Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile nucleare dintre SUA și Iran au avansat pe patru teme-cheie, inclusiv o posibilă suspendare pe 15 ani a îmbogățirii uraniului, înaintea recentei escaladări a atacurilor, potrivit The Jerusalem Post, care citează un raport The New York Times bazat pe declarații ale unor oficiali americani.
Discuțiile ar fi depășit faza în care accentul era pus pe chestiuni precum deschiderea Strâmtorii Hormuz, diplomații concentrându-se acum pe elemente concrete ale unui posibil acord nuclear. În centrul negocierilor s-ar afla un compromis privind durata opririi îmbogățirii uraniului: administrația Trump ar fi cerut anterior 20 de ani, însă oficiali americani se așteaptă la o înțelegere pentru 15 ani.
Potrivit oficialilor americani citați de The New York Times, principalele puncte discutate ar viza:
În ceea ce privește infrastructura, SUA ar cere ca Iranul să închidă cele trei facilități nucleare rămase la Natanz, Fordow și Isfahan. De asemenea, diluarea uraniului îmbogățit ar urma să fie supravegheată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), conform aceleiași relatări.
În pofida atacurilor recente dintre SUA și Iran, mai mulți oficiali americani au transmis către diverse instituții media că negocierile nu ar trebui să fie afectate. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-o discuție telefonică cu ABC News că se așteaptă în continuare la un „acord foarte bun” după loviturile americane.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris atacurile drept „un răspuns proporțional la agresiunea iraniană nejustificată”, făcând trimitere la doborârea unui elicopter militar american Apache deasupra Strâmtorii Hormuz.
În acest stadiu, informațiile despre conținutul negocierilor provin din relatări pe surse ale oficialilor americani, iar calendarul și forma finală a unui eventual acord rămân incerte.
Recomandate
Escaladarea Iran–SUA a lovit piețele din Asia, iar petrolul a revenit pe creștere , amplificând temerile legate de inflație și de încetinirea economiei globale, potrivit Mediafax , care relatează despre cea mai amplă confruntare militară dintre cele două state de la armistițiul convenit în aprilie. Iranul a atacat Bahrain, Kuweit și Iordania, țări care găzduiesc baze și militari americani, ca răspuns la atacurile SUA, potrivit Al Jazeera. În paralel, SUA au lovit porturi și insule iraniene din Strâmtoarea Ormuz , după ce iranienii ar fi doborât un elicopter militar american, conform informațiilor prezentate. Ce a revendicat Iranul și ce spun statele vizate Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a revendicat atacuri asupra bazelor militare americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Într-o declarație publicată de presa de stat, IRGC a susținut că: a lansat un atac cu drone asupra Flotei a Cincea a SUA din Bahrain și asupra bazei Ali Al Salem din Kuweit; a atacat cu rachete cu rază lungă o bază aeriană din Azraq, Iordania; a vizat 21 de ținte americane și ar fi distrus patru dintre ele, inclusiv un hangar cu avioane de vânătoare F-35 în Iordania; a doborât o dronă americană MQ-9 deasupra orașului iranian Jam. De cealaltă parte, armata iordaniană a anunțat că a interceptat și doborât cinci rachete lansate din Iran către Azraq și că au căzut resturi „fără victime sau pagube materiale”. Atacurile au declanșat alarme de raid aerian în Bahrain și Kuweit, iar armata kuweitiană a transmis că interceptează „ținte aeriene ostile”, fără alte detalii. De ce contează pentru economie: petrolul și inflația revin în prim-plan Reacția piețelor a venit pe fondul riscului perceput pentru fluxurile energetice din regiune, în condițiile în care SUA au atacat obiective iraniene din Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru transportul de petrol. Mediafax notează că bursele asiatice au scăzut, iar prețul petrolului „a revenit pe creștere”, alimentând temerile privind inflația și perspectivele economiei globale. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre amplitudinea mișcărilor de preț sau despre nivelurile indicilor bursieri, impactul imediat rămâne, deocamdată, unul de sentiment: creșterea aversiunii la risc și reîntoarcerea primei de risc geopolitic în cotațiile energiei. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Pe plan militar, schimbul de lovituri sugerează o deteriorare a perspectivei negocierilor de pace, menționate ca fiind „tot mai departe”. Pe plan economic, atenția se mută către evoluția petrolului și către reacția piețelor la orice semnal de extindere a confruntării sau de perturbare a rutelor din Strâmtoarea Ormuz. [...]
Avertismentul lui Netanyahu că Israelul ar putea lovi Iranul fără SUA ridică riscurile unei escaladări regionale și complică calculul de securitate al Ierusalimului, în condițiile în care Washingtonul pare să prioritizeze un acord diplomatic cu Teheranul, potrivit Adevărul . Premierul israelian Benjamin Netanyahu le-a spus miniștrilor, într-o ședință a cabinetului politico-militar desfășurată marți, că Israelul trebuie să fie pregătit să acționeze împotriva Iranului chiar și fără sprijinul Statelor Unite. Mesajul vine pe fondul temerilor de la Ierusalim că președintele american Donald Trump ar putea bloca sau limita o reacție militară israeliană după eventuale noi atacuri iraniene. „Este posibil să fim nevoiți să lovim fără sprijin american, în ciuda tuturor costurilor pe care le implică o asemenea decizie. Nu ne dorim să ajungem în această situație, dar știm că avem capacitatea să o facem”, a afirmat premierul israelian. Semnalele de la Washington: reacție „moderată” și presiune pentru un acord Declarațiile lui Netanyahu sunt plasate după o convorbire telefonică de duminică seara cu Donald Trump, la scurt timp după un atac iranian cu rachete balistice. Conform surselor citate de presa israeliană, Trump nu i-ar fi cerut explicit lui Netanyahu să renunțe la represalii, dar ar fi transmis că își dorește o reacție moderată, în contextul negocierilor pentru un acord cu Iranul. „Suntem aproape de un acord”, i-ar fi spus Trump lui Netanyahu, potrivit relatării din presă. Trump a afirmat, la rândul său, că un acord cu Iranul ar putea fi semnat „în următoarele două sau trei zile”. Operațiune extinsă abandonată: planul cu circa 50 de aeronave În aceeași seară a convorbirii, Israelul a lansat atacuri asupra mai multor obiective iraniene, inclusiv sisteme radar, baterii de apărare antiaeriană, facilități de producție a armamentului și o instalație petrochimică. Potrivit publicației The Jerusalem Post , pentru ziua următoare era pregătită o operațiune militară mult mai amplă, care ar fi urmat să implice aproximativ 50 de aeronave și să vizeze o gamă largă de ținte strategice din Iran. Planul ar fi fost abandonat după o nouă discuție Trump–Netanyahu, în care președintele american ar fi transmis că Teheranul a semnalat intenția de a opri atacurile și s-a pronunțat ferm împotriva unei operațiuni de amploare. De ce contează: falia SUA–Israel și riscul de decizii unilaterale În Israel, oficialii se tem că efortul administrației americane de a ajunge la o înțelegere diplomatică ar putea duce la opoziție inclusiv față de răspunsuri militare limitate, dacă situația escaladează din nou. O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat pentru The Jerusalem Post că „la începutul acestei săptămâni s-au înregistrat progrese vizibile” în negocierile Teheran–Washington. În paralel, potrivit informațiilor publicate de The New York Times, Trump ar fi nemulțumit de evoluția negocierilor și frustrat că nu poate stabili un contact direct cu liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei; aceeași publicație susține, citând mediatori și o sursă apropiată negocierilor, că liderul american ar fi respins în repetate rânduri condiții acceptate anterior de propria echipă. Pe plan intern israelian, conducerea militară ar privi cu scepticism un posibil acord: șeful Statului Major, generalul-locotenent Eyal Zamir, a spus în ședința cabinetului de duminică faptul că militarii consideră că „aproape orice acord cu Iranul este un acord prost”. Mesajul de la Washington rămâne însă că decizia va urma interesul american: vicepreședintele JD Vance a declarat la Fox News că Statele Unite vor acționa în funcție de propriile interese, indiferent dacă Israelul este sau nu mulțumit de acordul final. „Israelului i-ar putea plăcea acordul pe care îl vom semna. Sau poate nu îi va plăcea. Noi vom acționa însă în funcție de ceea ce este în interesul Statelor Unite ale Americii”, a declarat Vance. [...]
Escaladarea militară în zona Strâmtorii Ormuz riscă să amplifice incertitudinea operațională pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale , după ce Iranul a anunțat că a lansat rachete și drone spre ținte americane din regiune, la câteva ore după atacuri ale SUA, potrivit Mediafax . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis, într-un mesaj publicat pe Telegram, că forțele iraniene au vizat ținte americane, după ce armata SUA a anunțat atacuri de represalii ca răspuns la doborârea unui elicopter AH-64 Apache al armatei americane. Deocamdată nu există informații independente despre amploarea atacului iranian sau despre eventuale pagube, iar autoritățile americane nu au comentat afirmațiile IRGC. Explozii raportate lângă Strâmtoarea Ormuz, dar informațiile rămân neconfirmate Agenția semioficială Tasnim a relatat că explozii au fost auzite în orașele Sirik și Minab, precum și pe insula Qeshm, toate în apropierea Strâmtorii Ormuz. Ulterior, guvernatorul orașului Minab a declarat că nu a fost raportat niciun atac asupra localității și că zgomotele ar fi provenit din zona de coastă de la granița cu Strâmtoarea Ormuz, potrivit agenției semioficiale Mehr. Contextul escaladării dintre Washington și Teheran Anunțul Iranului vine pe fondul unei escaladări rapide a tensiunilor, după ce președintele american Donald Trump a promis un răspuns la doborârea elicopterului militar american, incident pe care administrația SUA îl atribuie Iranului. [...]
Armata SUA a început lovituri „de autoapărare” asupra Iranului după doborârea unui elicopter militar american, într-o escaladare care ridică riscuri operaționale pentru securitatea din regiune, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Ormuz, potrivit Mediafax . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că atacurile au fost lansate marți, la ordinul președintelui Donald Trump , ca răspuns la doborârea unui elicopter AH-64 Apache al armatei americane. Operațiunea ar fi început la ora 00:00, iar CENTCOM o descrie drept „un răspuns proporțional la agresiunea nejustificată a Iranului”. Ce se știe despre atacurile SUA În comunicarea citată de Mediafax, CENTCOM precizează că forțele sale au început să execute lovituri de „autoapărare” împotriva Iranului, însă nu a oferit detalii despre țintele vizate sau amploarea operațiunii. „Forțele Comandamentului Central al SUA au început să lanseze lovituri de autoapărare împotriva Iranului, la ordinul comandantului suprem, ca răspuns la doborârea de ieri a unui elicopter Apache al armatei SUA.” Reacția Iranului: rachete și drone către ținte americane Într-un update, Mediafax notează că Iranul ar fi lansat rachete și drone către ținte americane din regiune, potrivit unui anunț făcut miercuri de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) . Deocamdată, din informațiile prezentate, nu sunt disponibile detalii suplimentare privind locațiile vizate sau efectele atacurilor de ambele părți. [...]
Emisarii lui Trump au transmis că SUA vor intensifica eforturile diplomatice pentru încheierea războiului , după o întâlnire scurtă la Chișinău cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, potrivit Kyiv Post . Discuția, desfășurată în timpul unei escale pe aeroportul din capitala Republicii Moldova, vine pe fondul semnalelor tot mai ferme de la Moscova că nu mizează pe negocieri. Zelenski a spus, într-o informare publicată pe canalul său oficial de Telegram, că s-a întâlnit cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind conversația drept „foarte pozitivă” și afirmând că cei doi sunt pregătiți să lucreze „cât mai activ posibil” în următoarele săptămâni pentru a „impulsiona diplomația” orientată spre oprirea războiului declanșat de Rusia. „Conversația a fost foarte pozitivă. Le sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a lucra cât mai activ posibil deja în săptămânile următoare.” Miza imediată: fereastra G7 și agenda diplomatică din iunie Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat „perspectivele în contextul summitului G7 și al altor evenimente din iunie”. Președintele ucrainean a adăugat că i-a informat pe emisarii americani despre evaluarea Kievului privind „ce pregătește Moscova”. În același mesaj, Zelenski a punctat că, deși atenția internațională a fost atrasă recent de tensiunile din jurul Iranului, „obiectivul comun al păcii în Europa rămâne pe agendă”. Context: Moscova respinge ideea negocierilor Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia transmite public că nu vede diplomația ca soluție. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că războiul va fi decis pe câmpul de luptă, nu prin negocieri, notează publicația. În plus, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ironizat apelul lui Zelenski pentru discuții directe, calificându-l drept „nepoliticos” și susținând că o întâlnire ar fi „fără rost”, potrivit aceleiași surse. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele săptămâni sunt descrise de Zelenski ca o perioadă în care partea americană ar urma să crească activitatea diplomatică, cu summitul G7 și alte reuniuni din iunie ca repere. Kyiv Post nu oferă detalii despre un calendar concret al unor negocieri sau despre eventuale propuneri puse pe masă. [...]
Un incident armat în largul Yemenului ridică din nou riscul operațional pe ruta Mării Roșii , după ce un vas de marfă a raportat că a fost abordat de o ambarcațiune cu persoane înarmate, potrivit The Jerusalem Post , care citează United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) . Potrivit UKMTO, nava a fost abordată de o ambarcațiune mică, cu șase persoane înarmate, la aproximativ 88 de mile marine (circa 163 km) sud-vest de Balhaf, Yemen. A urmat un schimb de focuri între ambarcațiune și echipa de securitate armată de la bordul navei, după care ambarcațiunea s-a retras. De ce contează pentru transportul maritim Schimbul de focuri indică o deteriorare a mediului de securitate în apropierea Yemenului, într-o zonă care rămâne critică pentru fluxurile comerciale dintre Asia și Europa. Pentru operatori, astfel de episoade se traduc, de regulă, în costuri mai mari de securitate și asigurare și în posibile ajustări de rută sau proceduri de tranzit, în funcție de evaluările de risc. Context: amenințările Houthi la adresa navigației Incidentul are loc pe fondul declarațiilor recente ale rebelilor Houthi, aliniați Iranului, care au afirmat că vor interzice navigația maritimă israeliană în Marea Roșie. Purtătorul de cuvânt militar al Houthi, Yahya Saree , a spus că interdicția este „în vigoare” și a avertizat că orice „țintă israeliană” va fi atacată, adăugând că „escaladarea va fi întâmpinată cu escaladare”. Publicația notează și că, luni, Houthi au lansat rachete spre centrul Israelului, fără a fi raportate victime. [...]
