Știri
Știri din categoria Externe
Doborârea a două drone iraniene deasupra Strâmtorii Ormuz ridică din nou riscul operațional pentru traficul maritim internațional în unul dintre cele mai sensibile puncte de tranzit energetic din lume, potrivit Mediafax, care citează un anunț al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM).
Forțele americane din Orientul Mijlociu au interceptat și distrus sâmbătă două „drone de atac unidirecționale” iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, pe care le-au considerat un risc de securitate. În mesajul publicat pe X, CENTCOM a susținut că dronele „amenințau traficul maritim internațional” și că forțele americane rămân „poziționate și pregătite” să continue apărarea împotriva „agresiunii iraniene”.
„Mai devreme astăzi, forțele americane din Orientul Mijlociu au doborât două drone de atac unidirecționale iraniene care amenințau traficul maritim internațional în Strâmtoarea Ormuz. Forțele americane rămân poziționate și pregătite să continue apărarea împotriva agresiunii iraniene.”
Episodul este prezentat ca parte a unei serii mai lungi de tensiuni între Washington și Teheran. Mediafax notează că instabilitatea regională „s-a agravat semnificativ” după ce SUA și Israelul „au lansat războiul împotriva Iranului” la finalul lunii februarie.
Totodată, publicația menționează că vineri armata americană a anunțat interceptarea și doborârea a patru drone iraniene lansate spre Strâmtoarea Ormuz, iar, „ca ripostă”, Iranul „ar fi lansat” șapte rachete balistice spre Kuweit și Bahrain (formulare care indică faptul că informația nu este prezentată ca fiind confirmată integral în material).
Cele două state se află sub armistițiu din luna aprilie, însă, potrivit aceleiași surse, eforturile diplomatice pentru un acord de încetare a conflictului stagnează.
Recomandate
Loviturile SUA asupra radarelor iraniene cresc riscul de întreruperi pe ruta energetică a Strâmtorii Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a interceptat patru drone lansate de Teheran spre zona traficului maritim, potrivit G4Media , care citează Reuters. Forțele americane au atacat sâmbătă mai multe instalații radar de pe coasta Iranului, după ce au doborât dronele despre care Washingtonul susține că vizau traficul maritim din regiune. Ulterior, SUA au lovit sisteme de supraveghere iraniene amplasate pe insula Qeshm și în zona Goruk, în apropierea Strâmtorii Ormuz. Comandamentul Central al SUA a transmis pe rețelele sociale că operațiunea a vizat infrastructură de monitorizare considerată o amenințare la adresa navigației comerciale pe una dintre cele mai importante rute energetice globale. În context, publicația notează că escaladarea a perturbat în ultimele luni securitatea maritimă din Golful Persic și a afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, cu efecte economice, inclusiv creșterea prețurilor la energie și perturbarea rutelor comerciale internaționale. Context: negocieri indirecte și alerte în statele din Golf Episodul are loc pe fondul unor negocieri indirecte între Washington și Teheran privind o posibilă încetare a ostilităților și un acord mai amplu care să includă programul nuclear iranian și reluarea fluxurilor comerciale maritime. În paralel, tensiunile au continuat să crească, iar mai multe state din Golf au raportat alerte aeriene și interceptări de rachete și drone în zilele recente, pe fondul acuzațiilor reciproce de atacuri și provocări. Trump: Iranul ar mai avea „21–22%” din stocul de rachete Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru NBC, că Iranul ar mai dispune de aproximativ „21–22%” din arsenalul său de rachete, comparativ cu afirmațiile sale de la începutul lunii mai, când susținea că Teheranul ar mai avea „18–19%”. „Ei au câteva rachete și câteva drone. Aș spune, ca proporție, poate 21%, 22% din rachetele lor. Sunt multe rachete, dar nu este ceea ce era atunci când am lansat primul nostru atac.” Trump a mai afirmat că „majoritatea uzinelor de drone au fost distruse”, la fel și „majoritatea rampelor de lansare” și „locurile de producție a rachetelor”. Separat, Iranul a anunțat vineri că a lansat „rachete de avertisment” asupra a două nave americane din Marea Oman, într-un nou episod de tensiune între Teheran și Washington. [...]
Schimbul de lovituri SUA–Iran pune presiune pe un armistițiu fragil și ridică riscurile pentru securitatea din Golf , într-un moment în care negocierile rămân blocate, iar Teheranul a extins răspunsul militar către vecinii săi, potrivit CNN . SUA au lovit vineri seară situri de supraveghere radar de coastă din Iran, după ce au interceptat drone despre care au spus că au fost lansate spre Strâmtoarea Hormuz. Iranul a răspuns peste noapte cu atacuri asupra Kuweitului și Bahrainului, susținând că a vizat o bază aeriană americană și alte facilități militare ale SUA din regiune. Ce s-a întâmplat în Golf: interceptări, pagube materiale, fără victime raportate Autoritățile din Kuweit au anunțat că au „detectat și gestionat” șapte rachete balistice în spațiul aerian, interceptate deasupra unor zone rezidențiale, cu resturi căzute și pagube materiale, dar fără victime. Bahrainul a transmis că a interceptat și distrus trei rachete și mai multe drone lansate din Iran, iar populația a fost avertizată să se adăpostească în timpul nopții, pe fondul activării sirenelor. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a afirmat că a interceptat un val de rachete balistice și drone îndreptate spre Kuweit și Bahrain și că nu au existat victime în rândul personalului american. CENTCOM a respins, de asemenea, afirmațiile iraniene privind lovirea cartierului general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, catalogându-le drept false. Negocieri blocate și mediere pakistaneză la Teheran Escaladarea vine la câteva zile după „mesaje contradictorii” privind stadiul discuțiilor de încetare a focului. În paralel, ministrul pakistanez de interne Mohsin Naqvi a ajuns la Teheran pentru o nouă rundă de negocieri „în numele Statelor Unite”, urmând să se întâlnească cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. ISNA a relatat separat că Naqvi ar purta o scrisoare de la șeful armatei pakistaneze către liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Un consilier militar al liderului suprem, Mohsen Rezaei, a declarat pentru CNN că un posibil acord ar depinde de eliberarea a 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din active iraniene înghețate, prezentând această condiție drept un „test de încredere” pentru administrația Trump. Oficiali americani sunt îngrijorați, potrivit relatării, că deblocarea fondurilor ar reduce pârghiile de negociere asupra regimului de la Teheran. Context regional: lupte în Liban, în pofida unui armistițiu separat În Liban, armata libaneză a anunțat că mai mulți militari, inclusiv un general de brigadă, au fost uciși într-un atac israelian în sudul țării. Israelul afirmă că ofensiva vizează Hezbollah , grupare susținută de Iran, care a respins prelungirea armistițiului convenit de guvernele Israelului și Libanului. Ministerul Sănătății din Liban a raportat că, din 2 martie, atacurile israeliene au provocat 3.593 de morți și 10.990 de răniți. De ce contează pentru economie și operațiuni: tensiune în jurul Strâmtorii Hormuz Chiar dacă relatarea nu indică întreruperi ale traficului maritim, schimbul de lovituri în proximitatea Strâmtorii Hormuz — rută critică pentru transportul de energie — amplifică riscul operațional pentru navigație și pentru infrastructura militară din statele din Golf. În același timp, faptul că negocierile sunt descrise ca fiind în impas sugerează că volatilitatea de securitate poate continua pe termen scurt, în lipsa unui progres diplomatic. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra logisticii rusești prin folosirea unei drone cu rază medie de acțiune, menită să lovească autostrada R280 – principala rută terestră de aprovizionare dintre Rusia și Crimeea, potrivit Digi24 . Miza operațională este tăierea fluxurilor de combustibil și transport pe un coridor pe care Moscova îl considera relativ sigur, la zeci de kilometri în spatele frontului. Drona, numită Morrigan, a fost prezentată de Brigada 412 Nemesis , parte a Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei . Unitatea a publicat filmări cu pregătirile înaintea lansării atacurilor și a descris aparatul drept „arma” sa „secretă”, precizând că este produs local și proiectat pentru a opera „în spatele liniilor inamice”. Potrivit Business Insider , din imagini Morrigan pare să aibă aproximativ 1,5 metri lungime și este lansată de pe o platformă cu șină sau cu catapultă, ceea ce îi permite decolarea fără pistă. Digi24 notează că Morrigan face parte dintr-o clasă de drone folosită tot mai des de Ucraina pentru a lovi forțe și unități logistice rusești aflate la 20–300 de kilometri în spatele liniei frontului, fiind în general mai ușoare decât dronele cu rază lungă utilizate împotriva porturilor, rafinăriilor și bazelor militare din Rusia. Coridorul R280, țintă pentru „încetinirea” înaintării rusești Ținta principală indicată în material este autostrada R280 „Novorossia”, descrisă ca având 600 de kilometri și legând Rostov-pe-Don de Crimeea, traversând regiunile ocupate de Rusia în sudul Ucrainei. Drumul merge în paralel cu coasta Mării Azov și trece prin orașe precum Mariupol și Melitopol, aflându-se, în mod obișnuit, la 80–120 de kilometri de linia frontului. Misiunea acestor drone cu rază medie este, potrivit analiștilor și oficialilor ucraineni citați de Digi24, să încetinească înaintarea trupelor rusești și să le forțeze să se retragă din zone considerate anterior sigure pentru aprovizionare. „Zeci” de ținte distruse și căutarea de rute alternative Brigada Nemesis susține că Morrigan a fost folosită de mai multe ori în Crimeea, unde ar fi distrus ținte importante ale apărării antiaeriene și ale sprijinului rusesc. În prezent, accentul ar fi pe lovirea unităților logistice care operează între Mariupol și Crimeea. Unitatea a publicat, de asemenea, filmări cu drone care lovesc convoaie de aprovizionare cu combustibil pe R280 și afirmă că a distrus „zeci” de camioane și benzinării folosite de ruși. În paralel, oficiali proruși din teritoriile ocupate au declarat, potrivit materialului, că încearcă să găsească noi rute de transport pe fondul intensificării atacurilor ucrainene. [...]
O posibilă vizită a lui Roman Abramovici la Kiev reaprinde discuția despre canalele neoficiale de negociere dintre Ucraina și Rusia, într-un moment în care contactele directe rămân opace, potrivit Adevărul . Președintele rus Vladimir Putin a declarat pe 5 iunie că un om de afaceri rus (pe care nu l-a numit) ar fi mers la Kiev pe 21 mai pentru discuții cu autoritățile ucrainene. Informația a fost relatată de publicația independentă rusă Meduza , iar deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko susține că persoana vizată ar fi miliardarul Roman Abramovici, asociat în trecut cu roluri informale de mediere în primele etape ale războiului. Goncearenko afirmă că întâlnirea ar fi avut loc chiar în ziua indicată de Putin și că Abramovici ar fi urmat să transmită un mesaj din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski către Kremlin. Parlamentarul nu a oferit detalii despre conținutul discuțiilor, iar administrația de la Kiev nu a confirmat și nici nu a infirmat până acum informațiile despre o astfel de vizită. Ce a spus Putin despre episodul din 21 mai În versiunea prezentată de Putin, la o zi după vizita omului de afaceri, Ucraina ar fi lansat un atac asupra unui cămin din regiunea Luhansk, teritoriu aflat sub controlul forțelor ruse, pe care Moscova îl califică drept „terorist”. Liderul de la Kremlin a spus că l-ar fi întrebat ulterior pe omul de afaceri ce semnificație are atacul și dacă există o explicație din partea Kievului. Potrivit relatării lui Putin, oligarhul i-ar fi răspuns că nu are explicații, deși ar fi continuat să primească apeluri telefonice din Ucraina. Putin a mai afirmat că, după acel moment, nu ar mai fi existat contact între el și omul de afaceri. De ce contează: Abramovici rămâne un posibil „canal” informal Numele lui Roman Abramovici a fost legat în repetate rânduri de eforturi de mediere între Moscova și Kiev încă din primele săptămâni ale invaziei ruse. În martie 2022, mai multe publicații occidentale au relatat că Putin și-ar fi dat acordul pentru implicarea miliardarului în negocieri de pace. În aceeași perioadă, The Wall Street Journal a scris că Zelenski i-ar fi cerut președintelui american de atunci, Joe Biden, să nu impună sancțiuni împotriva lui Abramovici, considerând că acesta ar putea avea utilitate în dialogul dintre părți. Ulterior, au apărut informații potrivit cărora omul de afaceri ar fi transmis Kremlinului un mesaj scris de mână din partea lui Zelenski, privind condițiile unui posibil acord de pace. Context: suspiciuni de otrăvire, cereale și schimburi de prizonieri Abramovici a fost asociat și cu un episod controversat din timpul negocierilor: investigațiile Bellingcat au indicat că mai mulți participanți ar fi avut simptome compatibile cu o posibilă expunere la substanțe toxice, printre ei fiind menționat și miliardarul rus. Informațiile nu au fost confirmate oficial. În vara lui 2022, Abramovici a fost văzut la Istanbul la ceremonia de semnare a acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră . Presa internațională a relatat ulterior că ar fi avut un rol și în negocierile pentru schimburi de prizonieri, alături de prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Sancționat de Ucraina, dar cu o excepție În octombrie 2022, Ucraina l-a inclus pe Abramovici pe lista persoanelor sancționate, însă documentele oficiale au prevăzut o amânare a aplicării efective a sancțiunilor până la finalizarea procedurilor legate de schimburi de prizonieri și repatrierea trupurilor militarilor căzuți. În acest context, informațiile despre o posibilă vizită la Kiev rămân neconfirmate oficial, dar readuc în prim-plan ipoteza că Abramovici ar putea continua să fie unul dintre puținii interlocutori acceptați, cel puțin informal, de ambele tabere. [...]
Echipa Iranului la CM ar urma să aibă acces în SUA doar „dus-întors” în ziua meciului , o restricție care complică logistic participarea la turneu și pune presiune pe organizare, potrivit Focus . Conform declarațiilor ambasadorului Iranului în Mexic, Abolfazl Pasandideh , jucătorii ar urma să intre în Statele Unite doar în zilele în care au meciuri la Campionatul Mondial, iar apoi să părăsească SUA în aceeași zi și să se întoarcă la baza din Mexic. Informația a fost relatată de presa din Tijuana, unde diplomatul a vorbit cu jurnaliști. Pe lângă limitarea de timp, ambasadorul a spus că 15 oficiali ai federației iraniene de fotbal nu primiseră încă vize pentru SUA . Potrivit aceleiași surse, Iranul speră ca vizele să fie acordate înainte de primul meci, iar pe listă s-ar afla și președintele federației, Mehdi Tadsch. De ce contează: impact operațional și risc de blocaje Măsura descrisă de ambasador ar însemna că echipa nu poate rămâne în SUA între partide, ceea ce mută aproape integral pregătirea și recuperarea în Mexic și transformă deplasările în operațiuni „în regim de urgență” în zilele de joc. În paralel, întârzierile la vize pentru oficiali pot afecta coordonarea delegației (organizare, relația cu organizatorii, suport administrativ). Contextul invocat este escaladarea tensiunilor: Iranul se află, potrivit articolului, într-un conflict militar cu SUA de la finalul lunii februarie, iar intrarea echipei în Statele Unite a generat deja discuții. Baza în Mexic și programul meciurilor din SUA La finalul lunii mai, federația iraniană a anunțat mutarea cantonamentului din statul american Arizona în Tijuana, la sud de San Diego. Sosirea naționalei în Tijuana era așteptată duminică dimineața devreme (ora locală), potrivit materialului. Meciurile Iranului din faza grupelor sunt programate astfel: 16 iunie, Los Angeles: Iran – Noua Zeelandă 21 iunie, Los Angeles: Iran – Belgia 27 iunie, Seattle: Iran – Egipt Articolul citează agenția dpa ca sursă a informațiilor. [...]
Administrația SUA analizează redirecționarea unor active iraniene pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații în state aliate din Golf , o mișcare care poate complica negocierile de pace și poate adăuga presiune juridică și financiară asupra Teheranului, potrivit Reuters . Potrivit unei surse familiarizate cu subiectul, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a cerut unei echipe să evalueze costurile pagubelor deja produse aliaților din Golf de atacurile Iranului. Aceeași sursă spune că Washingtonul ia în calcul folosirea activelor iraniene și pentru eventuale distrugeri viitoare. Ce urmărește Trezoreria SUA și de ce contează Sursa citată de Reuters nu a precizat ce tip de active sunt vizate. În material se arată însă că formularea folosită pentru noile măsuri „nu părea limitată” la activele înghețate, ceea ce sugerează o plajă mai largă de opțiuni aflate în analiză. Din perspectivă economică și de risc, inițiativa ar putea deveni un nou punct de fricțiune într-un armistițiu descris ca fragil, într-un moment în care negocierile de pace par să fi intrat în impas. Context: atacuri în Golf, interceptări și tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Informațiile apar pe fondul escaladării militare din weekend. Reuters relatează că SUA au lovit sâmbătă dimineață situri radar de coastă ale Iranului la Goruk și pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Hormuz, după ce au doborât drone iraniene pe care Comandamentul Central al SUA le-a descris drept o amenințare pentru traficul maritim. Armata americană a mai anunțat ulterior doborârea a încă două drone de atac iraniene. Iranul, prin Gardienii Revoluției, a spus că a ripostat împotriva bazelor SUA din Kuweit și Bahrain. Armata Kuweitului a declarat că a angajat șapte rachete balistice care au trecut peste zone rezidențiale, provocând pagube materiale, fără victime. În Bahrain au fost pornite sirenele, iar populația a fost îndemnată să se adăpostească; ambele state au condamnat atacurile. Negocieri blocate și miza activelor iraniene Dezvăluirea privind activele vine la o zi după ce Mohsen Rezaei, consilier al liderului suprem iranian, a declarat pentru CNN că un acord de pace pentru încheierea războiului de trei luni ar depinde de eliberarea a 24 miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) în active iraniene înghețate de SUA. În paralel, Reuters notează că un ministru pakistanez – Pakistanul având rol de mediator – a mers sâmbătă la Teheran cu o scrisoare pentru liderul suprem, Ayatollah Mojtaba Khamenei, potrivit agenției semi-oficiale ISNA. Iranul cere, între altele, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări de la sancțiuni pentru exporturile de țiței, ridicarea blocadei americane asupra porturilor și pârghii asupra Strâmtorii Hormuz. Publicația amintește că Iranul a blocat efectiv această rută, pe unde tranzita înainte de război circa o cincime din traficul global de petrol. Presiune politică în SUA și efecte economice mai largi Reuters mai relatează că președintele Donald Trump se confruntă cu presiune politică internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, pentru a încheia un război descris ca nepopular. Trump a spus pentru NBC că, deși majoritatea facilităților iraniene de producție pentru drone și rachete ar fi fost distruse, Iranul ar mai avea acces la aproximativ o cincime din rachete. Conflictul a împins în sus prețurile petrolului și a perturbat lanțuri de aprovizionare pentru alte bunuri, inclusiv ajutor umanitar, mai notează Reuters. [...]
