Știri
Știri din categoria Externe
Doborârea a două drone iraniene deasupra Strâmtorii Ormuz ridică din nou riscul operațional pentru traficul maritim internațional în unul dintre cele mai sensibile puncte de tranzit energetic din lume, potrivit Mediafax, care citează un anunț al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM).
Forțele americane din Orientul Mijlociu au interceptat și distrus sâmbătă două „drone de atac unidirecționale” iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, pe care le-au considerat un risc de securitate. În mesajul publicat pe X, CENTCOM a susținut că dronele „amenințau traficul maritim internațional” și că forțele americane rămân „poziționate și pregătite” să continue apărarea împotriva „agresiunii iraniene”.
„Mai devreme astăzi, forțele americane din Orientul Mijlociu au doborât două drone de atac unidirecționale iraniene care amenințau traficul maritim internațional în Strâmtoarea Ormuz. Forțele americane rămân poziționate și pregătite să continue apărarea împotriva agresiunii iraniene.”
Episodul este prezentat ca parte a unei serii mai lungi de tensiuni între Washington și Teheran. Mediafax notează că instabilitatea regională „s-a agravat semnificativ” după ce SUA și Israelul „au lansat războiul împotriva Iranului” la finalul lunii februarie.
Totodată, publicația menționează că vineri armata americană a anunțat interceptarea și doborârea a patru drone iraniene lansate spre Strâmtoarea Ormuz, iar, „ca ripostă”, Iranul „ar fi lansat” șapte rachete balistice spre Kuweit și Bahrain (formulare care indică faptul că informația nu este prezentată ca fiind confirmată integral în material).
Cele două state se află sub armistițiu din luna aprilie, însă, potrivit aceleiași surse, eforturile diplomatice pentru un acord de încetare a conflictului stagnează.
Recomandate
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
Atacurile lui Barack Obama la adresa lui Donald Trump ridică miza politică pe tema integrității și a influenței intereselor private, cu potențiale efecte asupra agendei economice și a piețelor energetice , într-un moment în care controlul Congresului poate limita sau accelera deciziile administrației de la Casa Albă, potrivit Mediafax . Cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie, fostul președinte american a participat la mitinguri electorale în Cleveland și Detroit, cerând alegătorilor să voteze candidații democrați pentru a „limita puterea” administrației republicane. În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidat democrat la Senatul SUA, aflat în competiție cu republicanul Mike Rogers. „Întrerupătorul de circuit”: mesajul politic vizează controlul asupra Congresului Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea tempera ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump. „Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte. Miza este controlul asupra Congresului, care va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda în a doua parte a mandatului. Acuzații de corupție și interes personal: tema care poate alimenta presiunea publică În discursul din Michigan, Obama a reluat criticile democraților la adresa lui Trump și a republicanilor care, susține el, îi susțin acțiunile. Potrivit Reuters, Obama a afirmat: „Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor.” El l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de comentariu, mai notează sursa citată. În același context, Mediafax menționează o cercetare Reuters/Ipsos realizată în august, potrivit căreia: 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent; 69% dintre respondenți considerau că deciziile politice sunt influențate de interesele comerciale private ale lui Trump. Iran și Strâmtoarea Ormuz : implicații pentru exportatorii de petrol și piețele energetice Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind o victorie împotriva Iranului, susținând că războiul ar fi oferit Teheranului o influență economică mai mare. În material se arată că amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol. „Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama. Mediafax subliniază că Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice. Critici colaterale: priorități administrative și renovările Casei Albe În aceeași serie de apariții, Obama a ironizat prioritățile administrației republicane, inclusiv pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru accentul pus pe aspectul fizic și nivelul de testosteron al militarilor. De asemenea, a făcut remarci sarcastice despre renovările Casei Albe, criticând stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială. Alegerile din 3 noiembrie urmează să stabilească noua componență a Congresului, iar rezultatul va cântări în modul în care administrația Trump își poate continua agenda politică în perioada următoare. [...]
Emmanuel Macron cere o reacție colectivă după atacul rasist de la Trappes , avertizând că normalizarea discursului rasist și antisemit în Franța este alimentată de partide și amplificată de spațiul mediatic, potrivit Agerpres . Președintele francez a făcut apel la unitate națională după atacul de vinerea trecută din Trappes, lângă Paris, în care a fost ucis un tânăr de origine africană, în vârstă de 26 de ani, și au fost rănite alte șase persoane. Într-un interviu acordat creatorului de conținut Hugo Travers, difuzat pe canalul de YouTube „HugoDecrypte”, Macron a spus că în Franța are loc o „dezinhibare a antisemitismului în unele sectoare și a rasismului în altele”. Întrebat despre influența acestui climat asupra motivației atacului, el a indicat existența unor „mișcări politice” care ar fi permis fenomenului „să prindă rădăcini în extrema-dreaptă”, menționând explicit Adunarea Națională (Rassemblement National – RN) și simpatizanții acesteia. Macron a acuzat, totodată, și partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă (La France Insoumise – LFI) că alimentează climatul de normalizare a discursului rasist și antisemit. „Rasism ambiental” și rolul rețelelor sociale și al televiziunilor Șeful statului a susținut că normalizarea discursurilor extremiste nu se limitează la responsabilii politici, ci se manifestă și pe rețelele de socializare și în unele spații televizate, unde, în opinia sa, sunt folosite expresii jignitoare „cu tot mai multă impunitate”. În acest context, Macron a invocat o permisivitate în creștere față de anumite discursuri din mass-media și a vorbit despre un „rasism ambiental” în societatea franceză. Încadrarea atacului: „terorist și rasist” Macron a cerut o reacție colectivă după atacul de la Trappes, pe care l-a calificat drept „terorist și rasist”, în linie cu încadrarea stabilită de Parchetul Național Antiterorist . El a deplâns lipsa manifestărilor de solidaritate și a îndemnat la menținerea unității în fața violențelor rasiste, antisemite sau anticreștine. [...]
Poliția israeliană spune că nu există probe de fraudă , după ce Likud, partidul premierului Benjamin Netanyahu , a acuzat formațiunile arabo-israeliene că ar fi „furat alegerile”, potrivit Agerpres . Poziția autorităților reduce, cel puțin deocamdată, riscul ca rezultatul să fie contestat pe baza unor suspiciuni fără suport factual, într-un moment în care niciuna dintre marile coaliții nu pare să obțină majoritatea absolută. O sursă din cadrul poliției a declarat că ziua votului „a decurs cu foarte puține incidente” care ar fi putut afecta integritatea procesului electoral, inclusiv în comparație cu alegerile anterioare. Ce au cerut Likud și serviciile de securitate Reacția poliției vine după ce Likud a solicitat poliției și Shin Bet (serviciul de informații interne) să investigheze posibile neregularități în secțiile de votare din comunitățile arabe. În aceste zone, prezența la urne a crescut semnificativ, iar partidul lui Netanyahu a acuzat ulterior partidele arabe că „fură alegerile”. Potrivit aceleiași surse din poliție, nu există probe „nici din investigații, nici din activitatea serviciilor de informații” care să susțină acuzațiile. Ce acuzații a formulat Likud Likud susține că a transmis serviciilor de securitate și Comisiei Electorale Centrale (CEC) „sute de mărturii și probe” privind presupuse neregularități, inclusiv: „mii de plicuri” care ar fi conținut bani cash împreună cu buletine de vot ștampilate pentru Raam; incidente cu „amenințări și violență” împotriva personalului din secțiile de votare; situații în care mai mulți alegători ar fi intrat împreună în cabinele de vot; vot sub identități false; discrepanțe între numărul de voturi și numărul de alegători; utilizarea de „software ilicit” pentru mobilizarea alegătorilor. Un oficial din CEC a respins, miercuri, acuzațiile de fraudă avansate de Likud. Context: numărătoare parțială și un parlament fără majoritate După numărarea a 91% din buletinele de vot, coaliția de dreapta condusă de Likud ar obține 53 din cele 120 de mandate în Knesset, blocul de opoziție Yashar! condus de Gadi Eisenkot ar avea 48 de mandate, iar partidele arabe 19 mandate. Numărătoarea parțială și sondajele la ieșirea de la urne indică faptul că niciuna dintre cele două coaliții principale nu ar urma să atingă majoritatea absolută, ceea ce mută presiunea către negocieri politice, nu către dispute privind validitatea votului. [...]
Plecarea anticipată a lui Christine Lagarde de la BCE deschide o tranziție accelerată la vârful politicii monetare din zona euro , cu procedura de nominalizare a succesorului lansată încă de acum, potrivit News . Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că Lagarde își va încheia mandatul la 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de termenul normal, de la finalul lui octombrie 2027. Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor BCE și pe președintele Consiliului European, António Costa, cu privire la decizia de a pleca din funcție în februarie, conform comunicatului citat. În reacția sa, Costa a precizat că procedura de nominalizare a succesorului va fi lansată „încă de azi (joi)”, pentru a asigura „o tranziție blândă” către viitoarea conducere. Ce urmează: numirea succesorului, la Consiliul European Succesorul lui Christine Lagarde urmează să fie numit de Consiliul European, în baza procedurii prevăzute de tratatele Uniunii Europene, potrivit informațiilor din comunicatul menționat în articol. În plan politic, plecarea din februarie creează posibilitatea ca președintele Franței, Emmanuel Macron, să participe la desemnarea viitorului președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale franceze din primăvară, în contextul în care, potrivit sondajelor citate, favorită este Marine Le Pen. Context: mandatul Lagarde și crizele traversate Christine Lagarde, fost ministru francez al Finanțelor, a preluat conducerea BCE în noiembrie 2019, după ce a condus Fondul Monetar Internațional (FMI). În această perioadă, a gestionat o succesiune de crize majore, de la pandemia de COVID-19 până la creșterea prețurilor la energie pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. Potrivit comunicatului BCE, membrii Consiliului Guvernatorilor i-au mulțumit lui Lagarde și au ovaționat-o în picioare după anunțarea deciziei. António Costa a transmis, într-un mesaj public, că îi mulțumește pentru „devotamentul” din perioada în care a condus instituția. [...]
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
