Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană a introdus taxe antidumping de până la 25,4% pentru importurile de fibră de sticlă produse de companii chinezești în Egipt, Bahrain și Thailanda, într-o încercare de a bloca ocolirea tarifelor UE prin relocarea producției în țări terțe, potrivit Antena 3. Miza este una de reglementare cu efect economic direct: UE încearcă să limiteze intrarea pe piață a unor produse pe care le consideră subvenționate sau vândute sub costul de producție, cu impact asupra industriei europene și a locurilor de muncă.
Măsura vizează fibra de sticlă, descrisă ca o componentă esențială pentru industria energiei regenerabile din Uniune. Decizia confirmă, în același timp, intenția Bruxelles-ului de a restrânge importurile chinezești care ajung în UE prin rutele Inițiativei „O centură, un drum” („Belt and Road”), pentru a evita tarifele aplicate produselor etichetate oficial drept „fabricate în China”.
Comisia Europeană a impus miercuri taxe antidumping pentru fibra de sticlă provenită din:
Nivelul taxelor este cuprins între 11% și 25,4% din valoarea produsului.
Contextul este presiunea importurilor ieftine, pe care UE le consideră puternic subvenționate sau vândute sub cost. Potrivit materialului, încă din 2010, în urma unei plângeri a industriei, Comisia a impus taxe antidumping asupra importurilor chinezești de fibră de sticlă, însă ulterior producătorii chinezi au deschis fabrici în Bahrain și Egipt și au reluat exporturile către UE.
Până în 2024, importurile de fibră de sticlă din aceste țări, împreună cu Thailanda, ajunseseră la 24% din piața europeană. Doar importurile din Egipt acopereau 18%, iar Glass Fibre Europe avertizează că situația s-ar putea înrăutăți.
Ludovic Piraux, președintele Glass Fibre Europe, a salutat concluzia investigației, dar a susținut că pachetul de măsuri nu acoperă pe deplin problema.
„Investigația confirmă existența unei practici neloiale, ceea ce reprezintă un semnal important”
„[Măsurile] rămân insuficiente pentru a răspunde pe deplin strategiilor de prădare urmărite prin aceste investiții în țări terțe”
Și sindicatele avertizează asupra riscului de închideri de capacități industriale în Europa. Judith Kirton-Darling, secretar general al industriAll Europe, a spus că, fără o poziție mai fermă a UE față de dumping, pe termen lung situația se poate agrava.
„Este mai mult decât probabil să ne confruntăm cu închideri de fabrici în Europa, care vor submina în mod fundamental industria noastră”
Articolul notează că nu este prima dată când Comisia vizează produse chinezești fabricate în țări terțe în cadrul Inițiativei „O centură, un drum”: în trecut au existat măsuri asupra foliei de aluminiu din Thailanda și asupra fibrei de sticlă produse în Turcia.
În același context, este menționat că China a investit 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 de miliarde de lei) prin această inițiativă, un program de infrastructură care se întinde în peste 150 de țări și include finanțări pentru infrastructură, transporturi, extracția de materii prime și relocarea de industrii și companii de stat în străinătate.
Industria fibrei de sticlă angajează direct peste 4.500 de oameni în UE și susține că sprijină sute de mii de locuri de muncă indirecte de-a lungul lanțului valoric.
Recomandate
Implicarea Arabiei Saudite în formatul de mediere reduce riscul de escaladare regională și protejează infrastructura energetică din Golf , într-un moment în care mai multe state încearcă să împingă negocierile SUA–Iran spre un acord de încetare a războiului, potrivit Axios . Miniștrii de externe ai Pakistanului, Turciei, Egiptului și Arabiei Saudite s-au întâlnit vineri, în marja Forumului Diplomatic de la Antalya (Turcia), pentru a discuta eforturile de a ajunge la o înțelegere care să pună capăt războiului dintre SUA și Iran. A fost a treia reuniune în acest format („quad”) de la începutul conflictului. De ce contează: Arabia Saudită, actor-cheie și potențial „spoiler” Potrivit unei surse citate de publicație, aceste întâlniri urmăresc să mențină coordonarea între cei trei mediatori (Pakistan, Egipt și Turcia) și Arabia Saudită, descrisă drept cea mai puternică țară din Golf, cu influență semnificativă asupra administrației Trump și interes direct în orice viitor acord. Logica includerii Riadului este explicită: „a avea saudiții în interiorul cortului” ar reduce riscul ca ei să joace un rol de blocaj („spoiler”) în negocieri. Poziții fluctuante și miza economică: infrastructura de petrol și energie Oficiali americani spun că Arabia Saudită și-a schimbat poziția de mai multe ori, exprimând mesaje diferite în public față de discuțiile private. Înainte de război, oficialii saudiți ar fi susținut public diplomația, dar în privat ar fi îndemnat SUA la acțiune militară. În ultimele zile, saudiții le-ar fi transmis unor oficiali americani că sunt îngrijorați de încheierea războiului înainte ca regimul iranian să fie „suficient slăbit”. În paralel, ei le-ar fi spus mediatorilor că susțin un acord și vor încetarea conflictului, deoarece infrastructura lor de petrol și energie a fost avariată în timpul războiului și ar putea suferi pagube suplimentare dacă luptele continuă, potrivit unei surse americane și unei a doua surse cu cunoaștere directă. Ce urmează: discuțiile continuă, dar rămân diferențe Președintele Donald Trump a declarat vineri după-amiază că discuțiile cu Iranul vor continua în weekend. Surse citate de Axios spun că persistă diferențe pe unele chestiuni-cheie, deși s-au înregistrat progrese semnificative. [...]
Consiliul de Securitate al ONU se reunește luni pe tema Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor rusești și al creșterii numărului de victime civile , după ce Kievul a cerut convocarea unei ședințe în urma bombardamentelor recente, potrivit Kyiv Post . Cererea a fost transmisă marți de reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk , care a acuzat Rusia că vizează „sistematic” civili și infrastructura critică cu rachete și drone de atac. Miza întâlnirii este una de reglementare și politică internațională: readucerea pe agenda Consiliului a acuzațiilor privind încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale Cartei ONU, într-un moment în care atacurile s-au intensificat. Ce invocă Ucraina: volum ridicat de lovituri și victime civile În ultimele două săptămâni, Rusia ar fi lansat peste 3.600 de drone de atac, aproape 1.350 de bombe aeriene ghidate și peste 40 de rachete, iar bilanțul ar fi de „cel puțin 70” de civili uciși, conform Ukrinform, citat de publicație. Kyiv Post mai notează că un atac asupra orașului Dnipro, marți, a ucis cinci civili și a rănit grav 27 de persoane, potrivit autorităților ucrainene, care au descris loviturile drept încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale Cartei ONU. Separat, în noaptea de 15 spre 16 aprilie, Rusia ar fi lansat un nou val de atacuri „la scară largă”, cu sute de drone și zeci de rachete, vizând inclusiv Kiev, Odesa și Dnipro. Autoritățile ucrainene au raportat cel puțin 18 morți, inclusiv un copil, și peste 100 de răniți. „Armistițiul de Paște”, contestat de Kiev Melnyk a susținut că Kremlinul încearcă să se prezinte drept „pacificator”, în timp ce continuă atacurile. El a afirmat că armistițiul de Paște anunțat de președintele rus Vladimir Putin pentru o zi și jumătate „nu a fost decât o cacealma”, iar în câteva ore ar fi fost înregistrate peste 2.000 de încălcări ale încetării focului. Totodată, reprezentantul ucrainean a acuzat noi crime de război, inclusiv împușcarea a patru prizonieri ucraineni în regiunea Harkiv și uciderea unei echipe de evacuare în regiunea Zaporijjea. Cine ar urma să informeze Consiliul La reuniunea de luni sunt așteptați să prezinte informări Mohamed Khaled Khiari, asistent al secretarului general al ONU pentru Orientul Mijlociu, Asia și Pacific, și Joyce Msuya, asistent al secretarului general pentru afaceri umanitare, potrivit unui raport al Consiliului de Securitate menționat de Kyiv Post. Ucraina și mai multe țări din regiune ar urma, de asemenea, să participe. [...]
Un militar francez din UNIFIL a fost ucis, iar alți trei au fost răniți într-un atac în sudul Libanului , iar președintele Emmanuel Macron indică Hezbollah drept responsabil, potrivit The Jerusalem Post . Incidentul pune presiune directă pe autoritățile libaneze să identifice rapid autorii și ridică miza de securitate pentru operațiunile ONU din zonă. Macron a transmis, într-o postare pe X (fostul Twitter), că „totul sugerează” că responsabilitatea pentru atac „revine Hezbollah” și a cerut autorităților libaneze „să îi aresteze imediat pe făptași” și „să își asume responsabilitățile alături de UNIFIL”. Președintele francez a precizat că militarul ucis este sergentul major Florian Montorio, din Regimentul 17 Geniu Parașutiști, din Montauban. Cei trei militari răniți au fost evacuați la un spital din apropiere, a mai spus Macron. Ce spune UNIFIL despre atac UNIFIL a confirmat incidentul, tot într-o postare pe X, dar a atribuit atacul unor „actori nestatali”. Potrivit forței ONU, o patrulă UNIFIL care desfășura o misiune de îndepărtare a muniției explozive de pe un drum din satul Ghanduriyah, pentru a restabili legături cu poziții UNIFIL izolate, a fost vizată de foc cu arme de calibru mic. Într-o postare separată, UNIFIL a cerut guvernului libanez să investigheze „rapid” incidentul și să îi tragă la răspundere pe cei implicați în „crimele comise împotriva pacificatorilor UNIFIL”. Reacția guvernului libanez Premierul Libanului, Nawaf Salam, a condamnat atacul, afirmând că astfel de acțiuni provoacă „un mare rău Libanului”. El a spus că a dat „instrucțiuni stricte” pentru o anchetă imediată, menită să stabilească circumstanțele și să îi responsabilizeze pe autori. [...]
Iranul amenință că va închide din nou Strâmtoarea Ormuz dacă SUA mențin blocada navală , un scenariu care ar readuce rapid presiune pe transportul maritim și pe fluxurile energetice din Golf, potrivit Agerpres , care citează presa iraniană preluată de agenția EFE. Mesajul a fost relatat de agențiile iraniene Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), citând surse din jurul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Potrivit acestora, dacă „blocada maritimă” continuă, Teheranul ar considera-o o încălcare a armistițiului, iar tranzitul prin strâmtoare ar fi „închis” din nou. Redeschidere condiționată până la finalul armistițiului Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a anunțat vineri mai devreme redeschiderea strâmtorii pentru navele comerciale până la sfârșitul armistițiului cu SUA, care expiră miercurea viitoare, după începerea armistițiului din Liban anunțat joi. Presa iraniană susține că redeschiderea ar fi condiționată de trei cerințe: navele să își coordoneze trecerea cu forțele iraniene; să urmeze ruta desemnată de Teheran; să nu aibă legături cu „țările inamice”, respectiv SUA și Israel. În material se precizează că ruta navigabilă ar include un culoar de intrare și unul de ieșire din strâmtoare. Poziția SUA: blocada rămâne până la un acord La scurt timp după anunțul privind redeschiderea, președintele american Donald Trump a transmis că va menține blocada navală asupra porturilor iraniene până când se va ajunge la un acord de încetare a ostilităților cu Iranul. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Trump a ordonat blocada după eșecul negocierilor desfășurate în weekend la Islamabad. Separat, un oficial de rang înalt din IRGC, citat de Reuters, a menționat și o a patra condiție: deblocarea activelor Iranului înghețate în străinătate prin sancțiuni. [...]
Donald Trump a respins implicarea NATO în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care redeschiderea rutei a calmat piețele și a coborât prețul petrolului , potrivit Adevărul . Președintele SUA susține că a fost „sunat de NATO” după încheierea tensiunilor din zonă și că le-a cerut „să stea departe”, criticând Alianța în termeni duri. Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că NATO a întrebat dacă este nevoie de ajutor, iar răspunsul său a fost negativ. El a descris organizația drept „inutilă atunci când este nevoie” și „tigru de hârtie”, adăugând că ar accepta prezența lor doar „dacă vor doar să-și încarce navele cu petrol”. Miza: securitatea transportului maritim și efectul asupra pieței petrolului Declarațiile vin pe fondul discuțiilor europene despre o prezență coordonată în zonă. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat la Paris formarea unei „misiuni multinaționale” pentru protejarea navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz și sprijinirea operațiunilor de deminare, potrivit Independent . Inițiativa ar urma să fie: „strict defensivă”, conform liderilor europeni; coordonată printr-o conferință de planificare militară la Londra; susținută, la nivel de intenție, de „peste o duzină de state”, care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui. Context: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reacția piețelor În paralel, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial, decizie salutată de Washington, notează Adevărul, care trimite la relatările sale anterioare despre subiect: „Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz” și „Decizia de redeschidere a Strâmtorii Ormuz”. Trump a spus, la rândul său, că strâmtoarea este „complet deschisă și pregătită pentru trafic deplin” și a susținut că Iranul, cu sprijin american, a început eliminarea minelor marine. Potrivit sursei, redeschiderea rutei strategice a dus la scăderea prețului petrolului și la creșteri pe piețele financiare globale, însă liderii europeni au avertizat că situația rămâne fragilă. [...]
Analizele ucrainene indică faptul că rachetele balistice nord-coreene folosite de Rusia au fost construite cu electronice comerciale și prin metode de fabricație învechite , ceea ce sugerează o capacitate de producție care se bazează pe ocolirea sancțiunilor și pe soluții „ieftine”, cu efecte directe asupra fiabilității și performanței în teren, potrivit Antena 3 . Concluziile apar într-un raport publicat joi de Ministerul Apărării din Ucraina , după „studii de laborator” făcute pe resturi de rachete KN-23 și KN-24 cu combustibil solid, utilizate pe teritoriul Ucrainei la începutul anului 2024. Raportul susține că, deși există asemănări cu rachete rusești, modelele nord-coreene folosesc un combustibil mai puțin eficient energetic și ar avea nevoie de motoare cu 50% mai mari pentru a atinge aceeași rază de acțiune. Ce au găsit ucrainenii în componente și fabricație Ministerul ucrainean al apărării afirmă că, în producție, sunt folosite „metode învechite”, iar calitatea lipiturilor ar fi „cea de acum 50 de ani”. Totodată, analiza criminalistică ar fi identificat vârfuri acoperite cu grafit, descris ca o soluție „relativ ieftină” pentru protecția la căldură în timpul zborului; informația este atribuită de Antena 3 unei relatări Business Insider. Identificarea rachetelor și legătura cu modele cunoscute Potrivit raportului, experții ucraineni au identificat rachetele KN-23 și KN-24 folosind scheme sud-coreene și fotografii din fabrici nord-coreene, menționând șapte similitudini-cheie. Ministerul mai spune că KN-23 ar avea un diametru specific al cadrului, folosit doar de Coreea de Nord. KN-23 (cunoscută și ca Hwasong-11A) a fost prezentată în 2018 și este comparată frecvent cu racheta balistică rusească cu rază scurtă Iskander-M. KN-24 (Hwasong-11B) a apărut public în 2019 și are unele asemănări cu racheta tactică americană ATACMS. Raportul ucrainean susține însă că nu ar fi „analogi direcți” ai Iskander-9M723, ci ar indica faptul că Phenianul a „perfecționat o versiune inițială” a dezvoltării Iskander. De ce contează: ocolirea sancțiunilor și riscuri de fiabilitate Unitățile de control ar conține „componente civile de la branduri de top”, iar ministerul ucrainean afirmă că Phenianul ar cumpăra astfel de cipuri pentru a ocoli sancțiunile. În plus, Agenția de informații militare a Ucrainei a declarat la finalul lui 2024 că a identificat în KN-23 și KN-24 componente fabricate de companii din China, Japonia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite. Context operațional: utilizare în 2024 și acuzații privind livrările Kievul a raportat prima utilizare a KN-23 în ianuarie 2024, când Rusia ar fi lansat astfel de rachete asupra Harkovului . Oficialii ucraineni au spus atunci că munițiile erau imprecise și nesigure, susținând că cel puțin jumătate ar fi explodat în aer înainte de a-și atinge țintele. În februarie 2024, Ucraina a anunțat că a doborât și rachete KN-24 lansate de Rusia asupra Kievului. La începutul lui 2025, Ucraina a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Kremlinului cel puțin 148 de rachete balistice. Rusia a încercat să-și consolideze relațiile cu Coreea de Nord de la începutul războiului, primind trupe și armament pentru operațiuni precum respingerea Ucrainei din regiunea Kursk și pentru susținerea invaziei. Statele Unite și Coreea de Sud și-au exprimat îngrijorări, avertizând că Phenianul ar dobândi experiență de luptă valoroasă, inclusiv în tactici și producția de armament. [...]
