Știri
Știri din categoria Externe
Lidera Kuomintang susține că apropierea de Beijing nu exclude relația cu SUA, potrivit Mediafax. Cheng Li-wun, președinta principalului partid de opoziție din Taiwan, a declarat că menținerea unor relații cordiale cu China este necesară pentru stabilitatea insulei și nu ar trebui interpretată ca o repoziționare „anti-americană”.
Cheng, care conduce Kuomintang (KMT) din octombrie 2025, a spus că partidul are o tradiție de relații bune cu Washingtonul, în paralel cu obiectivul de a îmbunătăți dialogul cu China continentală. Declarațiile vin într-un context regional tensionat, în care relația Taiwan–China rămâne un subiect major de securitate și politică externă.
„În ceea ce privește discursul general, Kuomintang a menținut mult timp relații foarte bune cu Statele Unite. Acest lucru nu afectează dorința noastră de a îmbunătăți relațiile cu China continentală. Nu există nicio contradicție între cele două și nu este nevoie să alegem una în detrimentul celeilalte. De ce îmbunătățirea relațiilor cu China continentală trebuie să însemne o poziție mai puțin pro-americană?”, a spus Cheng, citată de Reuters.
Poziția liderului opoziției a atras critici din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare, care acuză KMT că ar putea compromite democrația și libertățile Taiwanului și că ar submina relațiile cu Statele Unite, notează Mediafax.
Deși Cheng și-a exprimat dorința de a se întâlni cu președintele chinez Xi Jinping, ea nu a oferit detalii despre stadiul acestor planuri sau despre un calendar posibil al unei astfel de întâlniri.
Pe plan intern, KMT colaborează strâns cu Partidul Popular, iar împreună dețin majoritatea în parlament, ceea ce le permite să influențeze agenda legislativă. Un punct recent de dispută între DPP și KMT a fost propunerea președintelui de creștere a bugetului apărării, demers respins de KMT, conform informațiilor din articol.
Recomandate
George Kent susține că Rusia urmărește doar aparența unor negocieri de pace , potrivit Digi24 , care redă un interviu acordat de diplomatul american publicației Ukrainska Pravda. Kent, fost ambasador al SUA în Estonia (2023–2024) și diplomat cu peste trei decenii de experiență, afirmă că Moscova ar repeta tiparul din perioada acordurilor de la Minsk, folosind discuțiile pentru a câștiga timp și a proiecta imaginea unui proces. În interviu, Kent compară cele două mandate ale lui Donald Trump și spune că a doua administrație ar fi adoptat o abordare „tranzacțională”, cu efecte în politica externă. El leagă această schimbare de decizii pe care le consideră slabe din punct de vedere strategic, inclusiv în dosare cu impact asupra economiei globale, menționând „războiul împotriva Iranului” și consecințele acestuia. „Rușii nu sunt interesați să negocieze un acord de pace. Ei sunt interesați, în esență, de o «pokazukha» pentru a arăta că există aparența unui proces. Asta au făcut în cadrul acordului de la Minsk. Asta fac și acum”, spune diplomatul. Pe tema sprijinului american pentru Ucraina, Kent afirmă că, în anii 2023–2024, o parte din asistența acordată de administrația Biden ar fi venit „prea târziu și în cantități insuficiente”, în condițiile în care ajutorul care ar fi putut fi oferit atunci ar fi fost necesar încă din 2022. În prezent, el descrie politica SUA drept una care „nu prevede acordarea de asistență Ucrainei”, pe care o consideră „miopă” și contrară intereselor americane. Kent discută și despre presiunile pentru un acord, argumentând că un aranjament care nu este „just, durabil” și adaptat nevoilor Ucrainei ar echivala cu o capitulare. În același timp, el susține că Rusia, sub Vladimir Putin, ar urmări „desființarea actualului stat ucrainean” în condiții inacceptabile pentru ucraineni, motiv pentru care, în viziunea sa, dialogul ar trebui purtat fără concesii care să ducă la pierderea suveranității. [...]
Donald Trump a anunțat suspendarea pentru 5 zile a atacurilor asupra infrastructurii energetice iraniene , după ce a vorbit despre „negocieri productive” cu Teheranul, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut luni, 23 martie 2026, pe rețelele de socializare, iar piața a reacționat imediat: prețurile petrolului au scăzut cu 13%, conform aceleiași surse. Trump susține că Statele Unite și Iranul au avut „conversații foarte bune și productive” privind „o rezolvare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu și că a cerut Pentagonului să amâne loviturile asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene timp de cinci zile, condiționat de evoluția discuțiilor. „Având în vedere tonul și caracterul acestor discuții aprofundate, detaliate și constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am dat instrucțiuni Departamentului de Război să amâne toate atacurile militare împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile, sub rezerva succesului întâlnirilor și discuțiilor în curs.” În paralel, Teheranul contestă existența acestor contacte. Mediafax relatează că ministrul de externe al Iranului afirmă că nu au avut loc discuții cu Washingtonul și îl acuză pe Trump că încearcă să câștige timp, pe fondul eforturilor de reducere a tensiunilor din regiune. În context, publicația americană The New York Times este citată cu o observație privind lipsa de transparență a canalelor diplomatice, consemnează Mediafax, pe fondul unei escaladări verbale recente între cele două părți. Elementele-cheie ale informației, așa cum apar în articolul Mediafax, sunt: suspendarea pentru cinci zile a atacurilor asupra centralelor electrice și infrastructurii energetice din Iran, la ordinul lui Trump; afirmația lui Trump că au existat discuții „constructive” în ultimele două zile și că acestea vor continua „pe parcursul săptămânii”; reacția pieței, cu o scădere de 13% a prețurilor petrolului după anunț; poziția Iranului, care neagă discuțiile cu SUA și contestă mesajul transmis de președintele american. [...]
Sute de benzinării din Australia au rămas fără combustibili , pe fondul perturbărilor de aprovizionare asociate situației din Orientul Mijlociu, iar guvernul federal a semnat un acord cu Singapore pentru a menține fluxul de benzină și motorină, relatează The Guardian . Ministrul energiei, Chris Bowen, a spus în parlament că 109 benzinării din statul Victoria au rămas fără cel puțin un tip de benzină. În Queensland, 47 de benzinării nu mai aveau motorină și 32 nu mai aveau benzină fără plumb, iar în New South Wales 37 de benzinării au rămas fără benzină. Separat, premierul statului New South Wales, Chris Minns, declarase anterior că 105 benzinării din stat nu aveau motorină. Bowen nu a prezentat statistici pentru Australia de Vest, Teritoriul de Nord, Australia de Sud sau Tasmania. Totodată, ministrul a refuzat să precizeze când a aflat guvernul că șase transporturi de petrol nu au ajuns în Australia, informație dezvăluită duminică, menționând doar că a fost un „proces iterativ” și că anulările nu s-au produs în aceeași zi. În privința măsurilor de urgență, Bowen a reiterat că raționalizarea combustibilului nu este o perspectivă imediată, dar a arătat că departamentul său a făcut „planificare prudentă pentru situații de urgență” și că au fost delegate „puteri semnificative” și guvernelor statale. Potrivit unor surse guvernamentale citate în material, autoritățile statale ar urma să își activeze prerogativele înainte ca nivelul federal să declare o urgență națională legată de combustibil. Acordul cu Singapore a fost anunțat printr-o declarație comună a premierului australian Anthony Albanese și a prim-ministrului singaporez Lawrence Wong, care reafirmă continuarea comerțului cu energie. Documentul prevede sprijinirea fluxului de bunuri esențiale, inclusiv uleiuri petroliere (precum motorina) și gaze naturale lichefiate, precum și notificarea și consultarea reciprocă în cazul unor perturbări cu efecte asupra comerțului energetic. Contextul include și temeri că unele state ar putea păstra petrolul pentru consum intern, după ce Malaezia a transmis săptămâna trecută că își va „prioritiza propriile nevoi”. Pe lângă combustibili, îngrijorările se extind la aprovizionarea cu îngrășăminte și alte substanțe chimice, ceea ce crește presiunea asupra guvernului australian. Conform surselor guvernamentale menționate, Australia ar încerca să folosească pârghia exporturilor de gaze naturale și cărbune pentru a susține continuarea importurilor de petrol, în condițiile în care țara este un exportator major de gaze. În plan politic, liderul Nationals, Matt Canavan, a susținut această abordare, dar a respins ideea ridicării sancțiunilor pentru îngrășămintele produse în Rusia, invocând riscul de a slăbi sprijinul pentru Ucraina; materialul mai notează că nu există semnale privind modificări iminente ale regimului de sancțiuni al Australiei. [...]
China avertizează că escaladarea din Orientul Mijlociu poate deveni „de necontrolat” , după ultimatumul lansat de Donald Trump către Iran, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP și Reuters. Beijingul a reacționat luni prin vocea lui Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă esențială pentru exporturile de petrol. Mesajul Chinei a fost că intensificarea ostilităților riscă să împingă regiunea într-o spirală greu de controlat. „Dacă războiul se intensifică şi situaţia se deteriorează şi mai mult, întreaga regiune ar putea fi aruncată într-o situaţie incontrolabilă”, a declarat Lin Jian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, în conferinţa de presă periodică. În acest context, Donald Trump a spus duminică că Statele Unite vor „distruge” centralele iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, conform relatării preluate de publicație. China a cerut tuturor părților implicate să înceteze operațiunile militare și să revină la negocieri, susținând că „folosirea forței” nu face decât să alimenteze un „cerc vicios” și că războiul „nu ar fi trebuit să înceapă de la bun început”. Miza pentru Beijing este și una economică: China este unul dintre principalii beneficiari ai petrolului iranian, notează Știrile ProTV. În aceste condiții, orice blocaj prelungit sau escaladare în zona Strâmtorii Ormuz poate amplifica riscurile pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea regională. [...]
Moscova transmite că UE nu mai are prioritate la energia rusească , pe fondul reorientării Rusiei către piețe din Asia și alte economii emergente, potrivit Mediafax . Mesajul a fost formulat de Kirill Dmitriev , trimisul special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică internațională. „UE este la capătul cozii”, a scris Dmitriev pe platforma X, comentând o postare a contului BRICS News, în timpul vizitei oficiale în Rusia a premierului vietnamez Pham Minh Chinh. În articol se arată că declarația reflectă o schimbare strategică tot mai vizibilă la Moscova: căutarea de noi parteneri energetici în afara Europei, în contextul tensiunilor geopolitice și al sancțiunilor impuse de Occident. Vizita premierului vietnamez la Moscova este prezentată ca un element relevant în această direcție. Potrivit ambasadorului Vietnamului în Rusia, Dang Minh Khoi, discuțiile vizează consolidarea cooperării bilaterale în domenii precum comerțul, investițiile și energia, iar diplomatul a indicat că sunt așteptate acorduri majore, inclusiv proiecte în energia nucleară și în cooperarea energetică. Pentru Uniunea Europeană, mesajul transmis de oficialul rus vine pe fondul reducerii importurilor de energie din Rusia în ultimii ani și al orientării către surse alternative. Mediafax notează că dependența de piața globală și volatilitatea prețurilor rămân provocări, iar faptul că Rusia își consolidează relațiile energetice cu economii emergente poate amplifica presiunile asupra pieței europene. [...]
Kaja Kallas a discutat la telefon cu ministrul de externe al Iranului , Abbas Araqchi, duminică, potrivit Reuters. Conform aceleiași surse, șefa politicii externe a Uniunii Europene a avut și convorbiri telefonice separate cu miniștrii de externe din Turcia, Qatar și Coreea de Sud, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Discuțiile au vizat „războiul din Orientul Mijlociu, atacurile asupra infrastructurii energetice și necesitatea urgentă de a redeschide Strâmtoarea Hormuz”. „Aceste discuţii au făcut parte din eforturile continue ale UE de a explora căi diplomatice de urmat”, a spus oficialul, adăugând că „noile ameninţări de atac asupra infrastructurii civile critice riscă să afecteze milioane de oameni din Orientul Mijlociu şi dincolo de acesta”. Miza imediată pentru UE este legată de securitatea rutelor energetice și comerciale, în special de tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transporturile de petrol și gaze. Oficialul citat a indicat că discuțiile au inclus atât atacurile asupra infrastructurii energetice, cât și riscurile pentru infrastructura civilă critică. Kallas vorbise ultima dată cu Araqchi miercuri, când, potrivit unui oficial al UE, a transmis că trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz este o prioritate pentru Europa. În contextul actual, contactele telefonice sunt prezentate ca parte a demersurilor UE de a identifica opțiuni diplomatice pentru reducerea riscurilor în regiune. [...]
