Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone în Cecenia mută presiunea pe infrastructura de securitate a Rusiei, după ce au fost raportate lovituri în Groznîi asupra unei zone militare și asupra unei clădiri asociate Serviciului Federal de Securitate (FSB), potrivit Digi24.
În dimineața de 8 mai, drone au lovit districtul Khankala din Groznîi, unde se află una dintre cele mai mari baze militare ale Rusiei, și o clădire a FSB din satul Znamenskoie. Informațiile au fost făcute publice de Astra (canal rus de Telegram), canalul de opoziție Niyso și Radio Liberty.
Cel puțin două explozii au fost semnalate în Groznîi, pe baza unor videoclipuri difuzate online. Astra a relatat că o lovitură a vizat zona Khankala, iar o a doua a lovit un teritoriu din apropierea gării orașului.
Ținta din Khankala are relevanță militară directă: zona găzduiește o bază militară rusă și cartierul general al Diviziei 42 de pușcași motorizați de gardă, parte a Armatei 58 de arme combinate din Districtul Militar Sudic.
În paralel, atacul raportat asupra unei clădiri a FSB indică o extindere a presiunii asupra infrastructurii de securitate interne. Niyso a publicat un videoclip care „ar arăta” un atac asupra unei clădiri a FSB din satul Chiulga-Yurt (Znamenskoie), susținând că „ținta a fost lovită cu precizie”.
Potrivit publicației Agentstvo, gara vizată este în centrul Groznîiului, la mai puțin de doi kilometri de reședința lui Ramzan Kadîrov și la aproximativ 1,2 km de complexul Groznîi City; Astra a menționat și că sediul FSB din Cecenia ar fi la aproximativ 120 de metri.
Autoritățile cecene nu au comentat încă situația, conform informațiilor citate.
Recomandate
Escaladarea atacurilor rusești pune sub semnul întrebării orice armistițiu , iar Ucraina transmite că va răspunde „cu aceeași monedă”, condiționând o eventuală încetare a focului de deciziile Moscovei, potrivit Mediafax . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a făcut declarațiile într-un mesaj video transmis de pe frontul din Oleksandrivka , în contextul noilor atacuri și al discuțiilor privind o posibilă încetare a focului. Mesajul a fost relatat de agenția Ukrinform. Zelenski a susținut că Rusia continuă atacurile asupra pozițiilor ucrainene, în pofida discuțiilor despre un armistițiu, invocând bombardamente pe linia frontului, acțiuni de asalt, utilizarea dronelor și atacuri aeriene. În același timp, liderul ucrainean a afirmat că răspunsurile Ucrainei „au fost pe măsură”. „Ce va aduce ziua de mâine depinde de ce auzim astăzi”, a spus Volodimir Zelenski. Armistiții anunțate și acuzații de încălcare În material sunt menționate mai multe repere recente legate de armistițiu: Pe 29 aprilie, Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, că Rusia este pregătită să declare un armistițiu pentru 9 mai. Zelenski a declarat ulterior că Ucraina nu a primit „niciun semnal oficial” din partea Moscovei privind oprirea luptelor, în ciuda declarațiilor publice apărute pe rețelele sociale. Kievul a anunțat un regim de armistițiu începând cu 6 mai și a cerut Rusiei să treacă „de la retorică la măsuri concrete”. Tot pe 6 mai, Zelenski a afirmat că până la ora 10:00 forțele ruse ar fi încălcat armistițiul de 1.820 de ori, prin bombardamente, tentative de asalt, atacuri aeriene și atacuri cu drone. Separat, pe 7 mai, Ministerul rus al Apărării a anunțat un nou armistițiu, care ar urma să fie valabil de la miezul nopții dintre 8 și 10 mai. De ce contează Mesajul lui Zelenski indică faptul că, în lipsa unor pași verificabili din partea Moscovei, discuțiile despre încetarea focului rămân fragile, iar dinamica de pe front riscă să împingă conflictul într-o logică de represalii, cu efect direct asupra oricărei ferestre de negociere pe termen scurt. [...]
Lucerna a coborât impozitul pe profit la 11,66% și a devenit noul pol fiscal al Elveției , într-o repoziționare între cantoane care poate influența unde își plasează companiile și averile investitorii mari în 2026, potrivit Libertatea . Schimbarea vine într-un moment în care presiunea fiscală din multe țări îi împinge pe cei foarte bogați să caute jurisdicții percepute ca stabile și avantajoase. Lucerna îl depășește pe Zug în „cursa” pentru cele mai mici taxe Lucerna a redus în 2026 cota de impozitare de la 11,91% la 11,66%, depășind cantonul Zug, care și-a ajustat la rândul lui rata la 11,71%. Datele sunt prezentate într-un raport PwC pentru 2026, iar publicația elvețiană Blick este citată ca sursă pentru ierarhie și comparații. În analiza PwC, această mișcare este interpretată ca un semnal că Elveția Centrală rămâne o zonă cu impozite reduse și atractivă pentru companii internaționale, în pofida reformelor fiscale globale. Rolf Röllin, expert PwC, afirmă că Elveția își menține poziția de locație atractivă pentru companiile internaționale. Unde scad și unde cresc impozitele în cantoanele elvețiene Dincolo de Lucerna și Zug, alte cantoane au operat ajustări ale impozitului pe profit, într-un tablou neuniform: Au redus impozitele : Zurich, Aargau, Schwyz, Basel-Landschaft (alături de încă două cantoane menționate în material). Au crescut ușor ratele : Basel-Stadt, Schaffhausen, Solothurn și Jura. Diferențe mari între cantoane: Berna rămâne cea mai scumpă Cantonul Berna este indicat drept cel mai costisitor pentru companii, cu o rată a impozitului pe profit de 20,54% , aproape dublu față de Lucerna. Deși Zurich a redus ușor rata (de la 19,61% la 19,47%), rămâne între cantoanele cu fiscalitate ridicată. Ce înseamnă asta în contextul regulilor OCDE Materialul notează că, deși a fost introdus impozitul minim global al OCDE , autoritățile elvețiene au ales să mizeze pe alte avantaje competitive, precum promovarea investițiilor și stabilitatea economică. Potrivit PwC, noile reguli internaționale nu au produs, deocamdată, schimbări majore în politica fiscală a cantoanelor. În plan european, PwC indică faptul că, în UE, doar Ungaria ar avea o cotă de impozitare a companiilor mai mică, de 9% , ceea ce păstrează cantoanele elvețiene cu taxe reduse în zona celor mai competitive jurisdicții din regiune. [...]
Pentagonul a început declasificarea dosarelor despre OZN-uri , o mișcare cu miză de transparență și control al informației publice într-un subiect care a alimentat ani la rând speculații, potrivit TVR Info . Departamentul Apărării al SUA a anunțat că a publicat un prim lot de documente până acum clasificate despre „obiecte zburătoare neidentificate” (OZN-uri). Demersul a fost inițiat de președintele Donald Trump , care, conform informațiilor citate, a cerut agențiilor federale să „identifice și să publice” dosarele despre extratereștri și OZN-uri. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a justificat publicarea prin nevoia de acces direct al publicului la documente ținute până acum sub regimul secretului de securitate națională. „Aceste documente, ascunse în spatele secretului de securitate națională, au alimentat mult timp, pe bună dreptate, speculațiile, iar acum este timpul ca poporul american să aibă acces direct la ele.” De ce contează: o schimbare de politică privind accesul la informații sensibile Publicarea unui „prim lot” indică o schimbare operațională în modul în care Pentagonul gestionează un subiect încadrat până acum în zona informațiilor sensibile. În practică, declasificarea reduce spațiul pentru interpretări neoficiale și mută discuția către documente verificabile, chiar dacă materialul publicat nu este descris în detaliu în informațiile disponibile din sursa principală. Ce urmează Anunțul sugerează că procesul ar putea continua, însă TVR Info nu precizează calendarul sau volumul total al documentelor care ar putea fi făcute publice. [...]
Închiderea temporară a spațiului aerian arată vulnerabilitatea operațională a Republicii Moldova după un nou incident cu o dronă care a survolat sudul țării, autoritățile fiind nevoite să suspende pentru scurt timp traficul aerian și să mențină restricții regionale, potrivit Digi24 . Drona a fost observată vineri dimineață și a rămas în spațiul aerian al Republicii Moldova „timp de aproape o jumătate de oră”. Conform informațiilor prezentate, obiectul ar fi venit dinspre Ucraina către raionul Taraclia, a traversat Ceadîr-Lunga și s-a îndreptat spre satul Moscovei (raionul Cahul), după care a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă (raionul Cahul). Până la momentul relatării nu existau informații că ar fi fost găsite fragmente, ceea ce „înseamnă teoretic” că s-ar fi prăbușit. Ce măsuri au luat autoritățile și cât a durat restricția Ministerul Apărării de la Chișinău a precizat că drona a fost detectată la ora 09:35. Instituția a comunicat o succesiune de momente, inclusiv faptul că aparatul a fost auzit la 09:49 de o patrulă a Sectorului Poliției de Frontieră Valea Perjei, iar la 10:16 a dispărut de pe radare. Potrivit ministerului, spațiul aerian al țării a fost închis între orele 09:55 și 10:08, apoi redeschis. Totuși, de la ora 10:08 „este închis spațiul aerian al părții de Sud”, a mai transmis instituția. Separat, articolul notează că spațiul aerian a fost închis și ulterior redeschis, însă în sud a rămas închis, potrivit NewsMaker, informație preluată de News.ro. De ce contează: efect operațional repetitiv, pe fondul războiului din Ucraina Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a condamnat survolarea neautorizată, calificând-o drept o „încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale” și cerând respectarea strictă a spațiului aerian, în linie cu dreptul internațional. Incidentul se adaugă unei serii mai largi de situații raportate de Chișinău de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în 2022, când Republica Moldova a semnalat survolări de rachete și drone rusești, pătrunderi sau căderi pe teritoriul țării, inclusiv explozii în regiunea transnistreană și descoperiri de fragmente în apropierea graniței cu Ucraina. Centrul pentru operații aeriene al armatei naționale a monitorizat și a stocat informații despre: 5 incidente în 2022, 4 incidente în 2023, 15 incidente în 2024, 21 incidente în 2025, 9 incidente în 2026, până la 3 aprilie. [...]
UE pregătește un pachet militar record pentru Republica Moldova , iar aprobarea lui va depinde de consensul statelor membre, într-un mecanism unde au existat blocaje repetate, potrivit Digi24 . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , aflată la Chișinău, a spus că va propune dublarea finanțării europene pentru asistența militară acordată Republicii Moldova și a legat discuția despre sancțiuni de o cerere politică: retragerea trupelor ruse din Transnistria . Kallas a declarat, alături de președinta Maia Sandu, că propunerea vizează extinderea semnificativă a sprijinului militar european, pe fondul presiunilor generate de invazia Rusiei în Ucraina, stat vecin Republicii Moldova. Ce sumă este în joc și prin ce instrument Oficialul european a indicat că sprijinul este acordat prin Facilitatea Europeană pentru Pace (FEP), un mecanism extrabugetar al UE folosit pentru finanțarea asistenței militare către parteneri. În declarațiile citate, Kallas a menționat două repere: UE a acordat deja asistență de 200 de milioane de euro ; intenția este ca statele membre să aprobe dublarea finanțării FEP la 120 de milioane de euro anual pentru Republica Moldova, ceea ce ar deveni „cea mai mare măsură de asistență FEP” pentru o țară beneficiară, după Ucraina. De ce aprobarea poate fi dificilă Majorarea ar necesita acordul statelor membre, iar publicația POLITICO notează că au existat dispute de durată privind acest mecanism de finanțare. În trecut, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a blocat ani la rând eliberarea unor fonduri prin FEP, iar Franța și Germania au ridicat obiecții, inclusiv pe motive tehnice. Impact operațional: radar UE și incidente cu drone Kallas a încadrat propunerea într-un efort mai larg de întărire a Republicii Moldova în fața „războiului hibrid” al Rusiei, invocând atacuri asupra infrastructurii energetice și incursiuni repetate ale dronelor ruse în spațiul aerian moldovenesc. Ea a spus că un nou sistem radar finanțat de UE a ajuns deja în țară, pentru îmbunătățirea detectării dronelor în apropierea granițelor. Tot vineri, a avut loc un incident în sudul Republicii Moldova, care a dus la închiderea temporară a spațiului aerian . Condiționări politice: Transnistria, pe lista cererilor către Moscova Pe dimensiunea de reglementare și politică externă, Kallas a afirmat că, în eventualitatea unor discuții UE–Rusia care ar atinge tema anulării sancțiunilor, statele membre trebuie să convină asupra unei liste de solicitări către Moscova. În ceea ce privește Republica Moldova, ea a spus că UE va înainta cererea de retragere a trupelor ruse din Transnistria , declarație citată de NewsMaker. Separat, Kallas a apreciat că negocierile de pace Ucraina–Rusia mediate de SUA „nu prea conduc spre un rezultat” și nu a exclus ca UE să poarte, la un moment dat, propriile negocieri cu Federația Rusă; Financial Times a relatat despre această posibilitate, iar Kremlinul nu a exclus ideea, dar a spus că nu va face primul pas. În plan bilateral UE–Republica Moldova, Kallas a mai spus că Bruxelles-ul ar urma să găzduiască un al doilea summit UE–Moldova, fără ca o dată să fie anunțată. [...]
Elveția riscă să-și rescrie regulile de imigrație și relația cu UE printr-un referendum care ar plafona populația la 10 milioane până în 2050 și ar putea forța renunțarea la acordul cu Uniunea Europeană privind libertatea de circulație , potrivit Economica . Miza depășește dezbaterea demografică: o astfel de decizie ar afecta direct accesul la forță de muncă și cadrul de reglementare pentru mobilitatea lucrătorilor. Elvețienii sunt chemați la urne pe 14 iunie pentru inițiativa care stabilește că populația rezidentă permanentă nu trebuie să depășească 10 milioane de locuitori înainte de 2050. În prezent, populația a trecut de 9 milioane, iar datele oficiale indică faptul că cetățenii străini reprezentau peste 27% din total până în 2024. Ce prevede inițiativa și când ar intra în „modul de restricții” Propunerea introduce un prag operațional: după atingerea nivelului de 9,5 milioane de locuitori, imigrația ar urma să fie limitată. Ținta ar fi, în principal, solicitanții de azil, iar măsurile ar include restrângerea accesului unor persoane la permisele de ședere. La finalul anului 2025, Elveția avea aproximativ 9,1 milioane de locuitori, conform informațiilor transmise de MEDIAFAX. De ce contează economic: dependența de forța de muncă din străinătate Dezbaterea scoate la iveală o tensiune structurală: pe de o parte, temerile privind presiunea imigrației asupra resurselor publice; pe de altă parte, recunoașterea faptului că economia elvețiană depinde de forța de muncă din străinătate. În acest context, o eventuală renunțare la acordul cu UE privind libertatea de circulație ar însemna o schimbare de reglementare cu efecte în lanț asupra pieței muncii. Sondaje: cursă strânsă înainte de vot Institutul de sondare gfs.bern apreciază că rezultatul este incert: „Votul este complet deschis. Chiar și mici schimbări în mobilizarea alegătorilor sau în importanța acordată anumitor argumente pot înclina balanța.” În mod obișnuit, susținerea pentru astfel de inițiative scade pe măsură ce se apropie data referendumului, însă sondajele din a doua parte a anului trecut indică un sprijin relativ stabil pentru inițiativa „Nu unei Elveții cu 10 milioane de locuitori”, între 45% și 52%, potrivit MEDIAFAX (care citează datele menționate în material). [...]
