Știri
Știri din categoria Externe
Lidera Kuomintang susține că apropierea de Beijing nu exclude relația cu SUA, potrivit Mediafax. Cheng Li-wun, președinta principalului partid de opoziție din Taiwan, a declarat că menținerea unor relații cordiale cu China este necesară pentru stabilitatea insulei și nu ar trebui interpretată ca o repoziționare „anti-americană”.
Cheng, care conduce Kuomintang (KMT) din octombrie 2025, a spus că partidul are o tradiție de relații bune cu Washingtonul, în paralel cu obiectivul de a îmbunătăți dialogul cu China continentală. Declarațiile vin într-un context regional tensionat, în care relația Taiwan–China rămâne un subiect major de securitate și politică externă.
„În ceea ce privește discursul general, Kuomintang a menținut mult timp relații foarte bune cu Statele Unite. Acest lucru nu afectează dorința noastră de a îmbunătăți relațiile cu China continentală. Nu există nicio contradicție între cele două și nu este nevoie să alegem una în detrimentul celeilalte. De ce îmbunătățirea relațiilor cu China continentală trebuie să însemne o poziție mai puțin pro-americană?”, a spus Cheng, citată de Reuters.
Poziția liderului opoziției a atras critici din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare, care acuză KMT că ar putea compromite democrația și libertățile Taiwanului și că ar submina relațiile cu Statele Unite, notează Mediafax.
Deși Cheng și-a exprimat dorința de a se întâlni cu președintele chinez Xi Jinping, ea nu a oferit detalii despre stadiul acestor planuri sau despre un calendar posibil al unei astfel de întâlniri.
Pe plan intern, KMT colaborează strâns cu Partidul Popular, iar împreună dețin majoritatea în parlament, ceea ce le permite să influențeze agenda legislativă. Un punct recent de dispută între DPP și KMT a fost propunerea președintelui de creștere a bugetului apărării, demers respins de KMT, conform informațiilor din articol.
Recomandate
O ofertă de 200.000 de dolari (aprox. 920.000 lei) pentru semnarea unei petiții pro-anexare ridică semne de întrebare despre posibile tentative de influențare politică în Groenlanda , pe fondul tensiunilor legate de viitorul teritoriului autonom danez, potrivit Mediafax . Un „american misterios”, care s-ar fi prezentat drept „Cliff”, i-ar fi oferit unui taximetrist din Nuuk 200.000 de dolari pentru a semna o petiție ce pledează pentru anexarea Groenlandei de către Statele Unite. Informația a fost relatată de radioul public groenlandez KNR și preluată de Le Figaro. Taximetristul, Danny Brandt, a spus că a refuzat oferta și că a raportat incidentul pe rețelele de socializare. În comentarii, un alt utilizator a indicat că și lui i s-ar fi oferit bani pentru a semna aceeași petiție. Brandt a anunțat că a sesizat poliția. Reacția autorităților: „Viitorul nostru nu se negociază într-un taxi” Poliția groenlandeză a declarat pentru AFP că a „primit rapoarte care nu pot fi excluse ca fiind legate de situația politică actuală”, fără să precizeze câte sesizări au fost primite sau ce conțin acestea. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , a condamnat public inițiativa, pe care a descris-o drept „indecentă” și „profund tulburătoare”. În același context, el a transmis: „Suntem o societate democratică. Viitorul nostru nu se negociază într-un taxi. Și nu poate fi cumpărat cu bani.” Context: presiune politică și negocieri cu Washingtonul În paralel, președintele american Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite „trebuie” să anexeze Groenlanda pentru securitatea națională. Mediafax notează că, în ianuarie, după săptămâni de retorică agresivă, Trump a anunțat că ar fi ajuns la un „acord-cadru” privind Groenlanda cu secretarul general al NATO, însă detaliile rămân neclare. Danemarca și Groenlanda poartă discuții cu Washingtonul privind viitorul insulei arctice, iar episodul relatat acum adaugă presiune într-un moment politic sensibil, inclusiv prin posibilul precedent al stimulentelor financiare pentru susținere publică. [...]
Închiderea temporară a spațiului aerian arată vulnerabilitatea operațională a Republicii Moldova după un nou incident cu o dronă care a survolat sudul țării, autoritățile fiind nevoite să suspende pentru scurt timp traficul aerian și să mențină restricții regionale, potrivit Digi24 . Drona a fost observată vineri dimineață și a rămas în spațiul aerian al Republicii Moldova „timp de aproape o jumătate de oră”. Conform informațiilor prezentate, obiectul ar fi venit dinspre Ucraina către raionul Taraclia, a traversat Ceadîr-Lunga și s-a îndreptat spre satul Moscovei (raionul Cahul), după care a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă (raionul Cahul). Până la momentul relatării nu existau informații că ar fi fost găsite fragmente, ceea ce „înseamnă teoretic” că s-ar fi prăbușit. Ce măsuri au luat autoritățile și cât a durat restricția Ministerul Apărării de la Chișinău a precizat că drona a fost detectată la ora 09:35. Instituția a comunicat o succesiune de momente, inclusiv faptul că aparatul a fost auzit la 09:49 de o patrulă a Sectorului Poliției de Frontieră Valea Perjei, iar la 10:16 a dispărut de pe radare. Potrivit ministerului, spațiul aerian al țării a fost închis între orele 09:55 și 10:08, apoi redeschis. Totuși, de la ora 10:08 „este închis spațiul aerian al părții de Sud”, a mai transmis instituția. Separat, articolul notează că spațiul aerian a fost închis și ulterior redeschis, însă în sud a rămas închis, potrivit NewsMaker, informație preluată de News.ro. De ce contează: efect operațional repetitiv, pe fondul războiului din Ucraina Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a condamnat survolarea neautorizată, calificând-o drept o „încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale” și cerând respectarea strictă a spațiului aerian, în linie cu dreptul internațional. Incidentul se adaugă unei serii mai largi de situații raportate de Chișinău de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în 2022, când Republica Moldova a semnalat survolări de rachete și drone rusești, pătrunderi sau căderi pe teritoriul țării, inclusiv explozii în regiunea transnistreană și descoperiri de fragmente în apropierea graniței cu Ucraina. Centrul pentru operații aeriene al armatei naționale a monitorizat și a stocat informații despre: 5 incidente în 2022, 4 incidente în 2023, 15 incidente în 2024, 21 incidente în 2025, 9 incidente în 2026, până la 3 aprilie. [...]
UE pregătește un pachet militar record pentru Republica Moldova , iar aprobarea lui va depinde de consensul statelor membre, într-un mecanism unde au existat blocaje repetate, potrivit Digi24 . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , aflată la Chișinău, a spus că va propune dublarea finanțării europene pentru asistența militară acordată Republicii Moldova și a legat discuția despre sancțiuni de o cerere politică: retragerea trupelor ruse din Transnistria . Kallas a declarat, alături de președinta Maia Sandu, că propunerea vizează extinderea semnificativă a sprijinului militar european, pe fondul presiunilor generate de invazia Rusiei în Ucraina, stat vecin Republicii Moldova. Ce sumă este în joc și prin ce instrument Oficialul european a indicat că sprijinul este acordat prin Facilitatea Europeană pentru Pace (FEP), un mecanism extrabugetar al UE folosit pentru finanțarea asistenței militare către parteneri. În declarațiile citate, Kallas a menționat două repere: UE a acordat deja asistență de 200 de milioane de euro ; intenția este ca statele membre să aprobe dublarea finanțării FEP la 120 de milioane de euro anual pentru Republica Moldova, ceea ce ar deveni „cea mai mare măsură de asistență FEP” pentru o țară beneficiară, după Ucraina. De ce aprobarea poate fi dificilă Majorarea ar necesita acordul statelor membre, iar publicația POLITICO notează că au existat dispute de durată privind acest mecanism de finanțare. În trecut, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a blocat ani la rând eliberarea unor fonduri prin FEP, iar Franța și Germania au ridicat obiecții, inclusiv pe motive tehnice. Impact operațional: radar UE și incidente cu drone Kallas a încadrat propunerea într-un efort mai larg de întărire a Republicii Moldova în fața „războiului hibrid” al Rusiei, invocând atacuri asupra infrastructurii energetice și incursiuni repetate ale dronelor ruse în spațiul aerian moldovenesc. Ea a spus că un nou sistem radar finanțat de UE a ajuns deja în țară, pentru îmbunătățirea detectării dronelor în apropierea granițelor. Tot vineri, a avut loc un incident în sudul Republicii Moldova, care a dus la închiderea temporară a spațiului aerian . Condiționări politice: Transnistria, pe lista cererilor către Moscova Pe dimensiunea de reglementare și politică externă, Kallas a afirmat că, în eventualitatea unor discuții UE–Rusia care ar atinge tema anulării sancțiunilor, statele membre trebuie să convină asupra unei liste de solicitări către Moscova. În ceea ce privește Republica Moldova, ea a spus că UE va înainta cererea de retragere a trupelor ruse din Transnistria , declarație citată de NewsMaker. Separat, Kallas a apreciat că negocierile de pace Ucraina–Rusia mediate de SUA „nu prea conduc spre un rezultat” și nu a exclus ca UE să poarte, la un moment dat, propriile negocieri cu Federația Rusă; Financial Times a relatat despre această posibilitate, iar Kremlinul nu a exclus ideea, dar a spus că nu va face primul pas. În plan bilateral UE–Republica Moldova, Kallas a mai spus că Bruxelles-ul ar urma să găzduiască un al doilea summit UE–Moldova, fără ca o dată să fie anunțată. [...]
Atacurile cu drone în Cecenia mută presiunea pe infrastructura de securitate a Rusiei , după ce au fost raportate lovituri în Groznîi asupra unei zone militare și asupra unei clădiri asociate Serviciului Federal de Securitate (FSB), potrivit Digi24 . În dimineața de 8 mai, drone au lovit districtul Khankala din Groznîi, unde se află una dintre cele mai mari baze militare ale Rusiei, și o clădire a FSB din satul Znamenskoie. Informațiile au fost făcute publice de Astra (canal rus de Telegram), canalul de opoziție Niyso și Radio Liberty. Cel puțin două explozii au fost semnalate în Groznîi, pe baza unor videoclipuri difuzate online. Astra a relatat că o lovitură a vizat zona Khankala, iar o a doua a lovit un teritoriu din apropierea gării orașului. De ce contează: vulnerabilități operaționale în adâncimea teritoriului rus Ținta din Khankala are relevanță militară directă: zona găzduiește o bază militară rusă și cartierul general al Diviziei 42 de pușcași motorizați de gardă , parte a Armatei 58 de arme combinate din Districtul Militar Sudic. În paralel, atacul raportat asupra unei clădiri a FSB indică o extindere a presiunii asupra infrastructurii de securitate interne. Niyso a publicat un videoclip care „ar arăta” un atac asupra unei clădiri a FSB din satul Chiulga-Yurt (Znamenskoie), susținând că „ținta a fost lovită cu precizie”. Ce se știe despre locații și reacția autorităților Potrivit publicației Agentstvo, gara vizată este în centrul Groznîiului, la mai puțin de doi kilometri de reședința lui Ramzan Kadîrov și la aproximativ 1,2 km de complexul Groznîi City; Astra a menționat și că sediul FSB din Cecenia ar fi la aproximativ 120 de metri. Autoritățile cecene nu au comentat încă situația, conform informațiilor citate. [...]
Elveția riscă să-și rescrie regulile de imigrație și relația cu UE printr-un referendum care ar plafona populația la 10 milioane până în 2050 și ar putea forța renunțarea la acordul cu Uniunea Europeană privind libertatea de circulație , potrivit Economica . Miza depășește dezbaterea demografică: o astfel de decizie ar afecta direct accesul la forță de muncă și cadrul de reglementare pentru mobilitatea lucrătorilor. Elvețienii sunt chemați la urne pe 14 iunie pentru inițiativa care stabilește că populația rezidentă permanentă nu trebuie să depășească 10 milioane de locuitori înainte de 2050. În prezent, populația a trecut de 9 milioane, iar datele oficiale indică faptul că cetățenii străini reprezentau peste 27% din total până în 2024. Ce prevede inițiativa și când ar intra în „modul de restricții” Propunerea introduce un prag operațional: după atingerea nivelului de 9,5 milioane de locuitori, imigrația ar urma să fie limitată. Ținta ar fi, în principal, solicitanții de azil, iar măsurile ar include restrângerea accesului unor persoane la permisele de ședere. La finalul anului 2025, Elveția avea aproximativ 9,1 milioane de locuitori, conform informațiilor transmise de MEDIAFAX. De ce contează economic: dependența de forța de muncă din străinătate Dezbaterea scoate la iveală o tensiune structurală: pe de o parte, temerile privind presiunea imigrației asupra resurselor publice; pe de altă parte, recunoașterea faptului că economia elvețiană depinde de forța de muncă din străinătate. În acest context, o eventuală renunțare la acordul cu UE privind libertatea de circulație ar însemna o schimbare de reglementare cu efecte în lanț asupra pieței muncii. Sondaje: cursă strânsă înainte de vot Institutul de sondare gfs.bern apreciază că rezultatul este incert: „Votul este complet deschis. Chiar și mici schimbări în mobilizarea alegătorilor sau în importanța acordată anumitor argumente pot înclina balanța.” În mod obișnuit, susținerea pentru astfel de inițiative scade pe măsură ce se apropie data referendumului, însă sondajele din a doua parte a anului trecut indică un sprijin relativ stabil pentru inițiativa „Nu unei Elveții cu 10 milioane de locuitori”, între 45% și 52%, potrivit MEDIAFAX (care citează datele menționate în material). [...]
Moscova își calibrează parada de 9 Mai fără invitații externe, dar cu întâlniri bilaterale planificate. Potrivit Stirile Pro TV , Kremlinul spune că nu a trimis invitații speciale pentru demnitari străini la festivitățile de Ziua Victoriei, însă acceptă prezențe „din proprie inițiativă” și a fixat deja o agendă de discuții cu mai mulți lideri, inclusiv cu premierul slovac Robert Fico , singurul lider din UE menționat ca participant. Mesajul Kremlinului: fără invitații, dar cu oaspeți și agendă diplomatică Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a declarat că Rusia „nu a invitat în mod special” oaspeți străini la evenimentele de la Moscova, spre deosebire de anul trecut, când participarea liderilor a fost mai numeroasă în contextul aniversării a 80 de ani. În același timp, Ușakov a precizat că unele personalități străine și-au anunțat intenția de a veni la Moscova pe 9 mai și de a participa la evenimente alături de conducerea rusă. Atașații militari ai statelor străine au fost invitați să participe la paradă. Programul lui Putin în jurul datei de 9 Mai Conform informațiilor compilate de TASS din declarațiile lui Ușakov, Vladimir Putin are programate întâlniri și evenimente pe 8 și 9 mai, iar pentru 10 mai nu sunt menționate activități pe agenda internațională. Principalele repere: 8 mai: întâlnire cu liderul belarus Aleksandr Lukașenko, urmată de o „cină amicală”; discuții despre relațiile bilaterale și subiecte internaționale și regionale. 9 mai: recepție oficială pentru delegațiile străine și oaspeții de onoare; serie de întâlniri bilaterale cu șefi de delegații. Pe lista discuțiilor bilaterale apar: premierul slovac Robert Fico, regele Malaeziei Sultan Ibrahim, președintele Laosului Thongloun Sisoulith, precum și lideri din Abhazia și Osetia de Sud (Badra Gunba și Alan Gagloiev). Este menționată și o întâlnire „tete-a-tete” cu regele Malaeziei, la solicitarea acestuia, plus o întâlnire cu o delegație din conducerea Republicii Srpska. Parada: fără tehnică militară, cu discurs și defilare Parada de Ziua Victoriei din acest an nu va include prezentarea de vehicule și echipamente militare. În schimb, programul include defilarea trupelor în formații, survoluri ale grupurilor de acrobație aeriană și discursul lui Vladimir Putin. După paradă, Putin, împreună cu invitații străini și veteranii, urmează să depună flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Grădina Alexandrov. [...]
