Știri
Știri din categoria Externe
Posibilele negocieri SUA–Iran, mediate de Pakistan, au început să influențeze piețele și logistica energetică, pe fondul blocării Strâmtorii Hormuz și al volatilității petrolului, potrivit Reuters.
Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a ajuns la Islamabad pentru discuții cu oficiali pakistanezi despre propuneri de reluare a tratativelor cu Statele Unite. În paralel, Casa Albă a anunțat că emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner urmează să plece sâmbătă dimineață spre Pakistan pentru potențiale discuții cu Araqchi. Rămâne neclar dacă o întâlnire va avea loc în acest weekend sau ulterior, iar surse pakistaneze au spus că Araqchi nu era programat să se vadă cu negociatorii americani la Islamabad.
Reuters descrie un impas costisitor: Iranul blochează Strâmtoarea Hormuz, exporturile iraniene de petrol sunt oprite, iar prețurile benzinei în SUA au urcat la maximele ultimilor ani. În acest context, doar cinci nave au traversat strâmtoarea, un indicator al perturbării severe a traficului maritim într-unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii.
Pe partea europeană, agenția de siguranță a aviației din UE lucrează la ghiduri care să ajute statele membre să introducă combustibilul Jet A în operațiuni care folosesc în mod curent Jet A‑1, pe fondul unor penurii legate de blocada din Hormuz. Comisia Europeană a anunțat, de asemenea, că va oferi îndrumări companiilor aeriene pentru situații precum alocarea sloturilor aeroportuare și drepturile pasagerilor în eventualitatea unor lipsuri de combustibil.
Optimismul legat de o posibilă reluare a negocierilor a susținut piețele americane: S&P 500 și Nasdaq au închis la maxime istorice, în timp ce prețul petrolului a rămas volatil. La închiderea ședinței, indicii au avut următoarele evoluții:
În același timp, luptele au continuat în sudul Libanului. Hezbollah a catalogat drept „lipsită de sens” prelungirea armistițiului mediat de SUA, iar armata israeliană a anunțat că a ucis șase membri înarmați ai Hezbollah și a descris un schimb de focuri la Bint Jbeil ca o încălcare a încetării focului.
Donald Trump a declarat că Iranul „face o ofertă” care ar viza cerințele SUA, dar a spus că nu știe încă detaliile. Potrivit relatării, Trump insistă ca orice înțelegere să includă renunțarea Iranului la uraniul îmbogățit și libertatea traficului petrolier prin Strâmtoarea Hormuz. El a mai afirmat că SUA vor menține o blocadă asupra porturilor Iranului până la atingerea unui acord.
Pe termen scurt, miza practică este dacă discuțiile mediate de Pakistan se concretizează într-un canal de negociere funcțional. Până atunci, blocajul din Hormuz rămâne factorul dominant pentru energie și transport, iar piețele par să tranzacționeze mai degrabă speranța unui progres decât un rezultat deja obținut.
Recomandate
Războiul SUA–Israel cu Iranul a generat deja costuri de peste 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru companii , iar nota de plată continuă să crească, potrivit unei analize Reuters . Impactul se vede în scumpiri, întreruperi de aprovizionare și ajustări operaționale, cu Europa și Asia printre cele mai expuse la șocul petrolului. Analiza se bazează pe declarații corporative făcute de companii listate în SUA, Europa și Asia de la începutul conflictului, iar concluzia centrală este că blocada Iranului asupra Strâmtorii Hormuz – un punct critic pentru transportul energiei – a împins prețul petrolului peste 100 de dolari/baril, cu peste 50% mai mult decât înainte de război. Consecința imediată: costuri mai mari la energie și transport, rute comerciale afectate și presiune pe lanțurile de aprovizionare. Cum se transmite șocul în economie: costuri, aprovizionare, prețuri Cel puțin 279 de companii au indicat războiul drept motiv pentru măsuri defensive menite să limiteze pierderile, arată analiza. Printre acțiunile menționate se numără: majorări de prețuri și reduceri de producție; suspendarea dividendelor sau a răscumpărărilor de acțiuni; trimiterea angajaților în șomaj tehnic; suprataxe de combustibil (în special în transporturi); solicitarea de sprijin guvernamental de urgență. În paralel, închiderea sau blocarea rutelor prin Hormuz a crescut costurile de transport și a redus disponibilitatea unor materii prime și inputuri industriale, inclusiv îngrășăminte, heliu, aluminiu și polietilenă (un tip de plastic folosit pe scară largă). Cine plătește cel mai mult: aviația în frunte, dar efectul se extinde Companiile aeriene reprezintă cea mai mare parte a costurilor cuantificate, cu aproape 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei), pe fondul scumpirii puternice a combustibilului de aviație, despre care Reuters notează că aproape s-a dublat. Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte sectoare avertizează asupra efectelor. Exemplele de impact financiar invocate în analiză includ: Toyota, care a avertizat asupra unei lovituri de 4,3 miliarde de dolari (aprox. 20 mld. lei); Procter & Gamble , care a estimat un impact negativ de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 mld. lei) asupra profitului după taxe. În Europa, unde costurile energiei erau deja ridicate, ponderea companiilor afectate este mai mare, iar aproape o treime dintre firmele din eșantion provin din Asia, reflectând dependența acestor regiuni de petrolul și produsele energetice din Orientul Mijlociu. De ce efectul în profituri poate întârzia: „lovitura reală” încă nu se vede complet Reuters notează că profiturile corporative au rămas solide în primul trimestru, iar analiștii spun că o parte din impact încă nu s-a reflectat în rezultatele raportate. Totuși, estimările pentru marjele de profit din trimestrul al doilea au început să fie reduse în mai multe segmente, pe măsură ce costurile cresc, iar capacitatea companiilor de a transfera scumpirile către clienți se diminuează. Whirlpool a oferit un exemplu de deteriorare rapidă a perspectivelor, după ce și-a înjumătățit prognoza pentru întregul an și și-a suspendat dividendul. CEO-ul Marc Bitzer a spus: „Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare.” În aceeași logică, McDonald’s a indicat că se așteaptă la o inflație mai mare a costurilor pe termen lung din cauza perturbărilor continue din lanțurile de aprovizionare, iar CEO-ul Chris Kempczinski a legat presiunea asupra cererii de prețurile ridicate la combustibil: „Prețurile ridicate la benzină sunt problema principală pe care o vedem acum.” Context: un șoc comparabil, ca ordin de mărime, cu alte episoade recente Pentru a pune în perspectivă amploarea, Reuters compară costurile actuale cu cele generate de tarifele impuse de președintele SUA Donald Trump în 2025: până în octombrie anul trecut, sute de companii semnalaseră peste 35 de miliarde de dolari costuri asociate acelor tarife. În cazul războiului cu Iranul, analiza sugerează că presiunea se poate accentua în trimestrele următoare, pe măsură ce expiră protecțiile din contracte de acoperire (hedging – instrumente financiare folosite pentru a reduce riscul de preț) și devine mai dificilă transferarea costurilor către consumatori, într-un context de încredere fragilă a acestora. [...]
Discuțiile Netanyahu–Trump despre Iran vin pe fondul unor posibile ajustări de sancțiuni care ar putea afecta fluxurile de petrol către China , în condițiile în care președintele SUA a spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor pentru companiile petroliere chineze care cumpără țiței iranian, potrivit The Jerusalem Post . Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au vorbit duminică atât despre evoluțiile legate de Iran, cât și despre vizita lui Trump în China. După convorbire, Trump a publicat pe Truth Social un mesaj cu ton de ultimatum la adresa Teheranului, susținând că „timpul este esențial”. Înaintea apelului, Netanyahu anunțase că urmează să discute cu Trump „ca la fiecare câteva zile” și că va afla „impresiile” acestuia din China, adăugând că Israelul se declară pregătit „pentru orice scenariu”. Ce a adus Trump din vizita în China: acorduri comerciale și un mesaj despre Hormuz Trump s-a întors sâmbătă în SUA după o vizită de stat în China, unde el și președintele Xi Jinping au convenit asupra unei serii de înțelegeri privind tarifele, agricultura și aeronavele. Ministerul Comerțului din China a descris acordurile drept „preliminare” și a precizat că cele două părți au agreat înființarea unui consiliu de investiții și a unui consiliu comercial, pentru a negocia reduceri reciproce de tarife pe produse specifice, dar și tăieri mai largi pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole. Un punct sensibil, cu implicații directe pentru piața energetică, este Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă vitală pentru transportul de petrol. Trump a afirmat că Xi ar fi fost de acord că Iranul trebuie să deschidă strâmtoarea și că Teheranul nu poate avea o armă nucleară. În paralel, Ministerul de Externe al Chinei a transmis frustrare față de războiul cu Iranul, numindu-l un conflict „care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”. Miza economică: sancțiuni, petrol iranian și rolul Chinei Trump a mai spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor americane asupra companiilor petroliere chineze care cumpără petrol iranian, subliniind că China este cel mai mare cumpărător de țiței iranian. Întrebat la bordul Air Force One dacă Xi și-a asumat un angajament ferm pentru a pune presiune pe Iran să redeschidă strâmtoarea, Trump a răspuns: „Nu cer nicio favoare, pentru că atunci când ceri favoruri, trebuie să întorci favoruri.” Din perspectiva pieței, o eventuală relaxare a sancțiunilor pentru cumpărătorii chinezi ar putea schimba condițiile de tranzacționare pentru fluxurile de petrol iranian și ar repoziționa China în ecuația de presiune asupra Teheranului, însă materialul nu oferă un calendar sau detalii despre pași concreți. Separat, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Iranul ar primi „input” din partea Chinei, adăugând că Teheranul încearcă să dea o șansă diplomației, dar nu are încredere în SUA, pe fondul loviturilor aeriene care au întrerupt runde anterioare de discuții. [...]
Maia Sandu își duce mesajul de aderare la UE direct în Parlamentul European , într-un turneu care include întâlniri politice la nivel înalt și participarea la un forum major de securitate, într-un moment în care Chișinăul încearcă să-și consolideze sprijinul extern pentru parcursul european, potrivit Digi24 . Turneul are loc în această săptămână și include opriri la Strasbourg, în Țările de Jos și în Cehia. Obiectivele anunțate sunt promovarea integrării europene a Republicii Moldova, consolidarea securității și dezvoltarea parteneriatelor internaționale, conform informațiilor transmise de News.ro și preluate de Digi24. Miza: sprijin politic european pentru accelerarea aderării Prima oprire este marți, la Strasbourg, în contextul sesiunii plenare a Parlamentului European. Maia Sandu urmează să aibă întrevederi cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , și cu reprezentanți ai principalelor grupuri politice europene, inclusiv Partidul Popular European, Socialiștii și Democrații, Renew Europe și Verzii, potrivit NewsMaker. În cadrul vizitei de la Strasbourg, președinta Republicii Moldova va primi Ordinul European de Merit, o distincție instituită de Parlamentul European la 75 de ani de la Declarația Schuman, acordată personalităților care au contribuit la promovarea valorilor europene și la consolidarea proiectului european. Opriri în Țările de Jos și Cehia, cu accent pe securitate Miercuri, Maia Sandu se va afla într-o vizită de lucru în Țările de Jos, unde se va întâlni cu liderul partidului D66, Rob Jetten, și cu ministrul de externe, Tom Berendsen. După întrevedere, oficialii vor susține declarații comune de presă. Turneul se încheie pe 21 mai, la Praga, unde Maia Sandu va participa la GLOBSEC Forum 2026, conferință dedicată securității și politicii externe. La invitația președintelui ceh Petr Pavel, șefa statului va avea o întrevedere bilaterală și va susține un discurs despre experiența Republicii Moldova în combaterea ingerințelor externe și protejarea democrației. Potrivit Președinției Republicii Moldova, vizitele urmăresc promovarea intereselor cetățenilor, dezvoltarea relațiilor cu partenerii europeni și avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. [...]
Uniunea Europeană pregătește reguli care ar limita dependența industriei de un singur furnizor – în practică, China – obligând companiile să-și diversifice achizițiile de componente , potrivit Economica . Măsurile ar viza sectoare considerate strategice, precum industria chimică și producătorii de mașini, conform unor surse citate. Ce ar impune noile reguli pentru companii Legislația aflată în lucru ar urma să introducă două constrângeri principale în lanțurile de aprovizionare: cota fiecărui furnizor ar fi limitată la 30–40% ; restul achizițiilor ar trebui făcute de la cel puțin trei furnizori diferiți , care nu trebuie să fie din aceeași țară . Dacă va fi adoptat în această formă, cadrul ar forța companiile să-și redeseneze contractele și logistica, cu efecte directe asupra costurilor și a modului în care sunt gestionate riscurile de aprovizionare. Contextul: tensiuni comerciale și controlul Chinei asupra materiilor prime Reuters notează, în context, că Beijingul a restricționat procesarea unor minerale, a redus uneori exporturile și a controlat prețurile, acțiuni care ar submina eforturile altor țări de a-și diversifica sursele de materii prime folosite la semiconductori, vehicule electrice și armament avansat. Potrivit aceleiași surse, obiectivul ar fi menținerea unor pârghii de presiune. Separat, comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic ar pregăti taxe vamale de penalizare pentru produse chimice și mașini-unelte chineze, ca parte a efortului de reducere a deficitului comercial al UE în relația cu China, menționat la un miliard de dolari pe zi (aprox. 4,6 miliarde lei) , și pentru a proteja companiile de „transformarea comerțului într-o armă”, conform articolului citat. Calendar și pașii următori Potrivit informațiilor citate, planurile sunt încă într-o fază incipientă și ar urma să fie prezentate la reuniunea Comisiei Europene din 29 mai , dedicată Chinei, iar liderii UE ar putea să le susțină spre sfârșitul lui iunie. Comisia Europeană nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, mai notează materialul. [...]
Volodimir Zelenski cere includerea Europei în negocierile de pace cu Rusia , pe fondul unui proces de mediere condus de SUA în care Uniunea Europeană – deși principal finanțator al Ucrainei – a fost până acum ținută în afara discuțiilor, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis duminică, pe Telegram, după o convorbire telefonică între președintele Ucrainei și președintele Consiliului European, Antonio Costa . Zelenski susține că „Europa trebuie să fie implicată” în negocierile cu Rusia și că este nevoie să se stabilească cine va reprezenta Europa în acest proces. „Este important ca ea să aibă o voce şi o prezenţă puternică în acest proces şi este necesar să se stabilească cine o va reprezenta.” De ce contează: UE plătește o parte majoră a costului, dar nu are loc la masă În material se arată că Uniunea Europeană furnizează „cea mai mare parte a ajutorului financiar şi material pentru Ucraina”, însă a fost exclusă de la negocierile aflate în prezent „într-un impas”. În acest context, solicitarea lui Zelenski ridică o problemă de influență și coordonare: cine decide parametrii unei eventuale păci, dacă actorul care susține financiar și logistic Ucraina nu participă direct la discuții. Diviziuni în interiorul UE privind momentul negocierilor Potrivit aceleiași relatări, unele state membre văd excluderea UE ca pe o oportunitate de a-și crește implicarea, în timp ce altele se opun. Estonia este dată ca exemplu de stat care respinge graba către negocieri. Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna , a declarat sâmbătă, la o conferință anuală de securitate organizată la Tallinn, că nu este momentul pentru discuții, ci pentru presiune asupra Rusiei. „Nu este momentul să discutăm sau să negociem. Este momentul să punem presiune pe Rusia.” „Nu suntem foarte încântaţi de ideea ca toată lumea să se grăbească la Moscova pentru a începe discuţiile, deoarece Rusia este slăbită. Nu este momentul potrivit.” Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie privind formatul de reprezentare al Europei în negocieri, însă Zelenski indică drept pas necesar stabilirea unui reprezentant european, pentru ca UE să aibă „o voce” în procesul de pace. [...]
Atacurile cu drone asupra Moscovei au schimbat atmosfera din Rusia iar Vladimir Putin pare confruntat cu una dintre cele mai sensibile probleme de imagine de la începutul războiului din Ucraina. Potrivit BILD , Ucraina a lansat în weekend sute de drone spre teritoriul rus, iar capitala Moscova a fost una dintre principalele ținte. Mai multe incendii au izbucnit în apropierea unor instalații petroliere și fabrici asociate industriei militare, în timp ce imagini cu nori groși de fum au circulat rapid pe rețelele sociale. Pentru Kremlin, lovitura pare să fie mai ales una psihologică. Moscova a fost prezentată constant populației drept un oraș protejat de sisteme sofisticate de apărare, însă amploarea atacului a creat impresia că Ucraina poate lovi inclusiv centrul puterii ruse. Aici apare și punctul sensibil pentru Vladimir Putin: sentimentul că războiul nu mai poate fi ținut departe de cetățenii ruși și că siguranța promisă de autorități începe să fie pusă sub semnul întrebării. Conform sursei citate, autoritățile ruse au anunțat interceptarea a sute de drone, dintre care peste 120 doar în zona Moscovei. Chiar și așa, mai multe obiective au fost lovite, inclusiv o rafinărie și facilități industriale despre care partea ucraineană afirmă că produceau componente pentru armament de precizie. Cel puțin patru persoane au murit în urma atacurilor. În imaginile distribuite online apar locuitori ai Moscovei care privesc coloanele de fum și vorbesc despre teamă. Pentru mulți ruși, războiul a fost până acum o realitate văzută mai ales la televizor. Atacurile recente au schimbat însă această percepție și au adus conflictul mult mai aproape de viața de zi cu zi. Un alt element important este reacția presei controlate de stat. Publicația independentă rusă „Agentstvo” susține că televiziunile ruse au acordat foarte puțin spațiu atacurilor asupra Moscovei și au evitat să insiste asupra efectelor produse asupra populației civile. Strategia sugerează că autoritățile încearcă să limiteze sentimentul de vulnerabilitate și panică. Rusia a răspuns rapid prin noi bombardamente asupra orașelor ucrainene Dnipro și Odesa, într-un nou episod al escaladării conflictului. Totuși, pentru Kremlin, problema principală pare să fie acum una internă: imaginea unui stat care nu mai poate garanta că războiul rămâne departe de capitală. [...]
