Știri
Știri din categoria Externe
Comemorarea de 25 de ani a atentatelor din 11 septembrie a fost folosită și ca mesaj politic despre securitate, după ce președintele Donald Trump a legat „războiul împotriva terorismului” de conflictul său actual cu Iranul și a reiterat că Teheranul „nu va avea niciodată” o armă nucleară, potrivit news.ro.
Trump a condus ceremonia de la Pentagon, în timp ce vicepreședintele JD Vance a participat la comemorarea de la locul World Trade Center din New York, alături de cei patru foști președinți americani încă în viață și de primele doamne. În cadrul ceremoniilor, au fost ținute momente de reculegere la orele la care au avut loc atacurile, iar numele celor aproape 3.000 de victime au fost citite cu voce tare.
La Pentagon, Trump a vorbit despre „jurământul sacru” reînnoit în memoria victimelor și a încercat să lege intervențiile americane declanșate după 11 septembrie de disputa actuală cu Iranul. În același context, el a spus că Republica Islamică „nu va avea niciodată, absolut niciodată, o armă nucleară”.
În Manhattan, două raze de lumină au iluminat cerul vineri seara, în cadrul evenimentului „Tribute in Light”, iar alte repere din stat s-au iluminat în albastru. La ceremonia de la World Trade Center au fost prezenți George W. Bush (președinte în 2001), Joe Biden, Barack Obama și Bill Clinton.
În fiecare an, pe 11 septembrie, clopotele bat pentru a marca orele exacte la care s-au prăbușit cele patru avioane deturnate și Turnurile Gemene, fiecare dintre cele șase bătăi fiind urmată de un moment de reculegere. Anul acesta, potrivit relatării, a fost bătut și un al șaptelea clopot, în memoria miilor de persoane care au murit ulterior din cauza unor boli, inclusiv cancer, asociate consecințelor atacurilor.
În timpul ceremoniei din Manhattan, care a inclus citirea numelor timp de aproape patru ore, o văduvă a unei victime a criticat Arabia Saudită și ceea ce a descris drept eșecuri ale oficialilor americani în a trage regatul la răspundere. Terry Strada, președinte național al organizației „9/11 Families United”, a întrebat public cum este posibil ca, după 25 de ani, „să nu se fi făcut încă dreptate” privind rolul pe care l-ar fi avut Arabia Saudită, declarații care au stârnit aplauze.
Materialul amintește că majoritatea autorilor atacurilor proveneau din Arabia Saudită, iar planificarea a fost condusă de Osama bin Laden, fondatorul Al-Qaeda. Totodată, oficialii saudiți au negat în repetate rânduri implicarea, iar Raportul Comisiei din 2004 privind 11 septembrie a concluzionat că nu există dovezi că guvernul saudit, ca instituție, sau înalți oficiali saudiți ar fi finanțat Al-Qaeda.
Evenimente de comemorare au avut loc și în alte locuri: la Londra, la Palatul Buckingham (cu participarea ministrului de externe Ed Miliband și a ambasadorului SUA Warren Stephens), la Bursa din Toronto, precum și la Milano, unde pompieri italieni și americani au făcut o urcare ceremonială pe scări, parcurgând 110 etaje ale Turnului Galfa, în memoria numărului de etaje al fiecăruia dintre Turnurile Gemene.
Recomandate
Zelenski cere sancțiuni „chiar acum” pentru a limita producția de rachete a Rusiei, pe fondul unor atacuri care lovesc direct economia Ucrainei , potrivit Economica . Mesajul vine după intensificarea atacurilor cu rază lungă, care vizează tot mai des infrastructură și active civile cu rol economic – de la rafinării și fabrici, până la porturi și nave. La forumul Yalta European Strategy de la Kiev, președintele ucrainean a cerut adoptarea rapidă a unor măsuri punitive și a criticat ritmul deciziilor. „Trebuie impuse sancţiuni chiar acum. Aceste sancţiuni trebuie să fie severe. (…) Uneori nu înţeleg de ce deciziile nu pot fi luate rapid.” Zelenski a insistat că ținta imediată ar trebui să fie capacitatea Rusiei de a produce rachete balistice și armament asociat, iar deciziile ar trebui luate „fără întârziere”. În același context, el a spus că este important ca administrația americană să ia „decizii ferme”, inclusiv „decizii personale” ale președintelui Donald Trump . Impact economic: exporturi agricole blocate, companii lovite, risc energetic înainte de iarnă Potrivit informațiilor din articol, atacurile rusești din ultimele luni au afectat numeroase companii, în special din sectorul metalurgic. În plus, loviturile asupra navelor de marfă din Marea Neagră au „paralizat o mare parte” din exporturile agricole ucrainene, un canal critic pentru intrările valutare și funcționarea economiei. Pe termen scurt, Ucraina se confruntă și cu o vulnerabilitate operațională majoră: nu are suficiente capacități de apărare antiaeriană pentru a contracara rachetele rusești. În paralel, apropierea iernii amplifică riscurile, Kievul fiind îngrijorat că Moscova ar putea provoca din nou daune semnificative infrastructurii energetice, „așa cum s-a întâmplat în 2025”. Ce urmează: întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie Zelenski a declarat, în timpul unei vizite de joi în Canada, că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump la sfârșitul lunii septembrie, la New York. Întâlnirea ar urma să aibă loc după vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani care încearcă relansarea eforturilor diplomatice privind Ucraina, aflate în impas de la începutul anului. [...]
O posibilă întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie poate influența direcția negocierilor privind războiul din Ucraina , după ce președintele ucrainean a spus că se așteaptă să aibă această discuție la New York, potrivit news.ro . Volodimir Zelenski a declarat, într-o conferință de presă susținută în timpul unei vizite în Canada, că „la sfârșitul lui septembrie” ar urma să existe ocazia unei întâlniri „cu echipa americană” la New York și a evocat explicit o „reuniune la New York cu președintele Trump”. Contextul anunțului este legat de demersurile recente ale Washingtonului pentru identificarea unei ieșiri din conflict. Conform relatării AFP preluate de news.ro, declarația lui Zelenski vine după vizitele de weekendul trecut la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner . Deocamdată, informația rămâne la nivel de intenție („preconizează”, „cred”), fără detalii despre format, agendă sau confirmări din partea părții americane. [...]
Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne grav perturbat , în pofida mesajelor optimiste ale președintelui SUA, care a reluat ideea redenumirii rutei după el, pe fondul escaladării atacurilor asupra navelor, potrivit The Jerusalem Post . Într-un discurs de 100 de minute susținut miercuri la prima convenție republicană de tip „midterm”, Donald Trump i-a ironizat pe liderii Iranului și a susținut că războiul „se va încheia foarte curând după alegeri”. Președintele a afirmat că Teheranul ar aștepta rezultatul scrutinului pentru a negocia „cu democrați slabi” și a insistat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arma nucleară. În același context, Trump a declarat că SUA „controlează Strâmtoarea Hormuz” și a repetat propunerea lansată cu circa o săptămână înainte de a redenumi pasajul drept „Strâmtoarea Trump”, adăugând că va face „un anunț” în acest sens. Atacuri asupra navelor și blocaje persistente în Hormuz Dincolo de retorică, publicația notează că, la șase luni de la debutul conflictului, transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „sever” afectat, în condițiile unor eforturi concurente ale SUA și Iranului de a controla această rută strategică. Miercuri, Iranul a anunțat că a atacat 10 nave în apropierea strâmtorii, după ce SUA ar fi scufundat cinci petroliere iraniene — descris drept cel mai amplu schimb de atacuri asupra transportului maritim dintre cele două părți de la începutul războiului. Mesaj politic intern, cu efecte externe Trump a mai spus că Iranul „se destramă” și că nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, încadrând conflictul într-o cheie electorală și sugerând că Teheranul ar renunța la confruntare „imediat după Ziua Alegerilor” pentru a obține un acord. Pentru piețe și companii, miza imediată rămâne însă funcționarea unei artere critice pentru transportul de energie: chiar și în lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, relatarea indică faptul că riscul operațional în zonă continuă, iar atacurile asupra navelor se intensifică. [...]
Avertismentul lui Zelenski că Rusia nu-și schimbă obiectivele ridică miza pentru garanțiile de securitate pe care Ucraina le cere aliaților, într-un moment în care președintele ucrainean spune că „oboseala” internațională ar putea înclina balanța, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat postului public canadian CBC, Volodimir Zelenski a susținut că Vladimir Putin „nu va renunța niciodată” la ideea de a ocupa întreaga Ucraină și a legat direct acest risc de nivelul de sprijin și de existența unor garanții de securitate care să descurajeze o nouă ofensivă. „Putin vrea să ocupe întreaga Ucraină. Și o va face dacă nu suntem suficient de puternici, dacă lumea este obosită și dacă nu avem garanții de securitate. Ce fel de garanții? Să nu fiu nevoit să mă tem că ne va ocupa mâine, pentru că el nu-și va schimba niciodată obiectivele”, a spus Zelenski. Negocieri directe, dar cu „inamicul” Zelenski a declarat că este pregătit să poarte discuții directe cu Vladimir Putin pentru a ajunge la un acord de pace, chiar dacă a descris o astfel de întâlnire ca fiind nedorită din perspectivă personală. „Sunt dispus să mă așez la masa negocierilor cu el. Nu că aș vrea asta – pentru că ar fi mai bine să stau cu familia mea, având în vedere că el este inamicul. De ce să vorbești cu inamicul? De dragul unui rezultat care ne-ar putea apropia de pace”, a spus Zelenski. Costul unei ofensive și limita opțiunilor militare Președintele ucrainean a mai spus că o înfrângere a Rusiei pe câmpul de luptă ar fi dificil de obținut, invocând pierderile mari care ar putea apărea în timpul unei ofensive. „Este dificil să învingi Rusia, deoarece pierzi oameni în timpul unei ofensive. Totul ține de numărul pierderilor. Acesta este costul și este îngrozitor să vorbești despre un preț atât de mare în secolul XXI”, a spus el. [...]
Lansările de rachete ale Coreei de Nord cresc presiunea de securitate în regiune , după ce Seulul a convocat de urgență instituțiile responsabile și a activat coordonarea cu SUA, potrivit news.ro . Coreea de Nord a lansat, sâmbătă, mai multe rachete balistice cu rază scurtă de acțiune în largul coastei sale de est, conform unui comunicat al Statului Major Interarme al Coreei de Sud (JCS). Lansările au început la ora 05:20, iar rachetele au parcurs aproximativ 250 de kilometri, a precizat JCS. Serviciile de informații sud-coreene și americane au urmărit rachetele și au făcut schimb de informații încă de la începutul lansărilor. În paralel, Biroul pentru Securitate Națională al Președinției Coreei de Sud a convocat o ședință de urgență pe teme de securitate, cu participarea Ministerului Apărării, a JCS și a altor instituții implicate. Într-o reacție publică, JCS a transmis că armata sud-coreeană își menține „capacitatea și starea de pregătire” în cadrul dispozitivului comun de apărare cu Statele Unite. Și Comandamentul Statelor Unite pentru Pacific a anunțat că a luat act de lansări și că se află în „strânsă coordonare” cu aliații și partenerii săi. [...]
Ridicarea unui bloc de 26 de etaje în cinci zile arată cum construcția modulară poate comprima radical termenele de execuție , cu efect direct asupra planificării și costurilor de șantier, potrivit Antena 3 . Proiectul a fost realizat în provincia Hunan (China), printr-o metodă de asamblare din module prefabricate, fabricate în uzină și montate ulterior la fața locului. Clădirea, numită Jingdu Holon Building , are o suprafață de aproximativ 14.000 mp și a fost construită de Broad Group Holon , companie cu sediul în Xiangyin. Lucrările au început pe 7 ianuarie și s-au încheiat pe 11 ianuarie 2024, în comitatul Xiangyin. Ce înseamnă metoda Holon, pe scurt Modelul descris în material mută o parte mare din muncă din șantier în fabrică, ceea ce reduce dependența de condițiile meteo și de timpii clasici de execuție. În loc ca elementele să fie realizate etapizat la fața locului, apartamentele sunt produse ca module și apoi asamblate. Concret, fiecare modul are aproximativ: 12 metri lungime, 3 metri înălțime, 2,4 metri lățime. În fabrică sunt instalate inclusiv cablurile electrice și conductele, astfel încât modulele ajung pe șantier aproape gata pentru conectare. Modulele sunt realizate din oțel inoxidabil, sunt transportate cu camioanele și montate prin suprapunere, după care sunt conectate sistemele de apă și electricitate. Date operaționale: apartamente, lifturi, destinația clădirii Potrivit lui Zhang Yanwei, manager în cadrul companiei, fiecare etaj are opt apartamente cu o suprafață de 68 mp și patru lifturi. Compania se ocupă și de mobilarea locuințelor. Imobilul este destinat persoanelor recrutate printr-un program special de atragere a forței de muncă în Xiangyin. Precedentul din 2021 și promisiunile de performanță Broad Group mai raportase o viteză ridicată de execuție: în 2021, compania a construit în Changsha (capitala provinciei Hunan) o clădire de apartamente cu 11 etaje în 28 de ore și 45 de minute, folosind aceeași tehnologie modulară. Reprezentanții companiei susțin că structura din oțel inoxidabil este mai rezistentă decât una convențională din beton și că imobilul este proiectat să reziste la cutremure. Tot compania indică și un avantaj de eficiență energetică: izolația și sistemele folosite ar putea reduce cu până la 90% costurile pentru aer condiționat. În plus, pereții exteriori ar reduce zgomotul și ar păstra căldura, iar ferestrele cu patru foi de sticlă ar limita încălzirea de la soare în zilele foarte însorite. Broad Group afirmă și că structura ar putea avea o durată de viață de peste 1.000 de ani și că, la nevoie, clădirea ar putea fi demontată și mutată în altă locație. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziția companiei în material și nu sunt însoțite de o verificare independentă în textul sursă. [...]
