Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Donald Trump despre o posibilă reunificare a Irlandei au forțat Londra să-și reafirme public linia oficială privind un referendum, într-un subiect sensibil reglementat explicit de Acordul din Vinerea Mare, potrivit news.ro.
În timpul unei vizite la Dublin, Trump a spus că i-ar „plăcea foarte mult” să vadă Irlanda reunificată cu Irlanda de Nord, teritoriu aflat sub administrație britanică. Remarcile au fost făcute în prezența premierului irlandez Micheal Martin și au fost relatate de Reuters, citată de news.ro.
„Ei bine, nu vreau să provoc niciun fel de probleme, dar vă spun că mi-ar plăcea foarte mult să văd această unificare.”
„Se va întâmpla în cele din urmă... Cred că ar fi un lucru fantastic.”
După declarațiile președintelui american, un purtător de cuvânt al biroului premierului britanic Andy Burnham a transmis că poziția acestuia privind unificarea Irlandei „rămâne neschimbată”.
Burnham spusese cu câteva săptămâni înainte că un referendum privind ieșirea Irlandei de Nord din Regatul Unit este „exclus”. Ulterior, răspunzând în parlament la întrebări despre un posibil referendum, el a precizat că nu are cunoștință de existența unui sprijin public majoritar pentru un nou vot și că, până când această situație nu se schimbă, nu va avea loc unul.
Conform prevederilor Acordului din Vinerea Mare din 1998, un referendum privind ieșirea Irlandei de Nord din Regatul Unit poate fi organizat numai la decizia guvernului britanic. Acordul a pus capăt a trei decenii de violențe între naționaliștii irlandezi care susțineau o Irlandă unită și unioniștii care doreau menținerea Irlandei de Nord în Regatul Unit.
În același context, news.ro notează că sondajele indică în continuare o majoritate confortabilă în Irlanda de Nord în favoarea rămânerii în Regatul Unit, deși diferența s-a redus ușor după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, care a readus tema unirii mai sus pe agenda politică.
Trump se află într-o deplasare de 48 de ore în Irlanda, în condițiile în care Partidul Republican face campanie pentru a-și păstra majoritatea în ambele camere ale Congresului SUA. El urma să participe sâmbătă, mai târziu, la un turneu de golf la unul dintre complexurile sale turistice.
Tot sâmbătă, Trump s-a întâlnit și cu președinta Irlandei, Catherine Connolly, aleasă anul trecut. În paralel, au fost programate proteste la Dublin și în vestul Irlandei, inclusiv lângă Trump International Golf Links din Doonbeg, iar un protestatar a desfășurat un steag al Palestinei lângă reședința președintei irlandeze.
În articol se mai menționează că Irlanda este una dintre cele mai pro-palestiniene țări din Uniunea Europeană și că, în iulie, a adoptat o lege care restricționează comerțul cu bunuri provenite din coloniile din Cisiordania ocupată de Israel, act criticat de legislatori americani și de ambasadorul SUA în Irlanda.
Recomandate
Beijingul condiționează summitul Xi–Trump de politica SUA privind Taiwanul , amenințând că va anula întâlnirea dacă Washingtonul aprobă noi vânzări de armament către insulă, potrivit HotNews , care citează surse informate preluate de Kyodo via Agerpres. Mesajul ridică miza de reglementare și securitate în jurul unei decizii cu efecte directe asupra relațiilor economice SUA–China. China își reafirmă astfel „linia roșie” în relația bilaterală: statutul Taiwanului. Potrivit surselor citate, Beijingul consideră problema Taiwanului drept cea mai sensibilă temă în raport cu Washingtonul, iar președintele Xi Jinping i-ar fi transmis lui Donald Trump, la întâlnirea din mai de la Beijing, că este „cea mai importantă problemă” dintre cele două țări, avertizând asupra riscului de conflict dacă situația este gestionată greșit. De ce contează: vânzările de armament pot bloca agenda economică În SUA, cadrul legal invocat este legea privind relațiile cu Taiwanul, adoptată după schimbarea recunoașterii diplomatice în 1979, care prevede furnizarea de armament către Taiwan pentru menținerea unei capacități de autoapărare. În decembrie anul trecut, administrația Trump a anunțat un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei), descris ca cel mai mare de până atunci, decizie care a provocat o reacție dură din partea Chinei. Pe acest fundal, Trump a indicat anterior că vânzările de armament către Taiwan ar putea fi „un instrument de negociere foarte valoros” în relația cu Beijingul, ceea ce, potrivit materialului, a alimentat îndoieli privind angajamentele de securitate ale Washingtonului față de aliații săi din Asia. În paralel, intensificarea activităților militare chineze în Strâmtoarea Taiwan a amplificat temerile privind o posibilă escaladare regională. Ce ar urma să fie pe masă la summit, dacă are loc Trump a anunțat că îl va primi pe Xi Jinping la Casa Albă pe 24 septembrie și că va organiza un dineu oficial, însă guvernul chinez nu a confirmat oficial vizita, notează materialul. Dincolo de dosarul Taiwan, sursele citate indică o agendă cu componente economice și de securitate: un posibil acord de reducere a tarifelor vamale pentru bunuri în valoare de 30 de miliarde de dolari de fiecare parte (aprox. 135 miliarde lei de fiecare parte); presiuni ale Washingtonului asupra Beijingului în contextul conflictului SUA–Iran, având în vedere rolul Chinei ca partener economic cheie al Teheranului; un posibil cadru de dialog privind siguranța inteligenței artificiale. Potrivit uneia dintre sursele Kyodo, China ar fi adoptat „o atitudine cooperantă” și nu ar bloca dialogul cu SUA, în pofida tensiunilor. Semnal separat: Trump deschide ușa producătorilor auto chinezi în SUA În același timp, Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News, consemnat de Reuters, că nu s-ar opune ca producătorii auto chinezi să construiască mașini în Statele Unite, cu condiția să angajeze forță de muncă locală, și a spus că nu vrea ca aceștia să producă în Mexic pentru a exporta ulterior în SUA. Rămâne însă neclar, din informațiile disponibile, dacă această deschidere pe zona industrială poate avansa în lipsa unui summit funcțional, în condițiile în care Beijingul leagă explicit întâlnirea de deciziile Washingtonului privind vânzările de armament către Taiwan. [...]
Comemorarea de 25 de ani a atentatelor din 11 septembrie a fost folosită și ca mesaj politic despre securitate , după ce președintele Donald Trump a legat „războiul împotriva terorismului” de conflictul său actual cu Iranul și a reiterat că Teheranul „nu va avea niciodată” o armă nucleară, potrivit news.ro . Trump a condus ceremonia de la Pentagon, în timp ce vicepreședintele JD Vance a participat la comemorarea de la locul World Trade Center din New York, alături de cei patru foști președinți americani încă în viață și de primele doamne. În cadrul ceremoniilor, au fost ținute momente de reculegere la orele la care au avut loc atacurile, iar numele celor aproape 3.000 de victime au fost citite cu voce tare. Mesajul de securitate: de la 11 septembrie la Iran La Pentagon, Trump a vorbit despre „jurământul sacru” reînnoit în memoria victimelor și a încercat să lege intervențiile americane declanșate după 11 septembrie de disputa actuală cu Iranul. În același context, el a spus că Republica Islamică „nu va avea niciodată, absolut niciodată, o armă nucleară”. Ceremonii în New York și simbolurile comemorării În Manhattan, două raze de lumină au iluminat cerul vineri seara, în cadrul evenimentului „ Tribute in Light ”, iar alte repere din stat s-au iluminat în albastru. La ceremonia de la World Trade Center au fost prezenți George W. Bush (președinte în 2001), Joe Biden, Barack Obama și Bill Clinton. Clopotele și victimele de după atacuri În fiecare an, pe 11 septembrie, clopotele bat pentru a marca orele exacte la care s-au prăbușit cele patru avioane deturnate și Turnurile Gemene, fiecare dintre cele șase bătăi fiind urmată de un moment de reculegere. Anul acesta, potrivit relatării, a fost bătut și un al șaptelea clopot, în memoria miilor de persoane care au murit ulterior din cauza unor boli, inclusiv cancer, asociate consecințelor atacurilor. Tensiuni nerezolvate: criticile la adresa Arabiei Saudite În timpul ceremoniei din Manhattan, care a inclus citirea numelor timp de aproape patru ore, o văduvă a unei victime a criticat Arabia Saudită și ceea ce a descris drept eșecuri ale oficialilor americani în a trage regatul la răspundere. Terry Strada, președinte național al organizației „9/11 Families United”, a întrebat public cum este posibil ca, după 25 de ani, „să nu se fi făcut încă dreptate” privind rolul pe care l-ar fi avut Arabia Saudită, declarații care au stârnit aplauze. Materialul amintește că majoritatea autorilor atacurilor proveneau din Arabia Saudită, iar planificarea a fost condusă de Osama bin Laden, fondatorul Al-Qaeda. Totodată, oficialii saudiți au negat în repetate rânduri implicarea, iar Raportul Comisiei din 2004 privind 11 septembrie a concluzionat că nu există dovezi că guvernul saudit, ca instituție, sau înalți oficiali saudiți ar fi finanțat Al-Qaeda. Comemorări și în afara SUA Evenimente de comemorare au avut loc și în alte locuri: la Londra, la Palatul Buckingham (cu participarea ministrului de externe Ed Miliband și a ambasadorului SUA Warren Stephens), la Bursa din Toronto, precum și la Milano, unde pompieri italieni și americani au făcut o urcare ceremonială pe scări, parcurgând 110 etaje ale Turnului Galfa, în memoria numărului de etaje al fiecăruia dintre Turnurile Gemene. [...]
Zelenski cere sancțiuni „chiar acum” pentru a limita producția de rachete a Rusiei, pe fondul unor atacuri care lovesc direct economia Ucrainei , potrivit Economica . Mesajul vine după intensificarea atacurilor cu rază lungă, care vizează tot mai des infrastructură și active civile cu rol economic – de la rafinării și fabrici, până la porturi și nave. La forumul Yalta European Strategy de la Kiev, președintele ucrainean a cerut adoptarea rapidă a unor măsuri punitive și a criticat ritmul deciziilor. „Trebuie impuse sancţiuni chiar acum. Aceste sancţiuni trebuie să fie severe. (…) Uneori nu înţeleg de ce deciziile nu pot fi luate rapid.” Zelenski a insistat că ținta imediată ar trebui să fie capacitatea Rusiei de a produce rachete balistice și armament asociat, iar deciziile ar trebui luate „fără întârziere”. În același context, el a spus că este important ca administrația americană să ia „decizii ferme”, inclusiv „decizii personale” ale președintelui Donald Trump . Impact economic: exporturi agricole blocate, companii lovite, risc energetic înainte de iarnă Potrivit informațiilor din articol, atacurile rusești din ultimele luni au afectat numeroase companii, în special din sectorul metalurgic. În plus, loviturile asupra navelor de marfă din Marea Neagră au „paralizat o mare parte” din exporturile agricole ucrainene, un canal critic pentru intrările valutare și funcționarea economiei. Pe termen scurt, Ucraina se confruntă și cu o vulnerabilitate operațională majoră: nu are suficiente capacități de apărare antiaeriană pentru a contracara rachetele rusești. În paralel, apropierea iernii amplifică riscurile, Kievul fiind îngrijorat că Moscova ar putea provoca din nou daune semnificative infrastructurii energetice, „așa cum s-a întâmplat în 2025”. Ce urmează: întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie Zelenski a declarat, în timpul unei vizite de joi în Canada, că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump la sfârșitul lunii septembrie, la New York. Întâlnirea ar urma să aibă loc după vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani care încearcă relansarea eforturilor diplomatice privind Ucraina, aflate în impas de la începutul anului. [...]
O posibilă întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie poate influența direcția negocierilor privind războiul din Ucraina , după ce președintele ucrainean a spus că se așteaptă să aibă această discuție la New York, potrivit news.ro . Volodimir Zelenski a declarat, într-o conferință de presă susținută în timpul unei vizite în Canada, că „la sfârșitul lui septembrie” ar urma să existe ocazia unei întâlniri „cu echipa americană” la New York și a evocat explicit o „reuniune la New York cu președintele Trump”. Contextul anunțului este legat de demersurile recente ale Washingtonului pentru identificarea unei ieșiri din conflict. Conform relatării AFP preluate de news.ro, declarația lui Zelenski vine după vizitele de weekendul trecut la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner . Deocamdată, informația rămâne la nivel de intenție („preconizează”, „cred”), fără detalii despre format, agendă sau confirmări din partea părții americane. [...]
Rusia își consolidează postura nucleară prin creșterea focoaselor desfășurate , o evoluție care ridică miza de securitate în Europa și poate alimenta noi costuri de apărare pentru statele NATO, potrivit Antena 3 , care citează date ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), preluate de Moscow Times . Conform estimărilor SIPRI pentru 2026, Rusia ar avea un arsenal nuclear total de 5.420 de focoase. Dintre acestea, 2.604 ar fi în depozite, 1.020 ar fi „retrase din serviciu”, iar 1.796 ar fi desfășurate pe rachete și bombardiere (adică montate pe „vectori” – platforme de lansare precum rachetele sau avioanele). Creștere anuală și comparația cu alte puteri nucleare SIPRI indică o creștere cu 78 a numărului de focoase rusești desfășurate într-un singur an. În același timp, SUA – care au un arsenal comparabil ca dimensiune – ar fi rămas la 1.770 de focoase desfășurate, neschimbat față de anul precedent. Nici Franța și Regatul Unit nu ar fi crescut numărul de focoase desfășurate, menținând nivelurile la 280, respectiv 170. În Asia, China ar fi urcat la 34 de focoase desfășurate (de la 24 în 2025), iar India ar fi desfășurat pentru prima dată 12 focoase. SIPRI estimează că India ar deține în total 190 de focoase nucleare, iar China 620. Trendul din anii războiului din Ucraina și saltul față de 2020 Datele citate arată că numărul focoaselor desfășurate de Rusia a crescut în fiecare an de război în Ucraina: 1.588 (2022), 1.674 (2023), 1.710 (2024), 1.718 (2025) și 1.796 (2026). Comparativ cu 2020, Kremlinul ar fi majorat cu 14% – adică cu 226 de unități – numărul focoaselor nucleare montate pe vectori, până la cel mai ridicat nivel din 2017. Atunci, Rusia ar fi avut 1.950 de focoase desfășurate, potrivit SIPRI. Ce spune SIPRI despre capacitățile operaționale ale Rusiei Estimările includ și o defalcare pe componente: Forțele nucleare terestre (silozuri și sisteme mobile) pot găzdui până la 1.092 de focoase; în prezent ar fi desfășurate 892, restul fiind în depozite. Submarinele strategice : cele 13 submarine ale Flotelor de Nord și Pacific pot transporta 208 rachete și 928 de focoase, însă două submarine ar fi în reparații complexe, ceea ce ar reduce numărul efectiv de focoase disponibile flotei la 704. Aviația strategică : 586 de focoase ar fi alocate bombardierelor strategice, sub capacitatea maximă de 650. SIPRI notează că doar o parte dintre bombardiere sunt operaționale și amintește „pierderi operaționale” în 2025, în urma atacurilor Ucrainei. În ansamblu, creșterea focoaselor desfășurate indică o accentuare a dimensiunii operaționale a arsenalului rus, într-un context în care echilibrul de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu represalii) rămâne un factor major în deciziile de securitate și bugetare ale statelor europene. [...]
Avertismentul lui Zelenski că Rusia nu-și schimbă obiectivele ridică miza pentru garanțiile de securitate pe care Ucraina le cere aliaților, într-un moment în care președintele ucrainean spune că „oboseala” internațională ar putea înclina balanța, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat postului public canadian CBC, Volodimir Zelenski a susținut că Vladimir Putin „nu va renunța niciodată” la ideea de a ocupa întreaga Ucraină și a legat direct acest risc de nivelul de sprijin și de existența unor garanții de securitate care să descurajeze o nouă ofensivă. „Putin vrea să ocupe întreaga Ucraină. Și o va face dacă nu suntem suficient de puternici, dacă lumea este obosită și dacă nu avem garanții de securitate. Ce fel de garanții? Să nu fiu nevoit să mă tem că ne va ocupa mâine, pentru că el nu-și va schimba niciodată obiectivele”, a spus Zelenski. Negocieri directe, dar cu „inamicul” Zelenski a declarat că este pregătit să poarte discuții directe cu Vladimir Putin pentru a ajunge la un acord de pace, chiar dacă a descris o astfel de întâlnire ca fiind nedorită din perspectivă personală. „Sunt dispus să mă așez la masa negocierilor cu el. Nu că aș vrea asta – pentru că ar fi mai bine să stau cu familia mea, având în vedere că el este inamicul. De ce să vorbești cu inamicul? De dragul unui rezultat care ne-ar putea apropia de pace”, a spus Zelenski. Costul unei ofensive și limita opțiunilor militare Președintele ucrainean a mai spus că o înfrângere a Rusiei pe câmpul de luptă ar fi dificil de obținut, invocând pierderile mari care ar putea apărea în timpul unei ofensive. „Este dificil să învingi Rusia, deoarece pierzi oameni în timpul unei ofensive. Totul ține de numărul pierderilor. Acesta este costul și este îngrozitor să vorbești despre un preț atât de mare în secolul XXI”, a spus el. [...]
