Acordul nuclear cu Iranul era „la un pas” înaintea loviturilor SUA-Israel, a declarat ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi, susținând că Teheranul acceptase concesii majore chiar în dimineața atacurilor de sâmbătă, 28 februarie 2026. Potrivit Middle East Eye, oficialul, care a mediat în ultimele luni dialogul dintre Washington și Teheran, s-a declarat „dezamăgit” că negocierile „active și serioase” au fost subminate de intervenția militară.

Ce ar fi acceptat Iranul

Într-un interviu acordat înaintea bombardamentelor, Albusaidi a precizat că Iranul a fost de acord cu:

• zero acumulare și zero stocare de material nuclear cu potențial militar;
• verificare completă din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică;
• diluarea stocurilor existente și transformarea lor ireversibilă în combustibil nuclear.

Detaliile au fost relatate de India Today, care notează că implementarea acordului ar fi putut începe în aproximativ 90 de zile, iar parametrii politici erau deja agreați. Potrivit mediatorului, cadrul depășea chiar prevederile acordului din 2015.

Reacții internaționale

Conform Al Jazeera, reacțiile au fost rapide și divergente:

• Uniunea Europeană, prin Kaja Kallas, a descris situația drept „periculoasă” și a cerut reținere maximă;
• Norvegia a invocat necesitatea unei amenințări iminente pentru justificarea unui atac preventiv;
• Rusia a calificat operațiunea drept „agresiune armată neprovocată” împotriva unui stat suveran;
• Franța și Pakistanul au cerut reluarea urgentă a diplomației.

Între timp, Iranul a lansat atacuri de represalii asupra unor baze americane din regiune, sporind riscul unei escaladări. Contextul pune sub semnul întrebării viitorul negocierilor mediate de Oman și stabilitatea regională, într-un moment în care, potrivit lui Albusaidi, exista „o oportunitate istorică” pentru o soluție diplomatică.