Știri
Știri din categoria Externe
Acordul nuclear cu Iranul era „la un pas” înaintea loviturilor SUA-Israel, a declarat ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi, susținând că Teheranul acceptase concesii majore chiar în dimineața atacurilor de sâmbătă, 28 februarie 2026. Potrivit Middle East Eye, oficialul, care a mediat în ultimele luni dialogul dintre Washington și Teheran, s-a declarat „dezamăgit” că negocierile „active și serioase” au fost subminate de intervenția militară.
Într-un interviu acordat înaintea bombardamentelor, Albusaidi a precizat că Iranul a fost de acord cu:
Detaliile au fost relatate de India Today, care notează că implementarea acordului ar fi putut începe în aproximativ 90 de zile, iar parametrii politici erau deja agreați. Potrivit mediatorului, cadrul depășea chiar prevederile acordului din 2015.
Conform Al Jazeera, reacțiile au fost rapide și divergente:
Între timp, Iranul a lansat atacuri de represalii asupra unor baze americane din regiune, sporind riscul unei escaladări. Contextul pune sub semnul întrebării viitorul negocierilor mediate de Oman și stabilitatea regională, într-un moment în care, potrivit lui Albusaidi, exista „o oportunitate istorică” pentru o soluție diplomatică.
Recomandate
Schimbul de lovituri SUA–Iran pune presiune pe un armistițiu fragil și ridică riscurile pentru securitatea din Golf , într-un moment în care negocierile rămân blocate, iar Teheranul a extins răspunsul militar către vecinii săi, potrivit CNN . SUA au lovit vineri seară situri de supraveghere radar de coastă din Iran, după ce au interceptat drone despre care au spus că au fost lansate spre Strâmtoarea Hormuz. Iranul a răspuns peste noapte cu atacuri asupra Kuweitului și Bahrainului, susținând că a vizat o bază aeriană americană și alte facilități militare ale SUA din regiune. Ce s-a întâmplat în Golf: interceptări, pagube materiale, fără victime raportate Autoritățile din Kuweit au anunțat că au „detectat și gestionat” șapte rachete balistice în spațiul aerian, interceptate deasupra unor zone rezidențiale, cu resturi căzute și pagube materiale, dar fără victime. Bahrainul a transmis că a interceptat și distrus trei rachete și mai multe drone lansate din Iran, iar populația a fost avertizată să se adăpostească în timpul nopții, pe fondul activării sirenelor. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a afirmat că a interceptat un val de rachete balistice și drone îndreptate spre Kuweit și Bahrain și că nu au existat victime în rândul personalului american. CENTCOM a respins, de asemenea, afirmațiile iraniene privind lovirea cartierului general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, catalogându-le drept false. Negocieri blocate și mediere pakistaneză la Teheran Escaladarea vine la câteva zile după „mesaje contradictorii” privind stadiul discuțiilor de încetare a focului. În paralel, ministrul pakistanez de interne Mohsin Naqvi a ajuns la Teheran pentru o nouă rundă de negocieri „în numele Statelor Unite”, urmând să se întâlnească cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. ISNA a relatat separat că Naqvi ar purta o scrisoare de la șeful armatei pakistaneze către liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Un consilier militar al liderului suprem, Mohsen Rezaei, a declarat pentru CNN că un posibil acord ar depinde de eliberarea a 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din active iraniene înghețate, prezentând această condiție drept un „test de încredere” pentru administrația Trump. Oficiali americani sunt îngrijorați, potrivit relatării, că deblocarea fondurilor ar reduce pârghiile de negociere asupra regimului de la Teheran. Context regional: lupte în Liban, în pofida unui armistițiu separat În Liban, armata libaneză a anunțat că mai mulți militari, inclusiv un general de brigadă, au fost uciși într-un atac israelian în sudul țării. Israelul afirmă că ofensiva vizează Hezbollah , grupare susținută de Iran, care a respins prelungirea armistițiului convenit de guvernele Israelului și Libanului. Ministerul Sănătății din Liban a raportat că, din 2 martie, atacurile israeliene au provocat 3.593 de morți și 10.990 de răniți. De ce contează pentru economie și operațiuni: tensiune în jurul Strâmtorii Hormuz Chiar dacă relatarea nu indică întreruperi ale traficului maritim, schimbul de lovituri în proximitatea Strâmtorii Hormuz — rută critică pentru transportul de energie — amplifică riscul operațional pentru navigație și pentru infrastructura militară din statele din Golf. În același timp, faptul că negocierile sunt descrise ca fiind în impas sugerează că volatilitatea de securitate poate continua pe termen scurt, în lipsa unui progres diplomatic. [...]
Un profesor chino-canadian susține că SUA ar pierde un război cu Iranul , într-o predicție care contrazice evaluările multor experți și care, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, alimentează incertitudinea privind evoluția conflictului, potrivit Antena 3 . Este vorba despre Xueqin Jiang , descris drept „Nostradamus al Chinei”, care a devenit cunoscut online după trei previziuni făcute în mai 2024, dintre care două ar fi devenit realitate: victoria electorală a lui Donald Trump și izbucnirea unui conflict militar între Statele Unite și Iran. Înregistrările au fost publicate pe canalul său de YouTube, „Predictive History”, care are 1,87 milioane de abonați, conform Daily Express, citat de Antena 3. Ce spune despre finalul conflictului A treia predicție a profesorului vizează deznodământul războiului: el afirmă că o campanie a SUA și a Israelului împotriva Iranului, despre care spune că a început pe 28 martie, „se va încheia cu o înfrângere a Statelor Unite”. „A treia mare predicție este că Statele Unite vor pierde acest război, ceea ce va schimba pentru totdeauna ordinea globală.” Argumentele invocate: geografie, demografie și logistică Potrivit materialului, Jiang își bazează scenariul pe analize teoretice și situații ipotetice, susținând că un atac american asupra Iranului ar avea consecințe „catastrofale” pentru SUA. El argumentează că: geografia și structura demografică a Iranului ar face imposibilă o ocupație americană de lungă durată; liniile de aprovizionare „supraîntinse”, rezistența internă și terenul dificil ar transforma eventualele succese inițiale într-un eșec strategic major. Antena 3 notează că profesorul este absolvent al Universității Yale și că și-a reiterat constant aceste previziuni în mai multe videoclipuri publicate pe YouTube. Materialul nu include însă o verificare independentă a predicțiilor sau a premiselor militare invocate. [...]
Loviturile SUA asupra radarelor iraniene cresc riscul de întreruperi pe ruta energetică a Strâmtorii Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a interceptat patru drone lansate de Teheran spre zona traficului maritim, potrivit G4Media , care citează Reuters. Forțele americane au atacat sâmbătă mai multe instalații radar de pe coasta Iranului, după ce au doborât dronele despre care Washingtonul susține că vizau traficul maritim din regiune. Ulterior, SUA au lovit sisteme de supraveghere iraniene amplasate pe insula Qeshm și în zona Goruk, în apropierea Strâmtorii Ormuz. Comandamentul Central al SUA a transmis pe rețelele sociale că operațiunea a vizat infrastructură de monitorizare considerată o amenințare la adresa navigației comerciale pe una dintre cele mai importante rute energetice globale. În context, publicația notează că escaladarea a perturbat în ultimele luni securitatea maritimă din Golful Persic și a afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, cu efecte economice, inclusiv creșterea prețurilor la energie și perturbarea rutelor comerciale internaționale. Context: negocieri indirecte și alerte în statele din Golf Episodul are loc pe fondul unor negocieri indirecte între Washington și Teheran privind o posibilă încetare a ostilităților și un acord mai amplu care să includă programul nuclear iranian și reluarea fluxurilor comerciale maritime. În paralel, tensiunile au continuat să crească, iar mai multe state din Golf au raportat alerte aeriene și interceptări de rachete și drone în zilele recente, pe fondul acuzațiilor reciproce de atacuri și provocări. Trump: Iranul ar mai avea „21–22%” din stocul de rachete Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru NBC, că Iranul ar mai dispune de aproximativ „21–22%” din arsenalul său de rachete, comparativ cu afirmațiile sale de la începutul lunii mai, când susținea că Teheranul ar mai avea „18–19%”. „Ei au câteva rachete și câteva drone. Aș spune, ca proporție, poate 21%, 22% din rachetele lor. Sunt multe rachete, dar nu este ceea ce era atunci când am lansat primul nostru atac.” Trump a mai afirmat că „majoritatea uzinelor de drone au fost distruse”, la fel și „majoritatea rampelor de lansare” și „locurile de producție a rachetelor”. Separat, Iranul a anunțat vineri că a lansat „rachete de avertisment” asupra a două nave americane din Marea Oman, într-un nou episod de tensiune între Teheran și Washington. [...]
Administrația SUA analizează redirecționarea unor active iraniene pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații în state aliate din Golf , o mișcare care poate complica negocierile de pace și poate adăuga presiune juridică și financiară asupra Teheranului, potrivit Reuters . Potrivit unei surse familiarizate cu subiectul, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a cerut unei echipe să evalueze costurile pagubelor deja produse aliaților din Golf de atacurile Iranului. Aceeași sursă spune că Washingtonul ia în calcul folosirea activelor iraniene și pentru eventuale distrugeri viitoare. Ce urmărește Trezoreria SUA și de ce contează Sursa citată de Reuters nu a precizat ce tip de active sunt vizate. În material se arată însă că formularea folosită pentru noile măsuri „nu părea limitată” la activele înghețate, ceea ce sugerează o plajă mai largă de opțiuni aflate în analiză. Din perspectivă economică și de risc, inițiativa ar putea deveni un nou punct de fricțiune într-un armistițiu descris ca fragil, într-un moment în care negocierile de pace par să fi intrat în impas. Context: atacuri în Golf, interceptări și tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Informațiile apar pe fondul escaladării militare din weekend. Reuters relatează că SUA au lovit sâmbătă dimineață situri radar de coastă ale Iranului la Goruk și pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Hormuz, după ce au doborât drone iraniene pe care Comandamentul Central al SUA le-a descris drept o amenințare pentru traficul maritim. Armata americană a mai anunțat ulterior doborârea a încă două drone de atac iraniene. Iranul, prin Gardienii Revoluției, a spus că a ripostat împotriva bazelor SUA din Kuweit și Bahrain. Armata Kuweitului a declarat că a angajat șapte rachete balistice care au trecut peste zone rezidențiale, provocând pagube materiale, fără victime. În Bahrain au fost pornite sirenele, iar populația a fost îndemnată să se adăpostească; ambele state au condamnat atacurile. Negocieri blocate și miza activelor iraniene Dezvăluirea privind activele vine la o zi după ce Mohsen Rezaei, consilier al liderului suprem iranian, a declarat pentru CNN că un acord de pace pentru încheierea războiului de trei luni ar depinde de eliberarea a 24 miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) în active iraniene înghețate de SUA. În paralel, Reuters notează că un ministru pakistanez – Pakistanul având rol de mediator – a mers sâmbătă la Teheran cu o scrisoare pentru liderul suprem, Ayatollah Mojtaba Khamenei, potrivit agenției semi-oficiale ISNA. Iranul cere, între altele, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări de la sancțiuni pentru exporturile de țiței, ridicarea blocadei americane asupra porturilor și pârghii asupra Strâmtorii Hormuz. Publicația amintește că Iranul a blocat efectiv această rută, pe unde tranzita înainte de război circa o cincime din traficul global de petrol. Presiune politică în SUA și efecte economice mai largi Reuters mai relatează că președintele Donald Trump se confruntă cu presiune politică internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, pentru a încheia un război descris ca nepopular. Trump a spus pentru NBC că, deși majoritatea facilităților iraniene de producție pentru drone și rachete ar fi fost distruse, Iranul ar mai avea acces la aproximativ o cincime din rachete. Conflictul a împins în sus prețurile petrolului și a perturbat lanțuri de aprovizionare pentru alte bunuri, inclusiv ajutor umanitar, mai notează Reuters. [...]
Refuzul vizelor pentru o parte importantă din stafful tehnic al Iranului riscă să complice logistic participarea echipei la Cupa Mondială 2026 , într-un turneu găzduit inclusiv de SUA, pe fondul conflictului deschis dintre cele două țări, potrivit HotNews . Iranul a denunțat sâmbătă un „tratament discriminatoriu”, după ce Statele Unite ar fi refuzat să elibereze vize pentru mai mulți membri ai staffului tehnic al naționalei, relatează News.ro, citată de publicație. Ambasada Iranului în Turcia a susținut, într-un mesaj pe X, că vizele au fost refuzate „unei mari părți” din personalul de conducere și antrenori, consilieri tehnici și altor persoane considerate „parte integrantă” a echipei, calificând situația drept „cel mai înalt nivel de discriminare intenționată”. Reacția a venit după o declarație a ambasadorului SUA în Turcia, Tom Barrack, care a afirmat că jucătorii și „personalul de sprijin necesar” au primit vizele pentru Statele Unite. Diferența de formulare – „personal de sprijin necesar” versus „o mare parte” din stafful tehnic – indică o dispută cu potențial efect direct asupra modului în care echipa își poate organiza pregătirea și activitatea în timpul competiției. Mutarea bazei din SUA în Mexic, pe fondul problemelor de vize Teheranul a negociat mutarea în ultimul moment a bazei echipei din Arizona la Tijuana , în Mexic, invocând problemele legate de vize și un sentiment tot mai puternic în Iran că prezența echipei în SUA ar trebui redusă la minimum. Jucătorii naționalei Iranului pleacă spre Mexic pentru Cupa Mondială FIFA 2026, care se desfășoară între 11 iunie și 19 iulie și este găzduită în comun de 16 orașe din SUA, Canada și Mexic. Context: un turneu cu miză geopolitică Potrivit aceleiași surse, conflictul dintre SUA și Iran a transformat Cupa Mondială într-o competiție cu încărcătură geopolitică, ambele părți părând să folosească turneul pentru a-și afișa poziția politică. Publicația notează că este prima Cupă Mondială, de la înființarea sa în 1930, în care o țară gazdă urmează să primească o țară cu care se află în război. Iranul urmează să ajungă la Tijuana duminică dimineața. În Grupa G, primul meci este programat pe 15 iunie, contra Noii Zeelande, la Los Angeles; Iranul va mai juca la Los Angeles cu Belgia și apoi la Seattle împotriva Egiptului. [...]
Dezvăluirile despre o rețea de baze israeliene în vecinătatea Iranului ridică miza riscului regional și a relațiilor energetice din Caucaz , în condițiile în care Azerbaidjanul este un furnizor important de petrol pentru Israel, iar cooperarea militară dintre cele două state este deja strânsă, potrivit Știrile Pro TV , care citează CNN. Israelul ar fi desfășurat în secret în Azerbaidjan unități militare și servicii de informații de elită, ca parte a unei rețele clandestine din Orientul Mijlociu menite să faciliteze operațiuni împotriva Iranului. Forțele ar fi operat din mai multe baze din sudul Azerbaidjanului, în apropierea frontierei cu Iranul, inclusiv dintr-o locație aflată la circa 100 de kilometri de Tabriz, oraș iranian care a fost țintit de atacuri israeliene în timpul conflictului. Potrivit informațiilor citate, în zonă ar fi fost detașați comandanți ai forțelor speciale pentru misiuni de informații și operațiuni cu drone, ceea ce ar fi oferit Israelului o poziție de supraveghere asupra nordului Iranului în caz de război. Prezența ar fi avut și o componentă de sprijin pentru eventuale misiuni de salvare aeriană, în scenariul în care piloți israelieni ar fi fost doborâți. Operațiunea ar fi implicat „câteva zeci” de soldați, inclusiv membri ai forțelor speciale israeliene, ai unei unități de elită de luptă și salvare aeropurtată, precum și personal al Mossadului , conform uneia dintre sursele CNN. Negări oficiale de la Baku Autoritățile azere au respins public acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Azerbaidjanului în Statele Unite a transmis într-un comunicat pentru CNN: „Respingem cu fermitate acuzaţiile nefondate privind presupusa utilizare a teritoriului azer pentru operaţiuni îndreptate împotriva unor ţări terţe”. Separat, Agenția pentru Dezvoltarea Mass-Media din Azerbaidjan a susținut că publicarea informațiilor urmărește să „semene confuzie” și să „submineze stabilitatea regională”, calificând acuzațiile drept „fabricate” și o „manipulare flagrantă”. O rețea mai largă și implicații pentru relațiile comerciale Materialul indică faptul că Azerbaidjanul nu ar fi singura piesă din această arhitectură: ar exista baze clandestine și în Irak sau în Emiratele Arabe Unite, iar Somaliland ar fi putut oferi o escală pentru zboruri pe distanțe lungi către Iran. Pentru Irak, sunt menționate dezvăluiri comune ale Wall Street Journal și New York Times despre două baze secrete folosite ca sprijin logistic și, la nevoie, pentru căutare și salvare; Bagdadul a dezmințit, afirmând că la începutul lunii martie nu exista nicio „bază sau forță neautorizată” în țară. În cazul Azerbaidjanului, relevanța economică vine din interdependența deja existentă: Baku furnizează Israelului „o mare parte” din petrolul său, iar Israelul vinde Azerbaidjanului armament avansat, inclusiv echipamente folosite în conflictele din Nagorno-Karabah din 2016 și 2020 . Totodată, Azerbaidjanul a fost prima țară străină care a achiziționat sistemul israelian de apărare aeriană în 2016, conform articolului. Pregătirile israeliene de-a lungul frontierei Azerbaidjan–Iran ar fi început cu câteva săptămâni înainte de primele atacuri, iar de la jumătatea lunii ianuarie ar fi existat o operațiune preliminară pentru instalarea de dispozitive de ascultare și echipamente de informații, potrivit a două surse citate de CNN. În acest context, Gershon Kogan, specialist în Iran la Begin-Sadat Center for Strategic Studies, a descris strategia Israelului în Azerbaidjan ca fiind „deliberat discretă”, bazată pe transferuri de arme, cooperare în informații și interdependență tehnologică pe termen lung în sectorul securității, mai notează materialul. [...]
