Știri
Știri din categoria Externe
Guvernul SUA a rambursat 81 de miliarde de dolari (aprox. 372 mld. lei) din taxe vamale după ce Curtea Supremă a decis că o parte importantă din tarifele impuse de administrația Trump sunt ilegale, potrivit Antena 3. Miza economică este dublă: companiile își recuperează sume mari plătite la import, iar bugetul federal pierde un flux de venituri pe care Casa Albă îl folosise ca argument pentru reducerea deficitului.
Rambursările apar în datele bugetare publicate luni și vizează tarife colectate înainte de decizia instanței. Tarifele sunt taxe aplicate bunurilor importate, iar în februarie Curtea Supremă a blocat o mare parte din tarifele suplimentare introduse de Donald Trump, ceea ce a obligat guvernul să returneze banii către companiile care le-au achitat.
În actualul an fiscal al SUA (început în octombrie 2025), rambursările au ajuns la 81 de miliarde de dolari, față de 5 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut. Un oficial al Trezoreriei a pus creșterea „aproape în totalitate” pe seama hotărârii Curții Supreme.
Donald Trump a prezentat tarifele ca instrument central al strategiei sale economice, de la repatrierea producției industriale până la obținerea unor acorduri comerciale mai favorabile și reducerea deficitului bugetar.
Antena 3 notează însă că deficitul federal, care se redusese anul trecut pe fondul veniturilor suplimentare din tarife, este din nou în creștere: a ajuns la 1,367 trilioane de dolari în primele nouă luni ale anului fiscal, cu 2% mai mult.
Pe partea de cheltuieli, SUA au plătit peste 1 trilion de dolari doar dobânzi la datoria publică (în creștere cu 14%), iar cheltuielile militare au urcat cu 5%, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
Tarifele globale actuale de 10% impuse de administrația Trump urmează să expire pe 25 iulie. Casa Albă pregătește deja noi taxe, invocând aplicarea deficitară a legislației împotriva muncii forțate și existența unei capacități industriale excesive.
Potrivit informațiilor citate, o propunere recentă ar putea viza parteneri comerciali importanți ai SUA, inclusiv Marea Britanie, Japonia, India, Taiwan și China, și ar putea oferi administrației o cale de a ocoli limitele stabilite anterior de instanțe agendei protecționiste. (Articolul sursă indică faptul că detaliile privind noile niveluri ale taxelor sunt „estimate”, dar fragmentul disponibil este trunchiat și nu include intervalul complet.)
Recomandate
Donald Trump a renunțat la ideea unei taxe de 20% pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , mutând presiunea dinspre un cost direct asupra comerțului global spre o strategie de „blocadă” țintită și acorduri de investiții cu statele din Golf , potrivit HotNews . Schimbarea vine pe fondul escaladării conflictului cu Iranul și are implicații imediate pentru piața energiei și pentru riscul de inflație la nivel global. Trump a anunțat marți că nu va mai introduce „taxa de rambursare” de 20% pe care o propusese pentru „paza” strâmtorii, cu mai puțin de cinci ore înainte ca aceasta să intre în vigoare (ora 20:00 GMT). În schimb, liderul de la Casa Albă spune că va urmări încheierea unor acorduri comerciale și de investiții cu țări din Golf. De la taxă generală la restricții asupra navelor legate de Iran Într-o postare pe Truth Social , Trump a afirmat că Strâmtoarea Ormuz este deschisă tuturor navelor, cu excepția celor iraniene, și a descris o „blocadă totală” aplicată însă doar navelor care au legătură cu porturile iraniene sau cu mărfuri iraniene. „Am decis să înlocuiesc taxa de rambursare de 20% către Statele Unite cu acorduri comerciale și de investiții pe care diverse țări din Golf le vor încheia cu Statele Unite.” Contextul imediat: luni spre marți, forțele americane au lansat atacuri „pentru a treia noapte consecutivă”, după ce Teheranul a anunțat că a închis strâmtoarea. În acest cadru, Trump reinstituise luni blocada navală asupra transportului maritim iranian și propusese taxa. Efectul asupra petrolului și miza economică După publicarea postării, prețurile futures ale petrolului „și-au redus avansul”, după ce crescuseră mai devreme în cursul zilei de marți. HotNews notează că, înainte de război, aproximativ o cincime din traficul mondial de petrol și gaze trecea zilnic prin Strâmtoarea Ormuz. Publicația indică și miza financiară a taxei abandonate: dacă SUA ar fi impus tariful de 20%, acesta „ar fi putut genera aproximativ 240 de milioane de dolari pe zi” (aprox. 1,1 miliarde lei). Totodată, intensificarea atacurilor a alimentat îndoieli că memorandumul de înțelegere semnat luna trecută ar putea duce la încetarea definitivă a războiului, conflict care a perturbat aprovizionarea globală cu energie și a amplificat temerile privind o creștere a inflației la nivel mondial. Obstacole de reglementare: poziția agenției ONU pentru transport maritim Agenția ONU pentru transport maritim a anunțat că se opune oricăror taxe pentru strâmtorile utilizate în navigația internațională și că „nu există niciun temei juridic” pentru tarife obligatorii la tranzitul prin strâmtori. Această poziție subliniază riscul ca o taxă generală să fi deschis un front juridic și diplomatic, pe lângă cel militar. Escaladare militară și presiune politică internă în SUA Separat, Politico relatează că Trump a notificat Congresul că SUA sunt „din nou în război cu Iranul”, ceea ce oferă administrației un termen suplimentar de 60 de zile pentru a recurge la forță militară fără aprobarea Congresului. În scrisoarea datată 10 iulie, Trump a susținut că atacurile începute pe 7 iulie sunt o acțiune militară în cadrul responsabilității sale de a proteja cetățenii și interesele SUA. HotNews mai consemnează că Iranul a ripostat atacând o bază americană din Iordania cu rachete balistice, iar Bahrainul a declarat că a respins un atac aerian iranian; Iordania a transmis că a doborât patru rachete, iar în Manama s-au auzit explozii. Pe plan intern, conflictul complică eforturile Congresului de a limita puterile de război ale președintelui: Senatul a votat anterior în favoarea încetării ostilităților (50 la 48), iar Camera Reprezentanților a avut un vot similar, însă impactul juridic a fost limitat, iar orice restricții s-ar putea lovi de un veto prezidențial. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate, pivotul de la o taxă generală la o „blocadă” orientată către navele asociate Iranului reduce riscul unui cost uniform pentru comerțul global, dar menține presiunea asupra fluxurilor energetice printr-o măsură cu potențial operațional și militar. Dimensiunea și calendarul „acordurilor de investiții” invocate de Trump nu sunt detaliate în informațiile citate, astfel că impactul lor economic rămâne, deocamdată, necuantificat. [...]
Amenințarea lui Donald Trump cu un atac „relativ curând” asupra unui complex subteran din Iran ridică din nou miza militară în jurul programului nuclear iranian , într-un context în care accesul inspectorilor internaționali la instalațiile vizate lipsește, iar distrugerea lor ar putea fi dificilă chiar și cu muniții specializate, potrivit HotNews . Președintele SUA a indicat Muntele Târnăcopului („Pickaxe Mountain”), descris ca un complex militar subteran puternic fortificat în apropierea uzinei nucleare de la Natanz, drept o posibilă țintă pentru bombardamente. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat prezentatorului radio conservator Hugh Hewitt. „Târnăcopul este o posibilă țintă pentru o lovitură mare și frumoasă chiar la uşa din faţă. (…) Vom distruge Muntele Târnăcopului. Spuneţi-le iranienilor să fie pregătiţi!”, a spus Trump, adăugând că atacul va avea loc „relativ curând”. De ce contează: o țintă greu de evaluat și, posibil, greu de lovit Potrivit informațiilor citate, despre complexul de sub Muntele Târnăcopului se știu puține lucruri. Construcția ar fi început după explozia și incendiul din iulie 2020 care au avariat sever halele supraterane de asamblare a centrifugelor de la Natanz; Teheranul a susținut atunci că a fost vorba de sabotaj. Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a confirmat ulterior inițierea construcției unei instalații subterane de înlocuire. Totuși, inspectorii AIEA nu au avut până acum acces la instalațiile de sub Muntele Târnăcopului, deși Natanz a fost ani la rând sub supraveghere internațională. Context: Natanz, deja lovită în atacuri anterioare Natanz este prezentată drept principala uzină iraniană de îmbogățire a uraniului, cu „mii de centrifuge” de tipuri și viteze diferite. Uzina a fost deja atacată de SUA în bombardamentele din iunie anul trecut și din nou anul acesta, în războiul declanșat de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, conform articolului. Ce se știe din imagini din satelit și unde sunt limitele Imagini din satelit publicate de presa americană ar arăta intrări în tuneluri și instalații de securitate în jurul complexului. Obiectivul inițial ar fi fost asamblarea centrifugelor într-un adăpost sigur, însă au existat și speculații că același complex ar putea fi folosit și pentru îmbogățirea uraniului — o ipoteză care, din datele prezentate, nu este confirmată independent. Analiza acestor imagini ar sugera că unele părți ale complexului ar putea fi fortificate la o adâncime de 80–100 de metri, ceea ce ar face dificilă distrugerea inclusiv cu bombele penetrante GBU-57, descrise ca cea mai puternică muniție anti-buncăr din arsenalul SUA și folosite anul trecut în atacul asupra instalației subterane de îmbogățire a uraniului de la Natanz. [...]
Așteptările de scumpiri la benzină cresc riscul politic și economic al conflictului SUA–Iran , într-un moment în care percepția publică indică o prelungire a războiului și o erodare a sprijinului pentru administrația Trump, potrivit Mediafax , care citează un sondaj Reuters/Ipsos. Sondajul, finalizat duminică, arată că 79% dintre respondenți cred că implicarea militară a SUA în Iran „va continua pentru o perioadă extinsă de timp”, în creștere de la 65% la sfârșitul lunii martie. Doar 18% se așteaptă ca războiul să se încheie „destul de repede, în câteva săptămâni”. Pe fondul escaladării, aproximativ 37% dintre respondenți aprobă atacurile militare americane împotriva Iranului, reluate de Washington pe 26 iunie, ca răspuns la ceea ce SUA au numit atacuri iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz . Costul energiei, principala temere economică Componenta cu impact direct în economie este legată de combustibili: 60% dintre respondenți spun că se așteaptă ca prețurile la benzină să crească în următorul an din cauza războiului. În paralel, jumătate dintre cei chestionați consideră că războiul „nu și-a meritat costurile”. Sondajul a fost realizat pe un eșantion național de 1.019 adulți americani, cu o marjă de eroare de aproximativ patru puncte procentuale. Blocada maritimă și presiunea pe administrația Trump În plan operațional, Donald Trump a anunțat reinstaurarea blocadei asupra transporturilor maritime iraniene din Golf, după ce Teheranul a comunicat închiderea Strâmtorii Ormuz, rută descrisă drept vitală. Potrivit informațiilor din articol, cele două părți au efectuat atacuri succesive cu rachete și drone, iar evoluțiile recente pun sub semnul întrebării un acord interimar semnat luna trecută pentru redeschiderea strâmtorii și oprirea războiului, în timp ce negocierile au continuat timp de 60 de zile. În acest context, gradul de aprobare al lui Trump a coborât spre unele dintre cele mai scăzute niveluri ale carierei sale politice, iar strategi republicani citați de Reuters avertizează că scumpirea costului vieții a neutralizat beneficiile politice ale reducerilor de impozite. Publicația notează și riscul electoral pentru Partidul Republican înainte de alegerile intermediare din noiembrie, când ar putea pierde majoritatea în Cameră și, posibil, și în Senat. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran reaprinde riscul pe petrol , după ce Washingtonul a lovit timp de cinci ore ținte militare în sudul Iranului și a anunțat restabilirea unei blocade navale asupra porturilor iraniene, măsură care ar urma să intre în vigoare marți seară, potrivit HotNews . Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a transmis că, în cadrul misiunii, forțele americane au lovit „ținte militare” în mai multe orașe portuare, inclusiv Bushehr și Bandar Abbas. Agenția iraniană Irna a relatat că patru explozii au fost auzite în apropierea orașului Bandar Abbas, aflat în zona strâmtorii Ormuz . Potrivit Centcom, au fost vizate „sisteme de apărare costieră, instalații de drone și rachete, precum și mijloace maritime”. Blocada porturilor iraniene și disputa pe Ormuz Armata americană a anunțat că blocada porturilor iraniene va fi restabilită marți, la ora 20:00 GMT (23:00 în România). În paralel, președintele Donald Trump a susținut că SUA vor „prelua controlul” asupra strâmtorii Ormuz și a avansat ideea perceperii unei „remunerații” de 20% din valoarea încărcăturilor care tranzitează pe mare, „în schimbul protecției strâmtorii”, o abordare care, potrivit materialului, contravine dreptului internațional privind libertatea de navigație. În același timp, Trump a spus că un acord cu Teheranul rămâne „posibil”, în pofida intensificării loviturilor. Reacția Iranului și atacuri în regiune Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea lui Trump, afirmând pe X că Iranul „a fost întotdeauna paznicul strâmtorii” și adăugând, tot ironic, că „20% este, evident, prea mult” și că Iranul va fi „echitabil”. Pe teren, Gardienii Revoluției au susținut că au atacat ținte în Bahrain, inclusiv o clădire cu militari americani de la baza Juffair, iar sirenele de alertă au fost declanșate în regat. Emiratele Arabe Unite au raportat atacuri cu rachete iraniene asupra a două petroliere în strâmtoarea Ormuz, incident în urma căruia a murit un membru al echipajului, de origine indiană. Impactul imediat: petrolul urcă, riscul rămâne în preț Gardienii Revoluției au acuzat SUA că pun în pericol aprovizionarea mondială cu petrol. În acest context, prețurile au crescut puternic: luni, barilul de Brent (referință internațională) a urcat cu peste 9%, iar marți, în jurul orei 03:00 GMT, a mai avansat cu 1,32%, până la 84,40 dolari (aprox. 380 lei). Contextul mai larg indică o deteriorare a armistițiului: după aproape 40 de zile de bombardamente, un armistițiu intrase în vigoare la începutul lui aprilie și fusese ratificat pe 17 iunie, însă confruntările au reizbucnit după atacuri asupra navelor care încercau să traverseze strâmtoarea Ormuz, iar Trump a declarat că armistițiul este „terminat”. Săptămâna trecută, președintele american a trimis și o notă oficială Congresului, în care arăta că conflictul cu Iranul a reizbucnit. [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere compensații pentru protejarea Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă critică pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Mesajul introduce explicit o logică de „taxare” a securității maritime, cu potențiale implicații economice pentru statele și companiile dependente de tranzitul prin zonă. Trump a făcut declarațiile într-un interviu telefonic acordat Fox News , în care a susținut că SUA vor continua să controleze strâmtoarea și că, în acest context, vor fi „compensați” pentru rolul de protecție. „Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta.” Președintele american a motivat cererea de bani prin faptul că, în opinia sa, SUA ar fi asigurat securitatea Strâmtorii Ormuz timp de decenii fără să fie plătite. „Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani.” De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial, pe unde trece „o parte semnificativă” din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Mediafax notează că aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează această rută, motiv pentru care orice perturbare a traficului are efecte asupra prețurilor energiei și, implicit, asupra economiei globale. Context: tensiuni și precedentul „taxei” pentru traversare În contextul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană ar fi blocat accesul prin strâmtoare, ceea ce a dus la o criză globală, potrivit aceleiași surse. În relatare se menționează atacuri asupra navelor civile și folosirea minelor marine, precum și faptul că iranienii ar fi solicitat o taxă pentru traversare, cu posibilitatea ca aceasta să devină permanentă după finalul războiului. Mediafax mai arată că unul dintre subiectele sensibile în negocierile dintre Iran și SUA este menținerea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Polonia anticipează prelungirea războiului din Ucraina cel puțin până în iarnă, ceea ce împinge NATO să accelereze pregătirea unor garanții de securitate pentru Kiev și pentru flancul estic, potrivit HotNews , care citează declarațiile premierului polonez Donald Tusk. Tusk a spus, marți, la Paris, că este „puțin probabil” să se ajungă în curând la un armistițiu sau la un acord de pace, invocând „poziția rigidă” a Rusiei și a lui Vladimir Putin. El a precizat că a discutat situația cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Toată lumea se așteaptă la o escaladare a acțiunilor din partea Rusiei în acest moment, și este destul de probabil ca Rusia să dorească să prelungească acest război cel puțin până în iarnă.” Exerciții militare în toamnă, cu Franța și Marea Britanie În acest context, premierul polonez a anunțat că Polonia va găzdui în toamnă exerciții militare cu trupe franceze și britanice, menite să pregătească „coaliția celor dispuși” reunită la Paris pentru „garanții reale de securitate” pentru Ucraina și pentru regiune, după un eventual acord de pace sau armistițiu. Mesajul indică o orientare spre consolidarea capacității operaționale a aliaților europeni, pe fondul așteptărilor privind o intensificare a conflictului, nu o detensionare rapidă. Semnalele Moscovei: „zonă tampon” și obiective neschimbate În paralel, materialul reia poziții recente ale Moscovei. Kremlinul a transmis că Vladimir Putin rămâne deschis atingerii obiectivelor „prin diplomație”, dar că Rusia își extinde o „zonă tampon” în Ucraina ca răspuns la acțiunile pe care le descrie drept „de escaladare” ale Kievului, potrivit unui articol separat din HotNews despre declarațiile Kremlinului. Totodată, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a afirmat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, care includ, între altele, retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson, recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, precum și „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. De ce contează Evaluarea Varșoviei sugerează că planificarea de securitate în NATO și în capitalele europene se face pe ipoteza unei continuări a războiului și a riscului de escaladare în lunile următoare, nu pe scenariul unei păci rapide. În acest cadru, exercițiile anunțate de Polonia devin un instrument de pregătire pentru eventuale aranjamente de securitate post-armistițiu, dar și un semnal de descurajare pe termen scurt. [...]
