Știri
Știri din categoria Externe

Tratatul New START expiră joi, iar Xi Jinping a discutat succesiv cu Putin și Trump, potrivit Anadolu Agency, într-un moment în care ultimul acord major de control al armelor nucleare dintre SUA și Rusia ajunge la termen. Mișcarea Beijingului, plasată între Moscova și Washington, scoate în evidență dimensiunea strategică a relației China-Rusia și interesul Chinei de a influența arhitectura de securitate globală fără a intra formal într-un regim trilateral de dezarmare.
New START, semnat în 2010 și prelungit în 2021, limitează fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare strategice desfășurate. Odată cu expirarea, ar fi pentru prima dată de la începutul anilor 1970 când forțele nucleare strategice ale SUA și Rusiei ar opera fără constrângeri legale obligatorii, notează Anadolu Agency. Pentru piețe și pentru mediul investițional, riscul este o creștere a incertitudinii geopolitice, cu efecte potențiale asupra energiei, apărării și costurilor de finanțare în economiile avansate.
În paralel, relația China-Rusia este prezentată de cele două capitale ca un pilon de stabilitate într-un context mai volatil. Conform Reuters, Vladimir Putin a descris legătura Moscova-Beijing drept „un factor important de stabilizare” într-o perioadă de „turbulențe în creștere în lume”, iar Xi Jinping a cerut, prin interpret, conturarea unui „plan grandios” pentru aprofundarea relațiilor bilaterale. Mesajul este relevant pentru dosarul nuclear: China își consolidează parteneriatul cu Rusia exact când mecanismele de control al armelor dintre Moscova și Washington se erodează.
Din perspectiva Beijingului, poziționarea este dublă: sprijin politic pentru menținerea unor limite între SUA și Rusia, dar refuzul de a fi atras într-o negociere în trei. Reuters consemnează că China a îndemnat Washingtonul să „răspundă pozitiv” ofertei Rusiei de a menține plafonarea focoaselor, în timp ce Beijingul respinge ideea unor discuții trilaterale, invocând diferența de mărime dintre arsenale. Pentru relația strategică China-Rusia, această linie servește interesului comun de a evita un format care ar pune China pe picior de egalitate juridică cu SUA și Rusia în materie de reduceri, dar și de a menține presiunea diplomatică asupra Washingtonului.
Pe canalul SUA-China, convorbirea Xi-Trump a avut loc cu o zi înainte de expirarea tratatului, însă detaliile nu au fost făcute publice imediat de presa de stat chineză, potrivit Reuters. În același timp, Donald Trump a insistat că ar urmări un acord „mai bun” care să includă China, în timp ce Beijingul a respins constant această abordare, arată Reuters. În lipsa unui cadru succesor, riscul este ca tema nucleară să se transforme într-un nou câmp de competiție strategică, în care China își maximizează influența prin coordonare cu Rusia, fără a-și asuma constrângeri similare.
Miza imediată este ce urmează după expirare. Potrivit Chatham House, experții în controlul armelor avertizează că lăsarea tratatului să expire fără un înlocuitor ar putea accelera o nouă cursă a înarmării nucleare. În acest context, dialogul Xi-Putin capătă greutate: pentru Moscova, apropierea de Beijing oferă sprijin diplomatic și economic; pentru China, parteneriatul cu Rusia îi întărește poziția de actor indispensabil în negocierile de securitate, chiar dacă nu este parte la New START.
Recomandate

Donald Trump spune că SUA negociază acum cu Iranul un armistițiu , potrivit HotNews.ro , care citează AFP și Agerpres. Președintele american a afirmat marți că discuțiile vizează încetarea focului în războiul dintre cele două țări și că Teheranul ar dori oprirea conflictului. Trump a susținut că negocierile sunt în desfășurare și a indicat componența echipei americane implicate: emisarul Steve Witkoff, Jared Kushner, vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Declarațiile au fost făcute în Biroul Oval, în fața reporterilor prezenți la ceremonia de învestire a lui Markwayne Mullin în funcția de secretar pentru afaceri interne al SUA. Conform The Guardian , Trump a insistat că iranienii ar fi foarte interesați de un acord și a legat orice înțelegere de dosarul nuclear. El a afirmat că Teheranul ar fi acceptat o concesie majoră: renunțarea definitivă la arma nucleară. „Nu vreau să spun dinainte, dar au fost de acord că nu vor avea niciodată o armă nucleară. Au fost de acord cu acest lucru”, a declarat Trump. În același timp, liderul de la Casa Albă a spus că șeful Pentagonului, Pete Hegseth, ar fi fost „destul de dezamăgit” de perspectiva unui armistițiu, sugerând că acesta și generalul Dan Caine, șeful Statului Major, ar fi preferat o victorie militară completă. Trump a descris poziția lor drept o „atitudine bună”, deși a repetat că discuțiile ar merge „foarte bine” și a afirmat, întrebat despre șansele unui acord, că „acest război a fost câștigat”. Pe de altă parte, oficialii iranieni resping public existența negocierilor cu Washingtonul. Ambasada Iranului în Pakistan a calificat oferta de dialog drept „o înșelătorie” și a refuzat orice discuții, după ce Pakistanul s-a oferit să medieze un armistițiu. Misiunea diplomatică a invocat lipsa de încredere „după două runde de atacuri în timpul discuțiilor” și a transmis că „prin intimidare și retorică totalitară, nu există nicio posibilitate”. Cu o zi înainte, Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a emis o declarație în care neagă afirmațiile lui Trump privind negocierile, iar, citat de CBS News , a adăugat că Iranul își menține poziția de a respinge orice negocieri înainte de atingerea obiectivelor sale în urma războiului. În paralel, ambasada iraniană din Kabul a susținut pe rețelele sociale că Trump ar fi dat înapoi după amenințări privind vizarea infrastructurii energetice regionale. [...]

Rusia a început să trimită petroliere cu petrol și gaz spre Cuba , în pofida embargoului impus de SUA, într-o mișcare care poate amplifica tensiunile dintre Moscova și Washington, potrivit Libertatea , care citează publicația sârbă Blic și „date din analize internaționale”. Conform datelor din industrie invocate de sursă, cel puțin două nave rusești au fost implicate în transporturi de energie către Cuba . Un petrolier încărcat cu aproximativ 100.000 de tone de țiței se îndreaptă către insulă și ar urma să ajungă la începutul lunii aprilie. O altă navă, cu circa 27.000 de tone de gaz natural lichefiat, și-a schimbat traseul către Venezuela; dacă livrarea va fi finalizată, ar fi prima aprovizionare de acest tip după cea din Mexic, de la începutul anului. Miza este ridicată pentru Havana, în condițiile în care Cuba se confruntă cu pene de curent, lipsă de combustibil și inflație în creștere, iar sistemul energetic este descris ca fiind aproape de colaps. În acest context, autoritățile caută soluții pentru menținerea funcționării economiei, iar orice flux suplimentar de combustibil are impact imediat. În paralel, articolul amintește și de modul în care Rusia ar încerca să ocolească sancțiunile prin așa-numita „flotă-fantomă” (nave folosite pentru transporturi de energie în afara circuitelor obișnuite de control și asigurare). O investigație realizată împreună de OCCRP , Delfi , Helsingin Sanomat și Important Stories susține că petrolierele ar naviga, de regulă, cu doi membri suplimentari ai echipajului: un mercenar Wagner și un agent al serviciului secret militar GRU. Pe fondul acestor transporturi, administrația americană ar fi transmis că va lua măsuri împotriva țărilor care continuă să trimită combustibil în Cuba, iar Donald Trump a avut declarații dure în ultimele zile. „Ar putea «prelua Cuba» și că va face «ce va dori» cu ea.” În același timp, Rusia își consolidează relațiile cu Iranul, iar Vladimir Putin a transmis mesaje de susținere pentru conducerea de la Teheran, afirmând că Rusia rămâne „un prieten de încredere și un partener loial”. Totodată, potrivit sursei, în Europa există îngrijorări că Moscova ar încerca să profite de tensiunile globale pentru a slăbi relațiile dintre SUA și Europa și pentru a-și extinde influența, inclusiv pe fondul efectelor asupra pieței energiei și al mutării atenției internaționale de la războiul din Ucraina. [...]

Pakistan își consolidează poziția ca potențial mediator în conflictul din Iran , bazându-se pe relațiile apropiate cu președintele american Donald Trump și pe reputația sa de jucător neutru cu legături de lungă durată cu Republica Islamică Iran, informează Reuters . Dacă discuțiile vor avea loc, Pakistan ar putea să-și crească importanța pe scena internațională, similar cu rolul său în deschiderea diplomatică secretă care a condus la vizita președintelui american Richard Nixon în China în 1972. În ultimul an, Pakistanul a dezvoltat relații cu administrația Trump prin diplomație abilă și acorduri în domeniul criptomonedelor. Țara menține contacte directe atât cu Washingtonul, cât și cu Teheranul, într-un moment în care majoritatea altor state nu au astfel de canale deschise. Pakistanul ar beneficia și de încheierea războiului, având în vedere că este casa celei de-a doua mari populații de musulmani șiiți din lume, după Iran. Războiul din Iran, început pe 28 februarie, a provocat proteste în Pakistan și a generat temeri privind extinderea conflictului în regiune. Pakistanul, care se confruntă cu o insurgență a talibanilor afgani, a suferit și din cauza întreruperilor de aprovizionare cu combustibil cauzate de conflictul din Iran. Adam Weinstein, director adjunct al programului pentru Orientul Mijlociu la Quincy Institute, a declarat pentru Reuters că Pakistanul are o credibilitate neobișnuită ca mediator, menținând relații de lucru cu ambele părți implicate. Consolidarea relațiilor cu Trump Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a construit o relație strânsă cu Trump pentru a repara ani de neîncredere. Pakistanul s-a alăturat Consiliului pentru Pace al lui Trump după ce Munir a zburat la Davos pentru a se întâlni cu președintele american în ianuarie. De asemenea, Pakistanul a încheiat un acord cu o afacere în domeniul criptomonedelor legată de familia Trump pentru a utiliza moneda stabilă USD1 în plăți transfrontaliere. Pakistanul a fost implicat în diplomația pentru încheierea conflictului din Iran încă de la începutul acestuia, trimițând cel puțin șase mesaje între SUA și Iran. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a confirmat oferta de discuții, iar oficiali din ambele țări ar putea să se întâlnească la Islamabad până la sfârșitul săptămânii. Relațiile cu Teheran Kamran Bokhari, cercetător senior la Middle East Policy Council din Washington, a afirmat că Pakistanul este cel mai puțin adversar vecin al Iranului, menținând în același timp legături strânse cu Arabia Saudită și fiind de încredere pentru Washington. Pakistanul împărtășește o graniță sensibilă cu Iranul în provincia Balochistan, unde a avut loc o insurgență de lungă durată. Iranul ar putea percepe Pakistanul ca fiind mai neutru decât alți mediatori potențiali. Spre deosebire de statele din Golf, cum ar fi Qatarul, Pakistanul nu găzduiește baze militare americane și este o putere militară de sine stătătoare. "Pakistanul găzduind discuții între SUA și Iran reprezintă o îmbunătățire semnificativă a poziției strategice a Islamabadului", a declarat Kamran Bokhari pentru Reuters. "După decenii de a fi un stat problematic, Pakistanul pare să redevină un aliat major al Americii în Asia de Vest." Acordul de apărare mutuală al Pakistanului cu Arabia Saudită, semnat în septembrie, obligă ambele țări să se ajute reciproc, ceea ce a influențat calculele diplomatice. Ministrul de externe pakistanez Ishaq Dar a declarat că a reamintit Iranului de acest pact și încearcă să medieze cu Teheranul. Surse de securitate din Pakistan au afirmat că Islamabadul este obligat de pact, dar lucrează pentru a evita implicarea în conflict prin discuțiile sale neoficiale cu Iranul. [...]

Administrația SUA încă evaluează reluarea testelor nucleare , potrivit Mediafax , care citează declarațiile unui oficial de rang înalt al Departamentului de Stat făcute marți, în fața Comitetului pentru Relații Externe al Senatului. Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru Controlul Armelor și Securitate Internațională, a spus că nu au existat discuții despre testele nucleare atmosferice. Statele Unite nu au mai efectuat un astfel de test din 1962, notează Reuters, citată de Mediafax. În schimb, DiNanno nu a exclus reluarea testelor nucleare subterane, ultimul test de acest tip al SUA fiind realizat în 1992. Declarațiile au venit în contextul întrebărilor despre implementarea directivei emise în octombrie de președintele Donald Trump privind reluarea testelor nucleare. „Nu am luat nicio decizie specifică privind modul sau forma pe care ar urma să o aibă un eventual program de testare”, a declarat oficialul. Potrivit relatării, oficialul a reiterat acuzațiile SUA că Rusia și China ar fi efectuat teste nucleare subterane. Moscova și Beijingul neagă aceste acuzații, iar unele analize independente le contestă, conform informațiilor prezentate. În esență, discuția despre un posibil program de testare include mai multe elemente distincte: absența unor discuții privind testele atmosferice; posibilitatea testelor subterane, fără o decizie deocamdată asupra formei programului; argumentul administrației că testarea ar conta în raport cu presupuse acțiuni ale altor puteri nucleare; avertismentele unor experți că reluarea testelor ar putea amplifica tensiunile internaționale și riscul unei noi curse a înarmării nucleare; poziția unor oficiali americani că testele ar întări postura SUA în negocieri strategice și ar avea efect de descurajare. Deocamdată, din declarațiile prezentate reiese că administrația americană se află în faza de evaluare, fără un calendar sau o decizie publică privind reluarea efectivă a testelor și fără detalii despre parametrii unui eventual program. [...]

Narendra Modi și Donald Trump au discutat la telefon despre menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Convorbirea a vizat situația din Orientul Mijlociu, iar informația a fost comunicată separat pe platforma X de premierul indian și de ambasadorul SUA în India, Sergio Gor. A fost prima discuție între cei doi lideri de la atacurile coordonate lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, pe fondul escaladării conflictului din regiune. În mesajul său, Modi a spus că India sprijină dezescaladarea și restabilirea rapidă a păcii și a insistat asupra importanței ca Strâmtoarea Ormuz să rămână „deschisă, sigură și accesibilă”, argumentând că acest lucru este esențial la nivel global. Miza este una economică și energetică pentru India: conflictul a perturbat activități de la transportul aerian la cel maritim și aprovizionarea cu gaze, inclusiv printr-o închidere aproape completă a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trec 40% din importurile de țiței ale Indiei. Modi a declarat anterior, luni, în parlament, că această criză a generat provocări fără precedent, dar a susținut că fundamentele economiei indiene rămân solide și că țara are rezerve suficiente de petrol, îngrășăminte și cărbune pentru a gestiona perturbările comerciale și energetice. Un oficial al Casei Albe a confirmat convorbirea, însă nu a oferit detalii despre subiectele discutate. [...]

Donald Trump a spus că Pete Hegseth a fost primul care a susținut atacurile asupra Iranului , potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute luni, la o masă rotundă a Memphis Safe Task Force din Tennessee, pe fondul unei noi anchete legate de modul în care Pentagonul a gestionat accesul presei în timpul conflictului. Trump a descris discuțiile interne dinaintea acțiunii militare și a spus că a vorbit cu mai mulți oficiali, inclusiv cu secretarul apărării și cu generalul Caine. În intervenția sa, președintele a justificat abordarea prin riscul ca Iranul să ajungă aproape de obținerea unei arme nucleare și prin rolul pe care îl atribuie Teheranului în regiune. „Pete, cred că ai fost primul care a luat atitudine”, a spus Trump. „Și ai spus: «Să o facem», pentru că nu poți să-i lași să aibă o armă nucleară.” Campania militară a SUA împotriva Iranului a început pe 28 februarie și a intrat în a patra săptămână, notează Digi24. Hegseth este prezentat drept unul dintre cei mai vizibili susținători publici ai atacurilor, care au început ca o operațiune comună cu Israelul. La briefingurile de la Pentagon, el a prezentat obiective precum țintirea programului iranian de rachete balistice, a capacităților de producție de drone și a resurselor navale. În același timp, Trump a recunoscut că nu toți oficialii de rang înalt au fost de acord de la început. El a spus că vicepreședintele JD Vance era mai puțin entuziast, iar în articol se menționează că și alte nume, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, ar fi fost mai rezervate înainte de începerea „Operațiunii Epic Fury”. Pe plan operațional, Trump a declarat luni că SUA vor suspenda pentru cinci zile atacurile planificate asupra infrastructurii energetice iraniene, inclusiv asupra instalațiilor de energie electrică, invocând discuții „productive” pentru încheierea conflictului. Oficialii iranieni au negat existența unor negocieri directe, iar Trump a respins public această poziție, susținând că problema ar ține de comunicarea internă a Iranului. Separat, un judecător federal a decis vineri că Departamentul Apărării a încălcat Primul și Al Cincilea Amendament prin restricționarea jurnaliștilor care au refuzat să respecte noile politici media, consemnează Digi24. Restricțiile ar fi obligat unele instituții media să se bazeze pe informații aprobate de Pentagon sau să riște pierderea accesului; mai multe organizații, inclusiv The New York Times, au renunțat la acreditările la Pentagon în semn de protest. Pentagonul a anunțat că nu este de acord cu hotărârea și că va face apel. [...]