Știri
Știri din categoria Externe
Tratatul New START expiră joi, iar Xi Jinping a discutat succesiv cu Putin și Trump, potrivit Anadolu Agency, într-un moment în care ultimul acord major de control al armelor nucleare dintre SUA și Rusia ajunge la termen. Mișcarea Beijingului, plasată între Moscova și Washington, scoate în evidență dimensiunea strategică a relației China-Rusia și interesul Chinei de a influența arhitectura de securitate globală fără a intra formal într-un regim trilateral de dezarmare.
New START, semnat în 2010 și prelungit în 2021, limitează fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare strategice desfășurate. Odată cu expirarea, ar fi pentru prima dată de la începutul anilor 1970 când forțele nucleare strategice ale SUA și Rusiei ar opera fără constrângeri legale obligatorii, notează Anadolu Agency. Pentru piețe și pentru mediul investițional, riscul este o creștere a incertitudinii geopolitice, cu efecte potențiale asupra energiei, apărării și costurilor de finanțare în economiile avansate.
În paralel, relația China-Rusia este prezentată de cele două capitale ca un pilon de stabilitate într-un context mai volatil. Conform Reuters, Vladimir Putin a descris legătura Moscova-Beijing drept „un factor important de stabilizare” într-o perioadă de „turbulențe în creștere în lume”, iar Xi Jinping a cerut, prin interpret, conturarea unui „plan grandios” pentru aprofundarea relațiilor bilaterale. Mesajul este relevant pentru dosarul nuclear: China își consolidează parteneriatul cu Rusia exact când mecanismele de control al armelor dintre Moscova și Washington se erodează.
Din perspectiva Beijingului, poziționarea este dublă: sprijin politic pentru menținerea unor limite între SUA și Rusia, dar refuzul de a fi atras într-o negociere în trei. Reuters consemnează că China a îndemnat Washingtonul să „răspundă pozitiv” ofertei Rusiei de a menține plafonarea focoaselor, în timp ce Beijingul respinge ideea unor discuții trilaterale, invocând diferența de mărime dintre arsenale. Pentru relația strategică China-Rusia, această linie servește interesului comun de a evita un format care ar pune China pe picior de egalitate juridică cu SUA și Rusia în materie de reduceri, dar și de a menține presiunea diplomatică asupra Washingtonului.
Pe canalul SUA-China, convorbirea Xi-Trump a avut loc cu o zi înainte de expirarea tratatului, însă detaliile nu au fost făcute publice imediat de presa de stat chineză, potrivit Reuters. În același timp, Donald Trump a insistat că ar urmări un acord „mai bun” care să includă China, în timp ce Beijingul a respins constant această abordare, arată Reuters. În lipsa unui cadru succesor, riscul este ca tema nucleară să se transforme într-un nou câmp de competiție strategică, în care China își maximizează influența prin coordonare cu Rusia, fără a-și asuma constrângeri similare.
Miza imediată este ce urmează după expirare. Potrivit Chatham House, experții în controlul armelor avertizează că lăsarea tratatului să expire fără un înlocuitor ar putea accelera o nouă cursă a înarmării nucleare. În acest context, dialogul Xi-Putin capătă greutate: pentru Moscova, apropierea de Beijing oferă sprijin diplomatic și economic; pentru China, parteneriatul cu Rusia îi întărește poziția de actor indispensabil în negocierile de securitate, chiar dacă nu este parte la New START.
Recomandate
Donald Trump spune că va pune pe masa lui Xi Jinping vânzările de arme către Taiwan, un subiect care poate menține presiunea pe relația SUA–China și pe industria de apărare americană , potrivit Reuters . Președintele SUA a declarat la Casa Albă că va discuta tema la întâlnirea programată săptămâna aceasta la Beijing. Trump a afirmat că Xi „și-ar dori să nu” mai existe astfel de transferuri și că va aborda direct chestiunea, în contextul sprijinului tradițional al Washingtonului pentru apărarea Taiwanului. Vânzările de arme către insulă sunt de ani buni un punct de fricțiune în relația bilaterală. Miza: continuitatea sprijinului militar pentru Taiwan Reuters amintește că, în decembrie, Trump a anunțat „cel mai mare pachet” de armament al SUA pentru Taiwan, de peste 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei). În ultimele zile, consilierii săi au cerut Taiwanului să aloce și mai mulți bani pentru apărare, iar un oficial american a spus că summitul Trump–Xi nu semnalează o schimbare de politică față de Taiwan. China revendică Taiwanul, care este guvernat democratic, drept parte a teritoriului său, poziție respinsă de Taipei. SUA urmează politica „o singură Chină”, recunoscând poziția Beijingului, fără a lua o poziție privind suveranitatea Taiwanului, și sunt obligate prin lege să ajute la apărarea insulei. Trump a repetat și că nu crede că tensiunile legate de Taiwan vor escalada în timpul mandatului său, fără să ofere detalii suplimentare. Un al doilea dosar: cazul Jimmy Lai și referințe la libertatea religioasă Trump a spus că va discuta cu Xi și cazul lui Jimmy Lai, activist pro-democrație și critic vocal al Chinei în Hong Kong. Lai a fost condamnat în februarie la 20 de ani de închisoare pentru două capete de acuzare de conspirație pentru „coluziune cu forțe străine” și un capăt de acuzare privind publicarea de materiale „sedicioase”. „Oamenii ar vrea să iasă, și mi-ar plăcea să-l văd ieșind și el. Așa că îl voi aduce din nou în discuție”, a spus Trump, potrivit Reuters, adăugând că a mai ridicat anterior cazul în discuțiile cu China. Președintele SUA a mai declarat că va aduce în discuție și cazul pastorului Jin Mingri, fondatorul Zion Church, arestat la finalul anului trecut. Reuters notează că măsura vine pe fondul unor reguli noi ale principalului regulator chinez în domeniul religiei, care interzic predicarea online neautorizată sau instruirea religioasă de către cler, precum și „coluziunea cu străinii”. Ce urmează Întâlnirea Trump–Xi de la Beijing este așteptată să testeze dacă dialogul poate limita tensiunile pe dosarul Taiwanului, în condițiile în care Washingtonul indică menținerea liniei actuale privind sprijinul de apărare, iar Beijingul se opune public vânzărilor de armament către insulă. [...]
Escaladarea riscului de conflict în Orientul Mijlociu menține presiunea pe piața energiei , după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că armistițiul cu Iranul este „în moarte clinică” și a respins ultima propunere venită de la Teheran, relatează Euronews , citând Associated Press . Potrivit oficialilor americani, oferta iraniană ar fi inclus unele concesii privind programul nuclear al Iranului, însă Trump a catalogat documentul drept „o mizerie”. Întrebat la un eveniment la Casa Albă dacă armistițiul mai este valabil, liderul american a spus că acesta este „incredibil de fragil” și „în moarte clinică”. „Aș spune că este mai slab ca niciodată după ce am citit acea mizerie pe care ne-au trimis-o. Nici măcar nu am terminat de citit.” De ce contează: energie și rute strategice Blocajul diplomatic și schimburile recente de focuri, notează materialul, riscă să readucă regiunea într-un conflict deschis și să prelungească criza energetică globală asociată războiului. În acest context, Iranul continuă să controleze strategic Strâmtoarea Hormuz , iar Statele Unite mențin blocada asupra porturilor iraniene — două elemente cu impact direct asupra fluxurilor de petrol și, implicit, asupra prețurilor. Răspunsul Washingtonului: măsuri interne și presiune prin China Pe plan intern, Trump a anunțat că va suspenda taxa federală pe benzină, ca măsură de sprijin pentru americani în fața creșterii prețurilor la combustibil, creștere pusă pe seama războiului. În plan diplomatic, președintele SUA ar urma să folosească vizita din această săptămână în China pentru a-i cere lui Xi Jinping să pună presiune pe Iran. Beijingul este, potrivit aceleiași surse, cel mai mare cumpărător de petrol iranian aflat sub sancțiuni, ceea ce îi conferă o influență importantă asupra Teheranului. [...]
Rusia a reluat atacurile aeriene asupra Kievului imediat după expirarea armistițiului de trei zile , semnalând fragilitatea oricărei pauze de luptă și menținând presiunea operațională asupra capitalei Ucrainei, potrivit Adevărul . Atacul era în desfășurare marți în zori, iar șeful administrației militare a orașului, Timur Tkacenko , a transmis pe Telegram că „drone inamice” se află deasupra Kievului și a cerut populației să rămână la adăpost până la ridicarea alertei. Oficialul a raportat și căderea unor resturi peste o clădire rezidențială din cartierul Obolonski. Aceasta este prima alertă aeriană asupra capitalei de la 8 mai. Armistițiul de trei zile, menționat în relatare ca fiind anunțat de președintele american Donald Trump, a început sâmbătă. Context: acuzații reciproce de încălcare a armistițiului În perioada armistițiului, ambele părți au reclamat încălcări. Ucraina a acuzat Rusia de atacuri cu drone în estul și sudul țării, iar Rusia a acuzat Ucraina că a atacat regiunea Belgorod. Relatarea este atribuită AFP. [...]
Escaladarea presiunii SUA asupra Cubei ridică riscul unei acțiuni militare , pe fondul intensificării zborurilor de supraveghere și al noilor sancțiuni, potrivit Axios . Pentru mediul de afaceri și piețe, miza este creșterea riscului geopolitic în Caraibe și posibile efecte în lanț asupra fluxurilor energetice regionale și a stabilității politice din emisfera vestică. Datele invocate de publicație indică o creștere a zborurilor americane de supraveghere și recunoaștere în largul Cubei din februarie, conform unei analize CNN a datelor de zbor publicate săptămâna trecută. În paralel, SUA au impus sancțiuni suplimentare Havanei joia trecută, iar ministrul cubanez de externe a descris măsurile drept o „pedeapsă colectivă de natură genocidară”. Semnale operaționale și presiune economică Pe lângă sancțiuni, Axios notează că insula se confruntă cu o criză umanitară în agravare, pe care oficialii cubanezi o pun pe seama unei „blocade energetice” a SUA, care ar împiedica furnizorii de petrol să mai deservească insula. În plus, capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro ar fi deteriorat și mai mult condițiile locale, prin tăierea accesului Cubei la un furnizor-cheie de petrol. În plan politic, administrația Trump leagă explicit degradarea situației interne din Cuba de argumentul de securitate națională. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru Axios că regimul cubanez „refuză să se reformeze” și să permită livrarea de asistență umanitară vitală, adăugând că președintele Trump ar prefera o soluție diplomatică, dar nu va permite ca insula „să se deterioreze într-o amenințare de securitate și mai severă” pentru SUA. Retorică mai dură, dar fără semne „definitive” Axios subliniază că nu există semne definitive că Trump va viza Cuba în continuare. În același timp, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a spus reporterilor joia trecută că Trump i-ar fi transmis într-o discuție privată la Casa Albă că nu intenționează să invadeze Cuba, potrivit The Hill. Totuși, Trump a vorbit în mod repetat despre interesul pentru o operațiune militară în Cuba și a sugerat vineri că un portavion care se întoarce în SUA dinspre Iran ar putea fi poziționat în largul insulei. Ce ar putea urma: „acțiune de la distanță” și un reper de calendar Sebastian Arcos, director interimar al Institute for Cuban Studies (Florida International University) , a declarat pentru Axios că o intervenție ar fi fost posibilă la scurt timp după ce Trump a declarat în ianuarie că Cuba reprezintă o amenințare iminentă pentru securitatea SUA, dar războiul din Iran a mutat active militare în Orientul Mijlociu. În contextul în care conflictul cu Iranul este „într-un fel de impas”, Arcos vede o posibilă reorientare către Cuba, vizibilă atât în zborurile de supraveghere, cât și în declarațiile politice și sancțiunile recente. Arcos nu se așteaptă la trupe la sol, dar spune că Trump ar putea urmări o „acțiune militară de la distanță”, similară cu ce s-a întâmplat în Iran, menită să „șocheze regimul” și să creeze o fereastră pentru schimbare de leadership. Ca reper apropiat, Arcos indică 20 mai (Ziua Independenței Cubei, care marchează finalul ocupației americane), despre care spune că ar putea deveni un moment sensibil, pe fondul „așteptării și anxietății” resimțite în Miami și în Cuba. [...]
Atacurile asupra infrastructurii petroliere din Golf împing din nou riscul energetic în prim-plan , după ce Emiratele Arabe Unite ar fi lovit în secret o rafinărie din Iran, într-un moment în care armistițiul SUA–Iran pare să se clatine, potrivit relatării din Libertatea . Potrivit unui raport publicat de Wall Street Journal , guvernul de la Abu Dhabi ar fi lansat la începutul lunii aprilie 2026 un atac aerian neconfirmat asupra unei rafinării de pe insula Lavan, incident care ar fi provocat un incendiu major și ar fi afectat grav capacitatea de producție a unității. Atacul ar fi avut loc în apropierea momentului în care Donald Trump anunța un armistițiu. În replică, Iranul a acuzat un „atac inamic” asupra rafinăriei și a ripostat prin lansări de rachete și drone către Emiratele Arabe Unite și Kuweit, mai notează Wall Street Journal, citat de Libertatea. Conform unei surse citate de publicația americană, administrația SUA nu ar fi fost deranjată de atacul EAU, întrucât armistițiul nu fusese încă oficializat, iar Casa Albă ar fi privit favorabil implicarea Emiratelor și a altor state din Golf dispuse să participe în conflict. Ministerul de Externe al EAU a refuzat să comenteze direct atacul raportat, invocând în schimb, în declarații anterioare, dreptul statului de a răspunde inclusiv prin mijloace militare la acțiuni ostile. De ce contează: presiune pe piețele globale de energie Bombardamentele asupra rafinăriilor, porturilor și rutelor maritime de transport au crescut presiunile asupra piețelor globale de energie și au alimentat temerile privind o extindere a conflictului în Golf, regiune esențială pentru producția și transportul petrolului, potrivit informațiilor din livetext. Armistițiul SUA–Iran, descris de Trump drept „pe aparate” Separat, Donald Trump a declarat că armistițiul SUA–Iran este „pe aparate”, după ce Teheranul a respins propunerea americană de pace și a trimis o contraofertă. Potrivit CNBC, citat de Libertatea, administrația americană a considerat răspunsul Iranului „inacceptabil”, iar Trump a descris starea armistițiului, aflat „în vigoare de o lună”, ca fiind „incredibil de slabă”. „Aș spune că armistițiul este pe aparate, iar doctorul intră și spune: «Domnule, persoana iubită are aproximativ 1% șanse de a supraviețui»”, a spus Trump reporterilor, din Biroul Oval. [...]
Absența premierului Nikol Pașinian de la summitul Uniunii Economice Eurasiatice (UEA) de la Astana riscă să adâncească fricțiunile politice cu Moscova, într-un moment în care Armenia încearcă să-și păstreze accesul la mecanismele economice ale blocului, dar să avanseze simultan pe agenda de apropiere de Uniunea Europeană , potrivit Adevărul . Pașinian a anunțat că nu va participa la reuniunea UEA din 28–29 mai, invocând campania electorală pentru alegerile parlamentare din 7 iunie și agenda internă încărcată. Armenia va fi reprezentată de vicepremierul Mher Grigoryan, iar premierul a spus că i-a informat din timp pe Vladimir Putin și pe președintele Kazahstanului despre decizie, conform News.az. Schimb de replici după criticile lui Putin Decizia vine pe fondul tensiunilor recente dintre Erevan și Moscova. După parada Victoriei de la Moscova , la care Pașinian nu a participat, Vladimir Putin a criticat Armenia și a sugerat că aceasta se îndepărtează treptat de Rusia, indicând că Erevanul ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană și ieșirea din UEA. Putin a comparat situația cu alte evoluții geopolitice din spațiul ex-sovietic și a avertizat asupra posibilelor consecințe ale unor astfel de decizii, potrivit relatării. Pașinian: fără „divorț”, dar cu reforme și apropiere de UE În replică, Pașinian a respins ideea unei „despărțiri” de Rusia și a insistat că Armenia rămâne membru activ al UEA și participă la luarea deciziilor în cadrul uniunii. „Nu sunt de acord cu termenul de ‘divorț’. Încurcăm relațiile interstatale cu căsătoria. Armenia se ghidează în relațiile interstatale după logica interstatală. Suntem membri cu drepturi depline ai UEA. Și atâta timp cât suntem membri ai UEA, participăm pe deplin la luarea tuturor deciziilor.” Totodată, premierul a confirmat că Armenia va continua reformele și apropierea de Uniunea Europeană, în paralel cu menținerea angajamentelor în UEA, descriind relația cu Rusia drept una aflată într-o „transformare inevitabilă”, cu obiectiv declarat de stabilitate și dezvoltare internă. [...]
