate de nivel înalt care asigură siguranța președintelui și a personalului său.” Un purtător de cuvânt al Pentagonului a redirecționat întrebările către Casa Albă, iar Secret Service nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit relatării. Ce rămâne neclar La câteva săptămâni de la incident, nu este clar în ce măsură administrația a făcut publică operațiunea și nici cum s-a realizat exact transferul lui Trump între aeronave după aterizarea în Marea Britanie, potrivit informațiilor citate. [...]
Măsurile de securitate ale președintelui SUA au ajuns la o operațiune de inducere în eroare după o amenințare cu asasinatul atribuită Iranului, Donald Trump părăsind luna trecută Turcia cu un zbor militar secret, în timp ce public Casa Albă susținea că se află la bordul Air Force One, potrivit HotNews . Informațiile, relatate de The Washington Post și The New York Times și preluate de The Guardian , descriu o manevră neobișnuită: Trump ar fi fost ascuns într-un cărucior de catering al aeroportului pentru a fi transportat discret către o altă aeronavă. Operațiunea a avut loc la întoarcerea de la summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie. Potrivit surselor citate, Trump s-a urcat inițial în vechiul avion „Air Force One” sub privirile camerelor de televiziune. La scurt timp, ar fi fost transferat în secret într-un avion mai mic, folosind un cărucior utilizat în mod normal pentru încărcarea meselor și proviziilor înainte de zbor, a declarat un oficial american pentru The Washington Post. „Operațiunea de inducere în eroare” și controlul informației Locația reală a președintelui a fost ținută secretă nu doar față de jurnaliști, ci și față de unii membri ai personalului de la Casa Albă, potrivit aceleiași relatări. Un oficial american a spus că o amenințare „credibilă” legată de Iran a declanșat ceea ce a numit o „operațiune de inducere în eroare”. Casa Albă susținuse anterior că Trump a părăsit Turcia pe 8 iulie la bordul fostului avion prezidențial Air Force One, iar Trump scrisese pe Truth Social că va folosi „fostul Air Force One” în locul aeronavei cu care zburase la Ankara, un Boeing 747-8 nou, oferit cadou de Qatar (context relatat anterior de HotNews). Ce avion ar fi folosit, de fapt După ce a apărut public urcând în vechiul Air Force One, Trump ar fi fost mutat într-un C-32A al Forțelor Aeriene, potrivit unui oficial familiarizat cu operațiunea, citat de The Washington Post. HotNews notează și un precedent: în 2000, Bill Clinton a folosit un avion executiv fără însemne pentru a zbura în Pakistan, în timp ce aeronava oficială Air Force One a fost folosită ca momeală. [...]
