Știri
Știri din categoria Externe
Guvernul SUA a rambursat 81 de miliarde de dolari (aprox. 372 mld. lei) din taxe vamale după ce Curtea Supremă a decis că o parte importantă din tarifele impuse de administrația Trump sunt ilegale, potrivit Antena 3. Miza economică este dublă: companiile își recuperează sume mari plătite la import, iar bugetul federal pierde un flux de venituri pe care Casa Albă îl folosise ca argument pentru reducerea deficitului.
Rambursările apar în datele bugetare publicate luni și vizează tarife colectate înainte de decizia instanței. Tarifele sunt taxe aplicate bunurilor importate, iar în februarie Curtea Supremă a blocat o mare parte din tarifele suplimentare introduse de Donald Trump, ceea ce a obligat guvernul să returneze banii către companiile care le-au achitat.
În actualul an fiscal al SUA (început în octombrie 2025), rambursările au ajuns la 81 de miliarde de dolari, față de 5 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut. Un oficial al Trezoreriei a pus creșterea „aproape în totalitate” pe seama hotărârii Curții Supreme.
Donald Trump a prezentat tarifele ca instrument central al strategiei sale economice, de la repatrierea producției industriale până la obținerea unor acorduri comerciale mai favorabile și reducerea deficitului bugetar.
Antena 3 notează însă că deficitul federal, care se redusese anul trecut pe fondul veniturilor suplimentare din tarife, este din nou în creștere: a ajuns la 1,367 trilioane de dolari în primele nouă luni ale anului fiscal, cu 2% mai mult.
Pe partea de cheltuieli, SUA au plătit peste 1 trilion de dolari doar dobânzi la datoria publică (în creștere cu 14%), iar cheltuielile militare au urcat cu 5%, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
Tarifele globale actuale de 10% impuse de administrația Trump urmează să expire pe 25 iulie. Casa Albă pregătește deja noi taxe, invocând aplicarea deficitară a legislației împotriva muncii forțate și existența unei capacități industriale excesive.
Potrivit informațiilor citate, o propunere recentă ar putea viza parteneri comerciali importanți ai SUA, inclusiv Marea Britanie, Japonia, India, Taiwan și China, și ar putea oferi administrației o cale de a ocoli limitele stabilite anterior de instanțe agendei protecționiste. (Articolul sursă indică faptul că detaliile privind noile niveluri ale taxelor sunt „estimate”, dar fragmentul disponibil este trunchiat și nu include intervalul complet.)
Recomandate
Măsurile de securitate ale președintelui SUA au ajuns la o operațiune de inducere în eroare după o amenințare cu asasinatul atribuită Iranului, Donald Trump părăsind luna trecută Turcia cu un zbor militar secret, în timp ce public Casa Albă susținea că se află la bordul Air Force One, potrivit HotNews . Informațiile, relatate de The Washington Post și The New York Times și preluate de The Guardian , descriu o manevră neobișnuită: Trump ar fi fost ascuns într-un cărucior de catering al aeroportului pentru a fi transportat discret către o altă aeronavă. Operațiunea a avut loc la întoarcerea de la summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie. Potrivit surselor citate, Trump s-a urcat inițial în vechiul avion „Air Force One” sub privirile camerelor de televiziune. La scurt timp, ar fi fost transferat în secret într-un avion mai mic, folosind un cărucior utilizat în mod normal pentru încărcarea meselor și proviziilor înainte de zbor, a declarat un oficial american pentru The Washington Post. „Operațiunea de inducere în eroare” și controlul informației Locația reală a președintelui a fost ținută secretă nu doar față de jurnaliști, ci și față de unii membri ai personalului de la Casa Albă, potrivit aceleiași relatări. Un oficial american a spus că o amenințare „credibilă” legată de Iran a declanșat ceea ce a numit o „operațiune de inducere în eroare”. Casa Albă susținuse anterior că Trump a părăsit Turcia pe 8 iulie la bordul fostului avion prezidențial Air Force One, iar Trump scrisese pe Truth Social că va folosi „fostul Air Force One” în locul aeronavei cu care zburase la Ankara, un Boeing 747-8 nou, oferit cadou de Qatar (context relatat anterior de HotNews). Ce avion ar fi folosit, de fapt După ce a apărut public urcând în vechiul Air Force One, Trump ar fi fost mutat într-un C-32A al Forțelor Aeriene, potrivit unui oficial familiarizat cu operațiunea, citat de The Washington Post. HotNews notează și un precedent: în 2000, Bill Clinton a folosit un avion executiv fără însemne pentru a zbura în Pakistan, în timp ce aeronava oficială Air Force One a fost folosită ca momeală. [...]
Volodimir Zelenski susține că lipsa licențelor Patriot a blocat producția în Ucraina , ceea ce ar fi putut reduce dependența Europei de livrări limitate de rachete, potrivit Adevărul . Mesajul, transmis sâmbătă din Serbia, pune accentul pe un obstacol de reglementare și industrie de apărare: drepturile de producție (licențele) pentru un sistem american-cheie. Zelenski a afirmat că Ucraina ar fi putut produce deja sisteme Patriot „pentru toată lumea” dacă ar fi primit licențele necesare din partea SUA și a partenerilor europeni cu 3-4 ani în urmă. În lipsa acestora, Kievul rămâne dependent de livrări lunare, despre care spune că există prin acorduri, dar „cantitățile nu sunt suficiente”. De ce contează: licențele, un blocaj de reglementare cu efect direct în teren În logica prezentată de președintele ucrainean, problema nu ține doar de finanțare sau de capacități industriale, ci de aprobări și drepturi de producție care întârzie extinderea rapidă a ofertei. Zelenski a descris situația ca pe o întârziere birocratică („suntem ocupați cu hârtiile”), insistând că nu e vorba de formalități fără consecințe, ci de muniție reală. Ce spune Zelenski despre livrări și cine poate ajuta în Europa Liderul de la Kiev a indicat Germania și Polonia drept principalii parteneri europeni care pot furniza astfel de rachete, în timp ce țările nordice și Țările de Jos ar sprijini în cantități mai mici. El a mai spus că discută zilnic cu state europene sau din Orientul Mijlociu pentru a obține rachete suplimentare, „în afara pachetului american”. În același timp, Zelenski a evitat să ofere cifre privind volumele livrate, motivând că nu poate detalia aceste informații. Discuția cu Biden și așteptările legate de Trump Zelenski a declarat că a vorbit cu Joe Biden în 2022, „în primul an al războiului”, cerând o licență pentru Patriot, și că a solicitat licențe și altor parteneri europeni în primii ani ai conflictului, pe fondul unei producții pe care o descrie drept „foarte mică”. El a mai afirmat că președintele SUA, Donald Trump, „le va oferi licențele necesare”, fără a prezenta însă un calendar sau detalii despre forma acordurilor. Context: vizita în Serbia și posibile consecințe regionale Zelenski a ajuns în Serbia vineri, 7 august, în prima sa vizită în această țară de la invazia rusă din 2022. Adevărul notează că informația despre caracterul „inedit” al vizitei și despre context este atribuită Agerpres, iar Reuters este citată cu evaluarea că deplasarea ar putea duce „foarte probabil” la deteriorarea relației Serbiei cu Rusia, aliat tradițional și furnizor major de gaz. Potrivit aceleiași relatări, președintele sârb Aleksandr Vucic a spus că discuțiile vizează negocierile de aderare la UE și cooperarea economică și energetică. [...]
Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei riscă să declanșeze o escaladare care ar lovi direct economia Ucrainei , prin intensificarea atacurilor rusești asupra logisticii și exporturilor, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Times. Ucraina a împins campania de atacuri mai departe ca oricând, inclusiv la Ekaterinburg, la peste 1.900 km de graniță, unde a fost lovit un centru logistic al platformei Wildberries . În paralel, au fost vizate rafinării și nave din Marea Azov, cu efecte economice și operaționale vizibile în Rusia, dar fără garanția că presiunea se va traduce într-o „înghețare” a conflictului. Ținte economice în Rusia: efecte mari, dar limitate ca rezultat strategic Analiza descrie o campanie cu rezultate tehnice notabile: în ultima săptămână au fost lovite două rafinării importante (Bashneft-Novoil și Slavneft-Yanos), iar la apogeu loviturile „în adâncime” ar fi scos din funcțiune peste o treime din capacitatea totală de rafinare a petrolului din Rusia. În Marea Azov, atacurile asupra navelor ar fi restricționat puternic traficul comercial: în iulie au fost vizate 236 de nave, iar traficul ar fi scăzut cu aproximativ trei sferturi. Un capitol separat îl reprezintă atacurile asupra Wildberries, platformă descrisă drept „Amazonul Rusiei”, care ar reprezenta până la 10% din cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul al țării. Peste o duzină de depozite și centre logistice au fost vizate, iar circa 20% din capacitatea totală de depozitare ar fi fost avariată sau distrusă. Conform unei estimări citate, costul total de până acum ar depăși 280 de miliarde de ruble (2,5 miliarde lire sterline). Totuși, materialul notează că speranțele ca astfel de lovituri să „paralizeze” economia rusă par nefondate: veniturile din petrol și gaze ar fi fost susținute de criza din Golf, iar după o scădere de aproximativ o cincime a veniturilor de bază de la începutul campaniei, cifrele „se stabilizează”. În plus, Ucraina ar avea stocuri limitate de drone și rachete și a fost nevoită să mute resurse de la atacarea rafinăriilor către Wildberries, ceea ce ar fi permis rușilor să repare instalațiile; cozile la benzină raportate luna trecută ar fi început să se reducă sau să dispară. Riscul de bumerang: justificarea unei escaladări și costuri directe pentru Kiev Miza campaniei este prezentată ca fiind și politică: aducerea războiului „în conștiința rușilor”. Potrivit institutului Levada, proporția rușilor care consideră că războiul decurge bine a scăzut la 50% (minim istoric), cu 19 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar popularitatea lui Vladimir Putin ar fi coborât la 74%, cel mai scăzut nivel de la invazia din februarie 2022. În același timp, analiza avertizează că nemulțumirea publică se poate orienta împotriva Ucrainei, alimentând susținătorii unei linii dure la Moscova, mai ales pe fondul creșterii victimelor civile pe teritoriul rus. Rusia ar fi început să publice mai des cifre privind victimele interne, într-o încercare de a-și consolida narativul de „victimă”, ceea ce ar putea oferi Kremlinului spațiu politic pentru măsuri nepopulare, inclusiv mobilizare. Pe teren, reacția Rusiei este descrisă ca fiind deja vizibilă: lovituri asupra centrelor logistice ucrainene și asupra benzinăriilor de pe drumurile principale, plus atacuri repetate asupra complexului portuar din zona Odesa, care ar fi dus la suspendarea majorității transporturilor maritime. Cum exporturile ucrainene de cereale, oțel și minereu de fier depind de rutele din Marea Neagră, acest blocaj ar costa Kievul peste 50 de milioane de lire sterline pe zi. Un alt risc major indicat este reluarea, odată cu venirea iernii, a campaniei ruse împotriva infrastructurii energetice, în condițiile în care Ucraina și-ar fi epuizat stocurile de rachete Patriot , iar capacitatea de producție energetică ar fi scăzut deja la mai puțin de o treime din nivelul de dinainte de război. Ce ar putea urma: presiune internă în Rusia și „război hibrid” în Europa În plan politic, analiza notează că loviturile în adâncime afectează credibilitatea lui Putin și pot împinge tehnocrații ruși spre apeluri la reținere. Este citată o poziționare a primarului Moscovei, Serghei Sobianin, care ar fi avertizat indirect că o mobilizare totală ar „distruge economia civilă”. Dar concluzia centrală este că tabăra dură ar putea folosi atacurile ca pretext pentru o etapă mai violentă a războiului, inclusiv prin mobilizarea mai multor trupe pentru o campanie de toamnă. În plus, este menționată o evaluare divulgată a serviciilor de informații americane, potrivit căreia Rusia ar putea intensifica „războiul hibrid” pentru a descuraja Europa să sprijine Kievul, pe fondul unor incidente recente invocate în material (inclusiv intrarea unei rachete ruse rătăcite în spațiul aerian polonez și descoperirea unei drone cu explozibili la aeroportul Leipzig/Halle din Germania). În această logică, pariul Ucrainei de a lovi ținte economice cu vizibilitate mare ar putea avea un efect invers: să întărească argumentele interne pentru escaladare și să crească presiunea asupra economiei ucrainene exact prin punctele sale sensibile — logistică, porturi și energie. [...]
Acuzațiile Rusiei privind portul Giurgiulești ridică un risc de securitate și reputație pentru un activ logistic-cheie al României în regiune , în condițiile în care Moscova susține că infrastructura ar fi folosită pentru livrări către Ucraina, inclusiv pentru nevoile armatei ucrainene, potrivit Biziday . Declarațiile îi aparțin lui Iuri Pilipson , directorul celui de-al Doilea Departament European din Ministerul rus de Externe, care a afirmat pentru TASS că România ar fi „deja implicată în furnizarea de sprijin militar-logistic direct regimului de la Kiev”. În aceeași intervenție, oficialul rus a susținut că portul moldovean Giurgiulești, al cărui operator a fost achiziționat de România, ar fi fost transformat „într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor mărfuri, inclusiv a celor destinate nevoilor Forţelor Armate ale Ucrainei”. Pilipson a invocat și importanța economică a portului, arătând că prin acesta ar trece peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale maritimă. El a mai spus că achiziția operatorului portului a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică” și că ar fi fost menționată utilizarea nodului de transport în „reconstrucția Ucrainei”. Reacția MAE: „propagandă stalinistă” și respingerea narativelor Moscovei Ministerul Afacerilor Externe a reacționat după acuzațiile diplomatului rus. Un purtător de cuvânt al instituției a transmis că: „Orice oficial rus vorbind despre identitatea națională a unei țări se află într-o evidentă contradicție. În timp ce debitează acest gen de propagandă stalinistă, Rusia este angajată într-un război brutal de cucerire. Rusia omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea și identitatea națională a unui vecin. Cum să iei în serios orice afirmație despre astfel de subiecte venind de la Moscova?” MAE a mai arătat că „identitățile naționale și aspirațiile naționale nu răspund cerințelor Moscovei” și a legat „războiul și propaganda rusă” de „dorința de control a Moscovei”. Context: acuzații legate și de tema unirii România–Republica Moldova În aceeași declarație, oficialul rus a susținut că majoritatea moldovenilor nu doresc unirea cu România și a contestat sondajele de opinie din România care ar indica o creștere a susținerii pentru unificare. El a invocat date potrivit cărora 76,7% dintre cetățenii moldoveni s-ar fi identificat drept moldoveni, iar 8% drept români, și a descris promovarea subiectului unirii în mass-media drept parte a unei campanii de influențare a opiniei publice din Republica Moldova. Portul este prezentat de operator ca Giurgiulești International Free Port . [...]
China își consolidează influența în America Latină prin contracte mici și greu de urmărit, care creează dependențe operaționale , nu prin megaproiecte vizibile, arată Digi24 , citând o analiză Foreign Affairs . Miza economică și de securitate se mută astfel din zona investițiilor suverane în zona achizițiilor publice locale, unde controlul și transparența sunt mai slabe, iar costurile de înlocuire devin rapid prohibitive. Schimbarea de strategie vine după ce, în anii 2010, Beijingul a investit masiv în infrastructură mare (porturi, baraje, proiecte feroviare), inclusiv în cadrul inițiativei „Centura și Drumul ”. Potrivit analizei, din anii 2020 China a redus expunerea pe proiecte de miliarde de dolari – considerate scumpe și generatoare de reacții geopolitice – și a pivotat către inițiative „mici, dar frumoase”, mai discrete și adesea derulate la nivel municipal sau provincial. De la împrumuturi suverane la tranzacții comerciale Un indicator al mutării este structura finanțării: împrumuturile tradiționale către regiune în cadrul „Centura și Drumul” au scăzut de la aproape 25 de miliarde de dolari în 2010 la o medie de 1,3 miliarde de dolari pe an. În paralel, estimările care urmăresc tranzacțiile între companii indică investiții ale firmelor chineze de 8,5 miliarde de dolari în America Latină în 2024, în scădere cu 10% față de anul precedent, cu mențiunea că cifra ar putea fi subestimată. Diferența, potrivit aceleiași analize, este că banii circulă tot mai mult prin achiziții de active existente (de exemplu distribuitori de energie sau mine) și prin vânzări de echipamente, programe de instruire, donații și contracte de mentenanță – adică achiziții publice, nu investiții clasice, care apar mai rar în statisticile uzuale și pot fi acoperite de clauze de confidențialitate. Dependențe „de sistem”: energie, supraveghere, echipamente pentru poliție În practică, influența se construiește printr-o sumă de proiecte aparent mărunte, care, cumulate, pot lega administrații locale de furnizori chinezi. Exemplele menționate în analiză includ: proiecte de litiu în mai multe provincii argentiniene; operarea distribuitorilor de energie care deservesc orașul Lima; furnizarea de echipamente pentru poliție în numeroase municipalități; instalarea de sisteme de camere de supraveghere; livrarea de autobuze electrice în orașe din America de Sud; trenuri fabricate în China folosite pe principalele linii feroviare electrice din Buenos Aires. Argumentul central este că, odată implementate, aceste sisteme sunt greu de înlocuit, atât din motive tehnice (integrare, brevete, mentenanță), cât și financiare. În cazul camerelor de supraveghere, analiza susține că întreținerea poate depinde de asistență continuă din partea companiilor chineze, iar înlocuirea devine costisitoare. De ce contează: pârghie economică prin mentenanță, software și piese Riscul operațional descris este transformarea unei relații comerciale într-un instrument de presiune: dacă un stat adoptă poziții contrare intereselor Beijingului, China ar putea folosi controlul asupra pieselor de schimb, actualizărilor de software sau accesului la tehnicieni pentru a „strânge șuruburile”, potrivit analizei citate. În plus, Beijingul ar urmări să-și facă influența rezistentă la ciclurile politice, construind „memorie instituțională” prin instruiri, cadre de cooperare și relații cu oficiali regionali care pot avansa ulterior la nivel național. SUA, cu ochii pe megaproiecte, nu pe achizițiile locale Analiza mai notează că Washingtonul ar fi rămas concentrat pe riscurile asociate proiectelor mari și vizibile (porturi, 5G, infrastructură spațială), în timp ce China își extinde prezența prin contracte locale și nevoi cotidiene ale administrațiilor. În acest context, documentul de politică al Chinei din decembrie 2025 ar fi ridicat cooperarea în domeniul securității la rang de componentă centrală, după ce astfel de programe funcționau deja în teren. Concluzia analizei: dacă SUA vor să reducă influența Chinei în regiune, trebuie să vină cu alternative „durabile și eficiente” pentru actorii locali; altfel, China riscă să rămână partenerul preferat în multe zone ale Americii Latine. [...]
Deplasările repetate ale lui Vladimir Putin în Siberia sugerează o recalibrare de securitate și control intern : președintele rus a mers luni în republica Buriatia , la circa 4.500 de kilometri est de Moscova, a treia vizită în Siberia în mai puțin de trei săptămâni, „departe de raza de acțiune a dronelor ucrainene”, potrivit HotNews , care citează EFE (preluată de Agerpres). Putin urma să participe la o expoziție organizată de universitatea de stat din Ulan-Ude, capitala regională, conform agenției oficiale RIA Novosti. Buriatia, regiune budistă de lângă lacul Baikal, este prezentată ca una dintre entitățile Federației Ruse care au contribuit cu „cei mai mulți oameni” la războiul din Ucraina, un detaliu care pune vizita într-un context sensibil pentru mobilizarea internă. Un tipar de deplasări în afara marilor centre În ultimele săptămâni, Putin a mai fost: pe 24 iulie la Irkuțk, unde a inspectat o fabrică de avioane și s-a întâlnit cu lideri locali; pe 3 august în regiunea Krasnoiarsk, în „inima Siberiei”, la peste 3.300 de kilometri est de Moscova. Materialul notează că liderul de la Kremlin nu și-a schimbat planurile de deplasare în pofida unui incident din Marea Neagră, unde șapte înotători au fost uciși după explozia unei drone ucrainene pe o plajă plină de turiști. Context: securitate sporită și presiuni interne Din 2025, Kremlinul ar fi consolidat semnificativ securitatea președintelui, iar deplasările acestuia s-au redus pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra unor ținte de pe teritoriul Rusiei, inclusiv dincolo de Munții Urali. În acest an, în afară de Moscova și Sankt Petersburg, Putin ar fi călătorit doar la Kazan (pentru summitul ASEAN) și, recent, la Irkuțk și Krasnoiarsk. Nu este clar dacă Putin se află în vacanță în Siberia; HotNews amintește că obișnuia să călătorească acolo împreună cu fostul ministru al apărării Serghei Șoigu , înainte ca acesta „să cadă în dizgrație”. În plan intern, articolul indică o scădere a popularității lui Putin, pe fondul oboselii populației față de război, al blocării internetului și al „crizei combustibilului”, cu un declin în sondaje comparabil cu cel din 2018, după reforma pensiilor. [...]
