Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump reintroduce tarife de 10% și 12,5% pentru importuri din 60 de economii, inclusiv UE, într-o mișcare care poate crește costurile pentru companiile expuse comerțului transatlantic și riscă să tensioneze relațiile comerciale, potrivit Mediafax. Noile taxe intră în vigoare vineri și înlocuiesc tariful global temporar de 10% introdus după ce Curtea Supremă a SUA a blocat tarifele „reciproce”.
Măsurile vor intra în vigoare la ora 07:01 (ora indicată în material) exact când expiră tariful global temporar de 10%, aplicat timp de 150 de zile. Acesta fusese introdus după ce Curtea Supremă a SUA a anulat, în februarie, tarifele reciproce de 10%-50% impuse anterior în baza legislației privind situațiile de urgență națională.
Casa Albă susține că noul pachet nu este doar o prelungire a tarifelor expirate, chiar dacă nivelurile și acoperirea sunt similare. De această dată, administrația invocă Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974, care permite sancționarea practicilor comerciale considerate neloiale.
Potrivit Biroului Reprezentantului pentru Comerț al SUA (USTR), decizia vine după 60 de investigații deschise la ordinul lui Donald Trump pe 12 martie 2026, privind modul în care diferite economii interzic și aplică interdicțiile la import pentru bunuri produse prin muncă forțată. Procesul a inclus două serii de audieri publice, consultări cu peste 45 de guverne și analiza a peste 3.700 de comentarii de la companii, organizații și alte părți interesate.
Ambasadorul pentru Comerț al SUA, Jamieson Greer, a argumentat măsura prin necesitatea eliminării muncii forțate din lanțurile globale de aprovizionare:
„Statele Unite au o interdicție privind importurile realizate prin muncă forțată de aproape un secol și o aplică riguros. A venit timpul ca și partenerii noștri comerciali să facă același lucru.”
Noile tarife nu se aplică tuturor bunurilor. Sunt exceptate:
De asemenea, mărfurile care respectă regulile Acordului comercial SUA–Mexic–Canada (USMCA) vor fi scutite, pe fondul integrării ridicate a lanțurilor de aprovizionare din America de Nord.
Administrația americană va aplica tarife diferențiate: 10% pentru statele considerate că au adoptat o legislație adecvată împotriva muncii forțate și 12,5% pentru cele evaluate drept insuficient de stricte. India este dată ca exemplu de țară încadrată la tariful de 10% după modificări legislative recente.
În cazul Uniunii Europene, tarifele nu se aplică uniform: unele bunuri vor fi taxate cu 10%, altele cu 12,5% (din care se scade tariful aplicabil conform regulii „națiunii celei mai favorizate”), iar o serie de produse vor avea excepții pentru a evita perturbări economice sau pentru că nu pot fi produse în cantități suficiente în SUA.
Recomandate
Londra încearcă să reducă riscul de fricțiuni cu Washingtonul după ce noul ministru britanic de externe, Ed Miliband , a avut în trecut declarații dure la adresa lui Donald Trump, iar ambasadorul SUA în Marea Britanie a ales acum să le trateze ca pe un episod depășit, potrivit news.ro . Warren Stephens, ambasadorul SUA la Londra, a declarat joi la Sky News că afirmațiile lui Miliband sunt vechi și și-a exprimat speranța că „opiniile sale s-au schimbat”. Întrebat dacă Miliband poate colabora eficient cu administrația Trump și Casa Albă, Stephens a răspuns că percepțiile despre Trump din 2016 erau „probabil mult diferite” față de cele de acum. Declarațiile vechi, test pentru relația bilaterală Ed Miliband a devenit luni șef al diplomației britanice în guvernul condus de noul prim-ministru Andy Burnham. Potrivit relatării, după victoria electorală a lui Trump din 2016, Miliband l-a numit pe acesta „rasist, misogin și un hărțuitor sexual dovedit” și a spus ulterior că președintele SUA „a coborât ștacheta idioțeniei”. Stephens a spus că Miliband „a greșit atunci”, dar a adăugat că și el a făcut în trecut remarci pe care, privind înapoi, le-ar reconsidera. Cum își justifică Miliband poziția acum După a doua victorie electorală a lui Trump, din 2024, Miliband a fost întrebat despre comentariile sale anterioare și le-a descris drept „irelevante”. El a mai spus că nu crede că Donald Trump îi citește mesajele de pe rețelele sociale. În același context, materialul amintește că și David Lammy, care a deținut anterior portofoliul de la Foreign Office, a avut postări critice la adresa lui Trump înainte de a prelua funcția, dar a invocat prietenia cu vicepreședintele SUA, JD Vance , pentru a reduce impactul negativ. [...]
Donald Trump spune că este „aproape” de o decizie privind reluarea unor operațiuni militare majore în Iran , inclusiv lovituri „mai mari decât” cele din cadrul Operațiunii Epic Fury, potrivit unui interviu acordat Axios . Miza imediată este riscul unei escaladări care ar putea amplifica șocul deja vizibil în energie, în condițiile în care tensiunile au împins prețul petrolului peste 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei). Trump a spus că ia în calcul „un atac masiv” și că este „aproape” de a lua o decizie, dar a insistat că nu a stabilit încă o determinare finală și nu a indicat un termen-limită. Doi oficiali americani citați de publicație au confirmat că nu a fost luată nicio decizie și că armata nu a primit ordine noi. De ce contează: energie și rute maritime sub presiune Escaladarea din ultimele 12 zile are ca obiectiv, potrivit relatării, oprirea atacurilor iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz , un coridor critic pentru transporturile de petrol. În paralel, rebelii Houthi susținuți de Iran din Yemen au început să atace nave saudite în Marea Roșie, ceea ce adaugă presiune pe o altă rută majoră de transport energetic și alimentează instabilitatea pe piața globală. În acest context, revenirea la un război deschis ar avea implicații economice directe prin prețurile la energie, dar și prin riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare care depind de aceste rute maritime. Ce spune Trump despre o posibilă implicare a Israelului Președintele american a afirmat că Israelul „ar intra în două minute dacă îi cer”, dar a adăugat că SUA „nu au nevoie de nimeni” pentru a lansa o nouă operațiune împotriva Iranului. Totodată, a avertizat că ar exista „consecințe” dacă Israelul s-ar alătura loviturilor, sugerând riscul unei riposte iraniene împotriva Israelului. Negocieri: „vor să negocieze”, dar fără acord Trump a declarat că iranienii „vor să negocieze”, însă „nu sunt pregătiți să facă o înțelegere” în acest moment, adăugând că „nu au primit încă suficientă durere”. Două surse regionale familiarizate cu eforturile de mediere au spus că liderii iranieni nu au acceptat cea mai recentă propunere înaintată. Ce urmează Pe termen scurt, elementul-cheie rămâne dacă Trump va ordona sau nu o nouă rundă de lovituri, în condițiile în care, potrivit oficialilor citați, nu există încă ordine noi către armată. Separat, Trump a spus că premierul israelian Benjamin Netanyahu ar vrea să participe săptămâna viitoare, la Washington, la priveghiul senatorului Lindsey Graham și că ar fi dispus să se întâlnească cu el dacă va fi în oraș. [...]
Casa Albă condiționează acordul nuclear civil cu Arabia Saudită de normalizarea relațiilor cu Israelul , o legătură care poate schimba atât calendarul, cât și conținutul final al înțelegerii, potrivit Axios . Președintele Donald Trump a susținut că noul acord semnat de SUA cu Arabia Saudită „nu va include îmbogățirea uraniului” și că aprobarea lui este „total condiționată” de aderarea regatului la Acordurile Abraham (cadrul de normalizare a relațiilor dintre Israel și unele state arabe). Mesajul a fost publicat de Trump pe Truth Social . Ce se negociază, concret Acordul a fost semnat miercuri, la Washington, de secretarul american al Energiei, Chris Wright, și ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, după peste un an de negocieri. Documentul prevede că firme americane vor ajuta Arabia Saudită să-și dezvolte programul nuclear civil. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Trump le-a transmis liderilor din Golf că vrea ca aceștia să semneze Acordurile Abraham și că, „din perspectiva președintelui”, acordul cu Arabia Saudită este condiționat de această cerință. Totodată, Leavitt a indicat că înțelegerea este încă în curs de finalizare și a sugerat că această condiție ar putea fi adăugată. Miza de reglementare: îmbogățirea uraniului și regimul de inspecții Trump răspunde astfel la două critici majore: riscul ca acordul să deschidă calea către îmbogățirea uraniului și faptul că Washingtonul ar fi renunțat la pârghii pentru a obține un acord de pace saudo-israelian. În paralel, The Wall Street Journal a relatat că înțelegerea include și un studiu comun SUA–Arabia Saudită privind o posibilă îmbogățire a uraniului în viitor. De asemenea, acordul nu ar impune semnarea de către Arabia Saudită a unui protocol separat al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) care ar permite inspecții inopinate ale inspectorilor ONU. Departamentul Energiei a precizat că acordul include un aranjament bilateral de „garanții” (safeguards) menit să împiedice folosirea programului nuclear în alte scopuri decât cele pașnice. Chris Wright a declarat: „Fiți siguri, aceste acorduri respectă cele mai înalte standarde de siguranță nucleară și neproliferare.” AIEA a transmis că a fost notificată despre un plan de a i se cere să deruleze „măsuri de verificare” legate de acordul bilateral și a adăugat că Arabia Saudită ar trebui să semneze un acord de garanții cu AIEA. De ce condiționarea de Israel poate bloca acordul Negocierile nucleare au început în administrația Biden ca parte a unui pachet mai amplu, care includea și un tratat de apărare SUA–Arabia Saudită și cerea regatului să semneze un acord de pace cu Israelul. Acordul actual a fost semnat separat de orice înțelegere saudo-israeliană, iar Axios notează că nu există indicii că textul ar lega formal cele două dosare. Criticii susțin că Trump ar fi pierdut din influența necesară pentru a împinge Arabia Saudită spre normalizare. În plus, saudiții afirmă că nu vor normaliza relațiile cu Israelul fără ca guvernul israelian să accepte o „cale ireversibilă și cu termen” către un stat palestinian. Pe fondul acestor tensiuni, premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat ideea extinderii păcii în regiune și a spus că aderarea Arabiei Saudite la Acordurile Abraham ar fi „un pas istoric”. În acest moment, rămâne neclar dacă legătura dintre acordul nuclear și normalizarea cu Israelul va fi introdusă efectiv în textul final și ce formă ar lua, având în vedere că administrația americană spune că documentul este încă în lucru. [...]
Ucraina semnalează reluarea canalelor diplomatice cu echipa lui Trump , după ce președintele Volodimir Zelenski a discutat cu doi emisari ai liderului american, într-o mișcare care poate influența direcția negocierilor privind încetarea războiului, potrivit Mediafax . Zelenski a anunțat miercuri că a avut o convorbire cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind discuția drept „bună și importantă” și precizând că tema a fost „impulsionarea procesului diplomatic” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „Pacea este necesară – o pace cu demnitate, iar Ucraina este pregătită de mult timp pentru aceasta.” Ce urmează: contactele continuă, dar fără detalii despre propuneri Președintele ucrainean susține că echipele celor două părți vor rămâne în contact pentru a pune în aplicare aspectele discutate în timpul convorbirii. În același timp, Zelenski nu a oferit detalii despre propunerile aflate pe masă și nici despre un calendar sau pași concreți ai negocierilor, limitându-se la ideea că dialogul va continua. Mesaj politic către Washington Zelenski le-a mulțumit celor doi emisari pentru „implicarea personală” în promovarea unei soluții de pace și a transmis aprecieri președintelui Donald Trump și „poporului american” pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Suntem recunoscători președintelui Trump și poporului american pentru sprijinul lor neclintit.” În ansamblu, mesajul indică o încercare de a menține deschisă o linie de comunicare cu cercul apropiat al lui Trump, într-un moment în care diplomația legată de războiul din Ucraina rămâne în prim-plan, însă fără elemente publice suficiente pentru a evalua dacă discuțiile se pot traduce rapid într-un format de negociere. [...]
Ideea unei intervenții militare siriene în Liban ar putea destabiliza atât Libanul, cât și tranziția fragilă a Siriei , avertizează analiști citați de Al Jazeera , după ce președintele SUA Donald Trump a reluat la Casa Albă sugestia ca Siria să „facă ceva cu Hezbollah”. Trump a făcut declarațiile marți, la Washington, alături de președintele libanez Joseph Aoun, susținând că noul președinte sirian Ahmed al-Sharaa „ar dori să intervină” și că o astfel de mișcare „ar fi foarte eficientă”. Propunerea apare în contextul presiunilor SUA și Israelului asupra guvernului libanez pentru dezarmarea Hezbollah, grupare susținută de Iran. În ziua următoare, secretarul de stat Marco Rubio a temperat public perspectiva unei intervenții, spunând că Washingtonul încurajează autoritățile siriene să se concentreze pe „provocările interne” ale construirii unui stat. Rubio a indicat însă o direcție alternativă: securizarea frontierei cu Libanul pentru a limita circulația armelor și încercările de destabilizare. De ce ar fi „contraproductivă” o intrare a Siriei în Liban Bassel Doueik, cercetător pe teme politice și de securitate, spune că o intervenție militară în Liban pentru a sprijini dezarmarea Hezbollah ar fi „strategic contraproductivă” pentru noile autorități de la Damasc. Argumentul central: ar submina relația cu statul libanez și ar putea întări narațiunea internă a Hezbollah, care ar prezenta acțiunea ca „agresiune străină”, reîncadrând conflictul drept „rezistență” pentru suveranitatea Libanului. Riscul nu este doar politic. Nanar Hawach, analist senior pentru Siria la International Crisis Group, avertizează că o revenire militară siriană ar redeschide o rană istorică în memoria politică libaneză, după decenii de control sirian, și ar provoca rezistență inclusiv din partea comunităților anti-Hezbollah. La nivel regional, ar pune sub semnul întrebării ruptura Siriei de vechile tipare de ingerință și ar putea transforma din nou Siria într-un teatru al conflictelor regionale. Vulnerabilități interne în Siria și „rețeta pentru dezastru” O altă consecință invocată este impactul asupra securității interne a Siriei, care se confruntă cu amenințări din partea rămășițelor fostului regim și a grupărilor afiliate ISIL (ISIS). Samy Akil, analist sirian de securitate, afirmă că, dincolo de presiunea politică a lui Trump, comunitatea americană de informații și apărare ar vedea o astfel de mișcare drept o „rețetă pentru dezastru”. Akil consideră improbabil ca trupele siriene să intre în Liban; iar dacă s-ar întâmpla, ar fi doar în cadrul unui acord regional. El rezumă costul operațional al unei astfel de decizii printr-o formulare tranșantă: „Să intri în Liban e ușor, să ieși din Liban e întotdeauna foarte dificil.” Contextul: acordul-cadru și presiunea militară din sudul Libanului Declarațiile lui Trump vin în momentul în care armata libaneză a început marți să se desfășoare în „zone-pilot”, conform unui acord-cadru intermediat de SUA și semnat luna trecută de Liban și Israel. Acordul prevede o retragere treptată a Israelului și desfășurarea de trupe libaneze pentru a împiedica Hezbollah să își refacă prezența în sud. În paralel, conflictul Israel–Hezbollah, început în octombrie 2023, a cunoscut două escaladări majore menționate în analiză: în septembrie 2024 și la începutul lunii martie din acest an, după declanșarea războiului SUA–Israel cu Iranul. Ce alternative sunt considerate mai realiste În locul unei intervenții pe teren în Liban, analiștii citați indică măsuri mai plauzibile și mai acceptabile politic, centrate pe controlul frontierei. Souhaib Jawhar, fellow (cercetător asociat) non-rezident la Badil Policy Institute din Beirut, spune că scenariul realist este ca Siria să rămână pe propriul teritoriu și să acționeze prin: întărirea prezenței armatei siriene pe partea siriană a graniței; control mai strict al trecerilor ilegale; închiderea sau distrugerea tunelurilor folosite pentru contrabandă; creșterea schimbului de informații de securitate cu armata libaneză. În aceeași logică, Rubio a sugerat că Siria poate acționa împotriva Hezbollah fără trupe în Liban, prin securizarea frontierei și limitarea fluxului de arme. În ansamblu, analiza indică faptul că presiunea publică pentru o intervenție militară ar funcționa mai degrabă ca instrument de negociere și intimidare regională decât ca plan operațional realist, din cauza costurilor politice și de securitate pentru Damasc și Beirut. [...]
Adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni UE contra Rusiei este blocată de Grecia , care cere relaxarea planurilor privind restricțiile la livrările și transportul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc, potrivit HotNews . Ambasadorii statelor membre urmează să se întâlnească miercuri, în încercarea de a ajunge la un compromis. Miza imediată este adoptarea unui nou pachet de sancțiuni care vizează, în special, sectorul bancar rusesc, într-un moment descris de diplomați drept unul de vulnerabilitate pentru sistemul financiar de la Moscova. De ce contează: sancțiuni mai dure pe finanțe, dar cu o „frână” pe energie Pachetul urmărește să crească presiunea asupra Rusiei prin limitarea canalelor financiare rămase funcționale după sancțiunile din 2022. Deși marile bănci rusești au fost deconectate atunci de la SWIFT (sistem global securizat de mesaje pentru plăți), companiile ruse au continuat să susțină fluxuri comerciale și financiare prin bănci mai mici sau regionale și prin rețele de criptomonede, potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia Europeană încearcă să închidă „lacunele” care mai permit afaceri rusești și să reducă veniturile considerate vitale din energie. Tocmai aici apare blocajul: Grecia solicită atenuarea planurilor privind restricțiile legate de GNL rusesc. Poziția Greciei și rolul său în transportul de GNL Atena a argumentat săptămâna trecută că o viitoare interdicție privind transportul de GNL rusesc ar muta cota de piață în afara Europei și nu ar reduce veniturile Rusiei. Grecia este descrisă ca un actor dominant pe piața europeană a transportatorilor de GNL și unul dintre cei mai mari la nivel mondial, concurând cu Japonia, China și Statele Unite. Această poziție explică de ce discuția despre restricții pe transportul de GNL are implicații economice directe pentru interesele maritime grecești și, implicit, pentru consensul politic în UE. Ce include pachetul: extinderea listelor, cu accent pe bănci Conform detaliilor prezentate, noul pachet ar include aproximativ 215 persoane fizice și juridice, dintre care 94 sunt instituții financiare. Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar ridica numărul total al băncilor sancționate la peste 100 — mai mult de jumătate din cele 213 instituții de credit rusești conectate la rețeaua internațională. Un raport al unui serviciu de informații al unui stat european, consultat de Reuters, a avertizat în iunie că Rusia riscă o criză bancară „explozivă” și că un nou pachet care vizează băncile ar putea declanșa un șoc economic. Autoritățile ruse au respins avertismentele privind o criză iminentă. Ce urmează Întâlnirea de miercuri a ambasadorilor UE este gândită ca o etapă de negociere pentru a depăși obiecțiile Greciei și a permite adoptarea pachetului. În lipsa unui compromis, pachetul riscă să rămână blocat, semnalând — în pofida așteptărilor unor diplomați că plecarea lui Viktor Orbán din Ungaria ar reduce fricțiunile — că unitatea UE pe sancțiuni poate fi vulnerabilă atunci când măsurile ating interese economice sensibile, în special în energie și transport. [...]
