Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump amenință cu reluarea bombardamentelor dacă nu există un acord SUA–Iran până miercuri, potrivit Al Jazeera, într-o escaladare de discurs care ridică miza negocierilor și menține presiunea asupra fluxurilor comerciale ale Iranului prin continuarea blocadei porturilor.
Președintele SUA a declarat că Statele Unite „vor trebui să înceapă din nou să arunce bombe” în cazul în care nu se ajunge la un acord până miercuri. În același timp, Trump a spus că blocada americană asupra porturilor iraniene va continua dacă nu este convenit un acord pe termen lung.
Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat de Al Jazeera la 18 aprilie 2026; sursa nu oferă detalii suplimentare despre conținutul negocierilor, formatul acordului sau pașii următori dincolo de termenul menționat.
Recomandate
Evaluarea Washingtonului că Mojtaba Khamenei este în viață și mai activ în decizie ridică miza politică a negocierilor SUA–Iran , într-un moment în care discuțiile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu „bat pasul pe loc”, potrivit Digi24 , care citează declarații ale secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a spus în Senat, la o audiere în Comisia pentru Afaceri Externe, că SUA văd „semne” că Mojtaba Khamenei „se implică tot mai mult” în conducerea Iranului, chiar dacă „toate comunicările sale se fac în scris și prin intermediul unor terți”. Ce spune SUA despre rolul lui Mojtaba Khamenei Potrivit declarațiilor lui Rubio, implicarea ar fi vizibilă „la un anumit nivel”, însă comunicarea indirectă complică evaluarea publică a rolului său și lasă loc de incertitudini privind mecanismele interne de decizie de la Teheran. Contextul: succesiunea și absența din spațiul public În material se arată că Mojtaba Khamenei a fost grav rănit după un bombardament israelian țintit asupra unui complex din Teheran, în prima zi a războiului. De atunci, el nu a apărut în public sau în înregistrări video, iar după numirea sa ca ayatollah, pe 8 martie, i-au fost atribuite doar mesaje scrise. Totodată, Digi24 notează că el i-a luat locul tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, care ar fi fost ucis în acel atac israelian. De ce contează pentru negocierile SUA–Iran Mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul își calibrează dialogul cu Teheranul având în vedere o posibilă consolidare a influenței noului lider, într-un moment în care negocierile pentru oprirea războiului din Orientul Mijlociu nu avansează. În lipsa unor apariții publice și cu comunicare prin intermediari, rămâne neclar cât de direct este controlul exercitat de Mojtaba Khamenei și cum se reflectă asta în pozițiile de negociere ale Iranului. [...]
Donald Trump spune că negocierile SUA–Iran continuă, în pofida războiului din regiune , într-un semnal de continuitate diplomatică ce poate influența percepția de risc geopolitic. Potrivit G4Media , președintele american a respins informațiile că Teheranul ar fi întrerupt dialogul cu Washingtonul din cauza ofensivei israeliene din Liban. Trump a transmis pe rețeaua sa, Truth Social , că discuțiile sunt „fără întrerupere”, dar a admis incertitudinea rezultatului. „Unde va duce acest lucru, nu știm.” În aceeași postare, el a calificat drept neadevărate relatările potrivit cărora Iranul și SUA „au încetat să mai discute” în urmă cu câteva zile și a insistat că dialogul a continuat zilnic. Contextul: negocieri pe fondul unui război început la 28 februarie Negocierile dintre SUA și Iran sunt descrise ca fiind în desfășurare „de săptămâni întregi”, cu obiectivul de a pune capăt războiului lansat pe 28 februarie, notează G4Media, citând Agerpres , care la rândul său citează AFP. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce teme concrete sunt pe agendă, ce nivel de reprezentare au discuțiile sau dacă există un calendar pentru o eventuală înțelegere. [...]
România își deschide bazele pentru operațiuni defensive în Orientul Mijlociu , într-un semnal de aliniere la cererea Washingtonului ca Europa să își asume un rol mai mare în securitatea globală, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat pentru Fox News Digital că Bucureștiul a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii militare românești pentru „activități defensive” legate de tensiunile cu Iranul și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . Sprijinul invocat de șefa diplomației include operațiuni precum realimentarea aeriană și, potrivit declarațiilor sale, nu presupune intrarea României într-un conflict militar. „Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune. Miza: securitate și rute comerciale În interviu, Țoiu a argumentat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții în crize care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale, în contextul sensibilității Strâmtorii Hormuz pentru transporturile maritime. Declarațiile vin pe fondul solicitărilor administrației Trump ca aliații europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, notează jurnaliștii Fox News. Angajamente de apărare: de la 2% la o medie de 3,4% din PIB Ministrul interimar a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică. Totodată, Țoiu a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a insistat asupra nevoii unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic. Context separat: incidentul cu drona din Galați și disputa de la ONU În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați , afirmând că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări. Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”, sugerând inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene. Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării rolul unui membru permanent al Consiliului de Securitate în menținerea păcii „în timp ce acționează ca stat agresor”. Potrivit ministrului, Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României, iar Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic. [...]
Imagini satelitare indică faptul că Israel își consolidează prezența militară pe termen lung în Gaza , prin extinderea și construirea de noi posturi fortificate, deși acordul de încetare a focului din octombrie 2025 prevedea retragerea completă a trupelor, potrivit unei investigații Al Jazeera bazate pe analiză de date satelitare până în mai 2026. Analiza Unității Open Source a identificat 40 de avanposturi militare israeliene în interiorul Fâșiei Gaza. Publicația spune că opt dintre aceste baze au fost construite „de la zero” după intrarea în vigoare a armistițiului din octombrie 2025, iar unul dintre situri era încă în construcție la momentul analizei. Ce arată infrastructura: de la posturi temporare la poziții durabile Investigația descrie un efort „sistematic” de construire a unei infrastructuri militare sustenabile, nu doar a unor puncte de observație. Noile instalații ar fi distribuite astfel: două în nordul Gazei, două în zona centrală, una la est de Coridorul Netzarim și trei în orașul Khan Younis, în sud. Un exemplu menționat este amplasarea unei baze militare pe ruinele Cimitirului de Est din Khan Younis. Potrivit imaginilor satelitare, lucrările de inginerie pe terenul nivelat au început în noiembrie 2025, iar până la 18 mai 2026 locația ar fi fost dotată cu zone pentru vehicule și structuri repetitive, despre care Al Jazeera notează că ar putea fi folosite pentru cazarea trupelor și întâlniri operaționale. În nord, în Beit Lahiya, o zonă care apărea liberă în fotografii din octombrie 2025 ar fi intrat în lucrări de inginerie la mijlocul lui noiembrie, iar până în mai 2026 ar fi apărut o structură militară împrejmuită, cu facilități interne. Extinderi în „Linia Galbenă” și controlul Coridorului Netzarim Dincolo de bazele noi, analiza indică modernizări ale pozițiilor existente în așa-numita „Linie Galbenă” – zone-tampon și zone militare în care forțele israeliene ar fi avut permisiunea să rămână temporar până la retragerea completă. Al Jazeera notează că aceste zone ar acoperi aproximativ 60% din teritoriul enclavei. Un avanpost la est de Gaza City și-ar fi mărit suprafața cu o estimare de 70% între octombrie 2025 și mai 2026, cu restructurări interne, zone noi pentru vehicule blindate și fortificații întărite. În centrul Gazei, senzori satelitari ar fi detectat săparea unor tranșee defensive adânci în jurul unei instalații militare existente, interpretată ca orientare către „anduranță” pe termen lung. În jurul Coridorului Netzarim – rută folosită de armata israeliană pentru a separa fizic nordul de sud – au fost identificate trei avanposturi care ar păzi zonele din est și imediata vecinătate a axei. La est de coridor, în Juhor ad-Dik, un teren deschis ar fi fost transformat rapid într-o bază emergentă după începerea lucrărilor de terasament în martie 2026. Implicația de reglementare: armistițiul și semnalul de „fapt împlinit” Al Jazeera leagă această consolidare de încălcarea acordului de încetare a focului intermediat de Statele Unite în octombrie 2025, descris ca bazat pe un plan în 21 de puncte propus de președintele Donald Trump. Cadrul ar fi cerut încetarea ostilităților, intrarea imediată a ajutorului, dezarmarea Hamas și o retragere israeliană etapizată. În paralel, publicația citează declarații ale premierului Benjamin Netanyahu, care ar fi confirmat directive pentru a „sechestra permanent” cea mai mare parte a Fâșiei Gaza, într-un discurs în care a vorbit despre controlul a 60% din teritoriu și despre o abordare „pas cu pas” către o cotă mai mare. Un analist politic palestinian, Abdullah Aqrabawi, afirmă că după 7 octombrie „ideea de ocupație, control și împingere a granițelor” a devenit centrală în doctrina de securitate a Israelului și avertizează că amploarea construcțiilor ar indica o intenție care depășește o zonă-tampon temporară. Contextul umanitar invocat de sursă În același material, Al Jazeera citează date potrivit cărora, de la începutul războiului în octombrie 2023, atacurile israeliene au ucis aproape 73.000 de palestinieni și au rănit peste 172.919, majoritatea victime fiind femei și copii. Publicația menționează, pe baza datelor Ministerului Sănătății din Gaza, că după armistițiu ar fi fost raportate cel puțin 929 de persoane ucise și 2.811 rănite în cele șapte luni de la intrarea oficială în vigoare a încetării focului. Investigația sugerează că rețeaua de avanposturi, conectată prin valuri de pământ, tranșee și drumuri militare interne, ar restrânge mișcarea civililor și accesul la terenuri, în special în proximitatea liniilor de desfășurare israeliene. [...]
Donald Trump spune că ar vrea o întâlnire cu noul lider suprem al Iranului, într-un moment în care armistițiul SUA–Iran se fragilizează , potrivit Agerpres . Declarația vine pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Washington și Teheran privind încălcarea înțelegerii de încetare a focului, ceea ce ridică miza oricărei inițiative de contact direct la vârf. Într-un interviu acordat New York Post , Trump a afirmat că „ar vrea să-l întâlnească” pe ayatollahul Mojtaba Khamenei și a sugerat că o astfel de întâlnire ar putea avea loc „în funcție de ce se va întâmpla”. Președintele american a mai spus că iranienii „au mult respect” pentru noul lider suprem și a insistat că acesta este „realmente implicat” în deciziile de la Teheran. Cine este Mojtaba Khamenei și de ce contează pentru negocieri Agerpres notează că Mojtaba Khamenei a fost grav rănit într-un bombardament israelian țintit asupra unui complex din Teheran, în prima zi a războiului, și nu a mai apărut în public sau în înregistrări video de la numirea sa ca ayatollah, pe 8 martie, fiind asociat doar cu mesaje scrise. El i-a succedat tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacul israelian. În acest context, o eventuală întâlnire ar avea și o componentă operațională: ar testa dacă există canale funcționale de comunicare la nivel înalt, într-un moment în care, potrivit Washingtonului, conducerea iraniană ar evita expunerea. Mesajul Washingtonului: liderul iranian ar fi „în viață” și mai implicat Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că SUA estimează că Mojtaba Khamenei este „în viață” și „tot mai implicat” în conducerea țării. În fața Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, Rubio a invocat „semne” ale unei implicări crescute, deși comunicarea s-ar face în scris și prin intermediari, pe fondul măsurilor de securitate luate de responsabilii iranieni pentru a evita localizarea și eventuale atacuri. Discuția cu Netanyahu și riscul extinderii tensiunilor În același interviu, Trump a confirmat că a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre atacurile israeliene în Liban, despre care a spus că pun în pericol armistițiul în curs în Orientul Mijlociu. „Am fost puțin deranjat de faptul că se luptă fără oprire cu Libanul. La un moment dat, i-am spus: «Bibi, trebuie să oprim asta»”, a relatat Trump, conform Agerpres. [...]
Blocada navală americană în Strâmtoarea Ormuz se adâncește , după ce SUA au lovit o stație militară iraniană și au scos din funcțiune un petrolier care se îndrepta spre Iran, iar Teheranul a răspuns cu rachete și drone asupra unor ținte americane din regiune, potrivit HotNews , care citează BBC. Schimbul de lovituri vine după eșecul negocierilor din weekend și pe fondul unei dispute deschise privind condițiile în care ar putea fi relaxate sancțiunile împotriva Iranului, în contextul discuțiilor despre programul nuclear. Lovituri și interceptări: ce s-a întâmplat în teren Armata americană a anunțat atacuri de „autoapărare” în Strâmtoarea Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că loviturile de pe insula Qeshm au vizat o stație militară iraniană de control la sol, descrisă ca răspuns la tentative de atac ale Iranului în Orientul Mijlociu. Tot CENTCOM a mai spus că forțele SUA au doborât trei drone lansate de Iran împotriva „marinarilor civili care tranzitau în mod legal apele regionale”. Iranul a anunțat, la rândul său, că a atacat baze și elicoptere americane într-o „țară din regiune” cu rachete și drone. CENTCOM a raportat „mai multe” rachete balistice lansate de Teheran: două rachete trase spre Kuweit „nu au ajuns la țintă sau s-au dezintegrat în zbor”; trei rachete lansate spre Bahrain au fost interceptate de apărarea aeriană a SUA și a Bahrainului. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a avertizat că „perturbarea securității Strâmtorii Ormuz va avea un preț greu de plătit pentru armata agresivă a SUA”. În același context, Iranul a atacat de mai multe ori ținte din Bahrain și Kuweit, unde funcționează baze militare americane. Blocada din Ormuz: nave imobilizate și trafic redirecționat Înaintea acestor schimburi de lovituri, CENTCOM a anunțat că a lovit și a scos din funcțiune un petrolier fără încărcătură care naviga spre Iran, acțiune încadrată în blocada navală impusă de Washington în Strâmtoarea Ormuz din 13 aprilie. Potrivit armatei americane, un avion militar al SUA a tras o rachetă Hellfire în sala motoarelor petrolierului aflat sub pavilionul Botswanei, după ce echipajul ar fi ignorat avertismente repetate. Ulterior, CENTCOM a precizat că a aplicat măsuri de blocadă împotriva navei M/T Lexie, care se îndrepta prin ape internaționale spre insula Kharg, invocând nerespectarea instrucțiunilor pe parcursul a 24 de ore. Bilanțul comunicat de partea americană de la intrarea în vigoare a blocadei: șase nave comerciale imobilizate și alte 122 redirecționate. Negocieri blocate și miza sancțiunilor Intensificarea conflictului are loc după ce președintele american Donald Trump a susținut public că Iranul „dorește cu adevărat să încheie un acord” și că acesta ar fi „avantajos pentru SUA”. Presa americană a relatat că Trump ar fi cerut modificarea termenilor acordului, iar CBS News a indicat că noile solicitări ar viza situația din Strâmtoarea Ormuz, retragerea uraniului puternic îmbogățit din Iran și un cadru pentru reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian. Teheranul a respins însă această versiune: purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a negat că subiectul ar fi fost pe agendă și a acuzat Washingtonul că își schimbă constant poziția și formulează cereri „noi sau contradictorii”. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în Congres că negociatorii americani nu au oferit Iranului relaxarea sancțiunilor în schimbul redeschiderii strâmtorii. „În acest moment, tot ce s-a discutat cu ei este că… orice relaxare a sancțiunilor este condiționată, ceea ce înseamnă că trebuie să fie în schimbul motivului pentru care acele sancțiuni au fost impuse în primul rând, și anume programul lor nuclear”, a spus el. Rubio a mai afirmat, într-un schimb tensionat cu un senator, că: „Războiul s-a terminat”. În lipsa unui progres diplomatic, datele prezentate de partea americană sugerează că blocada navală rămâne instrumentul operațional central al Washingtonului în zonă, cu efecte directe asupra traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
