Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea militară dintre SUA și Iran pune din nou sub presiune securitatea rutelor energetice din Strâmtoarea Hormuz, după ce schimburile de lovituri au intrat în a treia zi, pe fondul prăbușirii armistițiului din 8 aprilie, potrivit TWZ.
Un semnal direct al riscului regional a venit din Iordania: Ambasada SUA la Amman a avertizat joi cetățenii americani cu privire la „rachete, drone sau proiectile” în spațiul aerian iordanian și le-a cerut să caute adăpost. În paralel, Comandamentul General al Forțelor Armate Iordaniene a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat și doborât opt rachete lansate din Iran către teritoriul iordanian, fără victime sau pagube materiale raportate.
Potrivit publicației, această rundă de confruntări a fost declanșată marți, când Iranul a atacat trei nave în Strâmtoarea Hormuz — un punct critic pentru transportul maritim, inclusiv pentru livrările de energie. Miercuri, președintele Donald Trump și oficiali iranieni au declarat că armistițiul „șubred” convenit la 8 aprilie s-a încheiat.
În acest context, viitorul discuțiilor de pace SUA–Iran rămâne „foarte incert”, iar controlul asupra Strâmtorii Hormuz este descris drept cel mai mare factor de tensiune, tocmai pentru că de aici a pornit reaprinderea luptelor.
Un canal media conectat de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), Tasnim, a susținut că au avut loc explozii la baza aeriană Muwaffaq Salti din Iordania și că forțe iraniene ar fi vizat cu rachete de croazieră nave americane din largul Bahrainului. TWZ notează însă că nu a apărut nicio dovadă vizuală pentru aceste afirmații, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a refuzat să ofere detalii operaționale noi.
În același timp, oficiali iranieni au afirmat că SUA ar fi executat noi lovituri în sudul Iranului, inclusiv în perimetrul centralei nucleare de la Bushehr. Informația este atribuită de TWZ unei relatări din Jerusalem Post, care citează un oficial local (viceguvernatorul provinciei Bushehr) și menționează că zona ar mai fi fost lovită de mai multe ori în actualul conflict, înainte de armistițiul din 8 aprilie.
Atacurile de joi au urmat unei serii de lovituri de miercuri, despre care CENTCOM a transmis că au vizat aproximativ 90 de ținte militare iraniene, inclusiv:
Iranul, la rândul său, a susținut că unele lovituri au avut loc mai în interiorul țării, inclusiv asupra unui pod feroviar de pe linia care leagă Teheran de Mashhad, iar presa oficială IRIB a afirmat că atacul ar fi întrerupt traficul feroviar. Au existat și relatări neconfirmate despre un alt pod din provincia Golestan (Agh Tekeh Khan), descris ca o legătură importantă pentru o linie feroviară către Asia Centrală și mai departe către Rusia și China; TWZ precizează că aceste informații au apărut din surse media și martori, fără confirmare completă.
Publicația amintește că SUA și Iran au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere în 14 puncte, care prevedea o prelungire de 60 de zile a armistițiului pentru a negocia un acord mai amplu: oprirea luptelor în regiune (inclusiv în Liban), limitarea ambițiilor nucleare ale Iranului, ridicarea sancțiunilor americane și reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz.
Totuși, după reluarea atacurilor și declarațiile publice că armistițiul s-a terminat, direcția negocierilor rămâne neclară. Trump a spus, potrivit relatării, că Iranul ar fi contactat partea americană și ar dori un acord, dar și-a exprimat îndoiala că Teheranul îl va respecta.
Recomandate
SUA au reluat loviturile asupra Iranului, vizând capacitatea Teheranului de a amenința navigația în Strâmtoarea Hormuz , într-o escaladare care menține sub presiune una dintre cele mai importante rute energetice și comerciale ale lumii, potrivit Biziday . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat într-o postare pe X că, „la ordinul Comandantului Suprem”, forțele americane au început „atacuri suplimentare” împotriva Iranului, cu obiectivul de a-i diminua și mai mult capacitatea de a amenința „libertatea de navigație” în Strâmtoarea Hormuz. În același mesaj, SUA afirmă că trag Iranul la răspundere pentru „recentea agresiune nejustificată” împotriva navelor comerciale și a echipajelor civile care tranzitează o rută internațională vitală. Context: după bombardamente asupra a peste 80 de ținte, în zona Strâmtorii Hormuz Operațiunea de miercuri seară are loc la 24 de ore după ce SUA au lansat bombardamente asupra a peste 80 de ținte iraniene din jurul Strâmtorii Hormuz, ca răspuns la atacurile iraniene asupra unor nave care tranzitau calea navigabilă. În cursul zilei de miercuri, Donald Trump a declarat că acordul interimar de încetare a focului „s-a încheiat” și a avertizat că urmează un nou atac de amploare. Ce se știe din Iran: pene de curent și explozii la Bandar Abbas Presa iraniană a relatat că alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în anumite părți ale țării și că opt explozii au fost auzite în orașul portuar Bandar Abbas, în sudul Iranului, unde ar fi fost activate și sistemele de apărare aeriană. Informațiile sunt atribuite de Biziday publicațiilor CNN și The Guardian . În acest stadiu, Biziday nu indică detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau țintele exacte ale loviturilor, iar informațiile din teren rămân limitate. [...]
Escaladarea SUA–Iran pune în risc fluxurile de petrol prin Ormuz , iar opțiunile discutate la Washington includ și intensificarea presiunii economice asupra Teheranului, într-un moment în care piețele reacționează deja la posibilitatea unor perturbări, potrivit Adevărul . Fostul comandant suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), amiralul în rezervă James Stavridis , spune că președintele Donald Trump se confruntă cu trei direcții majore după noile acțiuni militare ale SUA împotriva Iranului, pe fondul unui armistițiu descris ca fragil și aflat „în pragul colapsului”. Stavridis a prezentat analiza pe platforma X și a detaliat-o ulterior la CNN. Miza economică: presiune pe economia Iranului și risc pentru lanțurile de aprovizionare Stavridis consideră că, indiferent de varianta aleasă, „elementul-cheie” va fi capacitatea de a exercita „o presiune reală asupra economiei iraniene”. În același timp, articolul notează că, după ultimele atacuri, prețul petrolului a crescut brusc, pe fondul temerilor privind blocarea lanțurilor de aprovizionare. Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept o arteră maritimă îngustă prin care tranzitează, în condiții normale, aproximativ 20% din petrolul mondial, iar orice perturbare are efecte imediate asupra piețelor globale. Autoritățile maritime au ridicat nivelul de alertă pentru navele care tranzitează zona la gradul „sever”. Cele trei opțiuni descrise de Stavridis pentru Trump Potrivit analizei, președintele SUA ar avea trei opțiuni: să „se spele pe mâini și să se retragă”, variantă pe care Stavridis o numește „o idee extrem de proastă”; să lanseze atacuri „masive, de amploare” împotriva Iranului; să „intensifice atacurile punctuale” pentru a constrânge Teheranul să adopte o atitudine mai moderată. Ce a declanșat noua escaladare și cum a răspuns SUA Escaladarea este pusă pe seama atacurilor iraniene asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Oficialii americani au confirmat că trei nave au fost lovite, în incidente descrise de autoritățile maritime drept cele mai grave de la semnarea acordului temporar de pace. Ca răspuns, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat o „serie de lovituri puternice” care au vizat peste 80 de obiective în Iran. În comunicatul CENTCOM se arată: „Agresiunea nejustificată a forțelor iraniene reprezintă o încălcare clară și periculoasă a armistițiului și subminează libertatea de navigație.” Conform datelor transmise de armata americană, operațiunea a vizat, între altele, sisteme de apărare antiaeriană, rețele de comandă și control, instalații radar de coastă, capabilități de rachete antinavă și peste 60 de ambarcațiuni mici operate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Obiectivul declarat: diminuarea capacității Iranului de a ataca comerțul internațional și impunerea unor „costuri severe” pentru hărțuirea transportului maritim civil. Articolul mai menționează reinstituirea presiunilor economice, inclusiv revocarea derogărilor care permiteau Iranului să exporte țiței. Armistițiul, contestat deschis de Trump La summitul NATO de la Ankara, Donald Trump a sugerat că armistițiul nu mai este valabil. „Cred că s-a terminat. Nu mai vreau să am de-a face cu ei.” Deși a admis că negocierile ar putea continua teoretic, a catalogat eventualele discuții drept „o pierdere de timp”. În paralel, ambele tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului de înțelegere semnat în iunie, document care permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și inițierea negocierilor. Ce urmează: risc de prelungire a tensiunilor și efecte în piețe Situația este descrisă ca „extrem de fluidă”, cu semnale că ambele părți sunt pregătite să continue operațiunile militare, deși mențin, declarativ, deschiderea pentru negocieri. În acest context, dilema strategică indicată de Stavridis are o componentă economică directă: orice deteriorare suplimentară a securității în Ormuz poate amplifica volatilitatea pe piețele energetice și poate afecta costurile de transport și aprovizionare la nivel global. [...]
Coordonarea SUA–Israel intră într-o fază mai sensibilă după reluarea loviturilor americane asupra Iranului , iar premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut președintelui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, să nu aprobe vânzarea de avioane F-35 către Turcia. Informațiile apar în The Jerusalem Post , care citează un comunicat al Biroului premierului israelian. Potrivit declarației, Trump l-a informat pe Netanyahu despre „mișcările americane în Golf” și despre atacurile SUA asupra unor active iraniene. În același apel, Netanyahu a ridicat și subiectul comentariilor dure ale președintelui turc Recep Tayyip Erdogan la adresa existenței statului Israel, precum și „nevoia de zone de securitate” de-a lungul granițelor Israelului. Publicația notează că nu au fost oferite alte detalii despre discuție. F-35 pentru Turcia, un punct de fricțiune cu miză strategică Avertismentul lui Netanyahu privind un posibil acord pentru F-35 (avion de luptă de generația a cincea) către Turcia indică o preocupare israeliană legată de echilibrul militar regional, pe fondul escaladării dintre Washington și Teheran. Articolul nu precizează dacă există o decizie iminentă a SUA privind acest dosar și nici ce răspuns a dat Trump. Context: SUA reiau atacurile, dar păstrează canalul de discuții Convorbirea are loc după ce SUA și-au reluat loviturile asupra Iranului marți noaptea, pe fondul tensiunilor din zona Strâmtorii Hormuz. Conform US Central Command (CENTCOM), atacurile au fost un răspuns la încercările Iranului de a „impune costuri grele” pentru țintirea și atacarea transportului comercial pe o cale navigabilă internațională, cu echipaje civile. În paralel, un oficial american a declarat joi că Washingtonul rămâne angajat în găsirea unei soluții cu Iranul și că discuțiile tehnice continuă. Totuși, Trump a spus miercuri că memorandumului de înțelegere (MoU) cu Iranul i s-ar fi pus capăt în urma schimburilor de lovituri din Strâmtoarea Hormuz și că SUA ar fi „pierdut mult timp” negociind cu Teheranul, adăugând că nu dorește continuarea discuțiilor. Fără planuri pentru o întâlnire Trump–Netanyahu, deocamdată În pofida convorbirii și a evoluțiilor din regiune, un oficial de la Casa Albă a confirmat pentru Walla că, în acest moment, nu există planuri pentru o întâlnire între cei doi lideri. The Jerusalem Post mai notează că Israelul nu este așteptat să se alăture actualei runde de confruntări dintre SUA și Iran, deși oficiali ai armatei israeliene au transmis că forțele sunt pregătite „pentru orice eventualitate”. [...]
Declarațiile lui Donald Trump ridică riscul unei escaladări cu Iranul , după ce președintele SUA s-a autodeclarat „ținta numărul 1” a Teheranului și a sugerat că nu mai este sigur că vrea un acord, potrivit Al Jazeera . Mesajul vine pe fondul afirmației lui Trump că lideri iranieni ar fi fost „eliminați în mod repetat” de SUA. În materialul video din formatul NewsFeed, Trump spune că Iranul îl vizează direct și adaugă că „s-ar putea să fi plecat”, fără ca sursa să ofere detalii suplimentare despre contextul exact al acestei formulări sau despre o amenințare concretă. Ce schimbă în plan diplomatic Trump afirmă că nu mai este sigur dacă își dorește să încheie „o înțelegere” cu Teheranul, sugerând o îndepărtare de la o linie de negociere. În același timp, el îndeamnă la accelerarea acțiunii, spunând: „să terminăm treaba”. De ce contează Prin combinarea unei retorici de confruntare cu ideea renunțării la un acord, declarațiile cresc incertitudinea privind direcția politicii SUA față de Iran. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este clar dacă afirmațiile reflectă o schimbare formală de strategie sau un mesaj politic punctual. [...]
Scenariile de escaladare care includ România ridică miza de securitate pentru investiții și infrastructură , în condițiile în care, potrivit Mediafax , trei surse citate de Reuters susțin că președintele rus Vladimir Putin nu ar urmări încheierea războiului din Ucraina, ci ar fi mai degrabă înclinat să-l escaladeze, inclusiv prin posibile lovituri asupra bazelor NATO din România sau din statele baltice. Atacurile recente ale Ucrainei cu drone asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi contribuit la această orientare, conform surselor apropiate Kremlinului citate de Reuters. Una dintre ele vorbește despre o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare. De ce contează pentru România: risc perceput mai mare pentru infrastructură și operațiuni Menționarea explicită a bazelor NATO din România într-un scenariu de escaladare mută discuția din zona războiului „la distanță” către un risc de securitate cu potențiale efecte economice: de la costuri suplimentare de protecție și continuitate operațională pentru infrastructuri critice, până la creșterea prudenței în deciziile de investiții în regiune. Materialul nu cuantifică aceste efecte, dar indică faptul că astfel de scenarii sunt vehiculate în cercuri apropiate de putere și în analize militare. Ce urmărește Kremlinul, potrivit surselor Reuters În același tablou, Putin ar rămâne determinat să-și atingă obiectivul de a cuceri restul regiunii Donbas, descrisă ca zonă strategică și punct de blocaj în negocierile de pace Rusia–Ucraina mediate de SUA. Un înalt oficial ucrainean a declarat, potrivit Reuters, că rapoartele serviciilor de informații de la Kiev din ultimele luni ar indica pregătiri pentru noi acțiuni de război, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene. În același timp, sursa menționează că pentru un asemenea pas Rusia ar avea nevoie de recrutare obligatorie, pe care Putin ar fi ezitat să o anunțe de la începutul războiului. Cum ar putea arăta o escaladare, în scenariile invocate Reuters relatează că experți militari ruși au menționat în repetate rânduri posibilitatea lovirii unor ținte europene, precum baze NATO din statele baltice, ceea ce ar crește riscul unei confruntări directe cu NATO și ar testa apărarea colectivă. Publicația mai notează și un posibil tipar de „atacuri izolate” menite să provoace tensiuni în interiorul NATO, comparate cu incidentul unei drone rusești prăbușite pe un bloc din Galați , potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI). Separat, într-un articol publicat la finalul lunii iunie în „Kommersant”, Andrei Ilnitsky, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a afirmat că escaladarea ar putea începe cu distrugerea a 30 de obiective industriale majore din Ucraina, urmată de atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și din România și asupra unor instalații din UE care produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina, mai notează Reuters. În material este citată și o estimare recentă a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, potrivit căreia aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți de la începutul războiului, dintre care 1,4 milioane ar fi ruși. [...]
Donald Trump a relansat public acuzația că Iranul ar urmări asasinarea sa , într-un moment în care tensiunile din regiune se traduc deja în riscuri pentru transportul maritim și, implicit, pentru piețele energetice, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute la conferința de presă de la finalul summitului NATO . Trump a spus că este „ținta numărul unu” a iranienilor și că regimul de la Teheran ar vrea să-l asasineze, reluând ideea că Israelul și SUA au eliminat „majoritatea conducerii de rang înalt” a Iranului în primele zile ale războiului și întrebându-se dacă ar putea avea aceeași soartă. „Și știți ce, poate că nici eu n-o să mai fiu, pentru că sunt ținta lor numărul unu.” Într-o altă declarație, președintele SUA a folosit un limbaj dur la adresa iranienilor, susținând că acesta ar fi motivul pentru care ar fi vizat. „Sunt ținta numărul unu pentru că sunt niște gunoaie. Așa se comportă ei și așa s-au comportat vreme de 47 de ani. Eu fac ce e bine pentru țară.” De ce contează: riscul de escaladare rămâne legat de Strâmtoarea Ormuz Dincolo de componenta politică, miza practică este că Trump a legat evaluările despre conducerea de la Teheran de evoluțiile recente din teren. El a făcut comentarii contradictorii despre cât de „rațională” ar fi actuala conducere iraniană, după ce anterior o descrisese drept „un pic dusă cu pluta”, în timp ce a spus că echipa sa de negociere „discută cu oameni extraordinari” de partea iraniană. În același context, Trump a indicat că se referă la atacurile Iranului asupra transportului maritim din Strâmtoarea Ormuz, atacuri care, potrivit articolului, au dus la reluarea bombardamentelor aeriene americane și la noi amenințări privind o posibilă escaladare a războiului. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol, iar orice deteriorare a securității maritime poate amplifica volatilitatea prețurilor la energie și costurile de transport. Context: amenințări mai vechi și măsuri de securitate în jurul lui Trump Potrivit informațiilor prezentate, liderii iranieni ar fi avut planuri de asasinare a lui Trump și a altor foști membri de rang înalt ai primei sale administrații încă de la sfârșitul lui 2019, după ce Trump a ordonat uciderea generalului Qassem Soleimani într-un atac cu dronă. În campania prezidențială din 2024, Trump ar fi mers la evenimente cu un avion privat nemarcat, aparținând lui Steve Witkoff, în loc să folosească Boeingul 757 inscripționat cu numele său („Trump Force One”), pe fondul temerilor Secret Service și ale serviciilor de informații că Iranul ar avea agenți pe teritoriul SUA cu acces la rachete sol-aer portabile. Articolul mai notează că foști consilieri ai lui Trump, inclusiv John Bolton și Mike Pompeo, au beneficiat ani la rând de protecția Secret Service din cauza amenințărilor legate de implicarea lor în uciderea lui Soleimani, însă Trump ar fi ordonat retragerea protecției lor după revenirea la putere, pe fondul criticilor venite din partea acestora. [...]
