Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile nucleare dintre SUA și Iran au avansat pe patru teme-cheie, inclusiv o posibilă suspendare pe 15 ani a îmbogățirii uraniului, înaintea recentei escaladări a atacurilor, potrivit The Jerusalem Post, care citează un raport The New York Times bazat pe declarații ale unor oficiali americani.
Discuțiile ar fi depășit faza în care accentul era pus pe chestiuni precum deschiderea Strâmtorii Hormuz, diplomații concentrându-se acum pe elemente concrete ale unui posibil acord nuclear. În centrul negocierilor s-ar afla un compromis privind durata opririi îmbogățirii uraniului: administrația Trump ar fi cerut anterior 20 de ani, însă oficiali americani se așteaptă la o înțelegere pentru 15 ani.
Potrivit oficialilor americani citați de The New York Times, principalele puncte discutate ar viza:
În ceea ce privește infrastructura, SUA ar cere ca Iranul să închidă cele trei facilități nucleare rămase la Natanz, Fordow și Isfahan. De asemenea, diluarea uraniului îmbogățit ar urma să fie supravegheată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), conform aceleiași relatări.
În pofida atacurilor recente dintre SUA și Iran, mai mulți oficiali americani au transmis către diverse instituții media că negocierile nu ar trebui să fie afectate. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-o discuție telefonică cu ABC News că se așteaptă în continuare la un „acord foarte bun” după loviturile americane.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a descris atacurile drept „un răspuns proporțional la agresiunea iraniană nejustificată”, făcând trimitere la doborârea unui elicopter militar american Apache deasupra Strâmtorii Hormuz.
În acest stadiu, informațiile despre conținutul negocierilor provin din relatări pe surse ale oficialilor americani, iar calendarul și forma finală a unui eventual acord rămân incerte.
Recomandate
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
Kremlinul vrea negocieri Rusia–Ucraina–SUA fără europeni , o poziționare care riscă să reducă influența UE asupra unui posibil aranjament de securitate în regiune, potrivit Agerpres . Moscova transmite că noua rundă de discuții despre războiul din Ucraina, programată pentru noiembrie la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) , va fi reluată în format tripartit, fără invitați europeni la masa negocierilor. Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov , a declarat la televiziunea publică rusă că părțile au convenit reluarea negocierilor cu participarea Rusiei, Ucrainei și SUA. Întrebat despre europeni, acesta a spus că pot veni „dacă își cumpără bilete”, dar că „nimeni nu intenționează să îi invite la masa negocierilor”. Miza: un format de negocieri care marginalizează UE Mesajul Moscovei vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut constant prezența aliaților europeni în procesul de negociere, cu atât mai mult după tensiunile dintre Kiev și președintele american Donald Trump, menționate în relatare. Ușakov afirmase încă de marți că este prematur să se discute despre desemnarea unui negociator european pentru negocierile privind Ucraina, semnalând că Rusia nu vede un rol formal pentru UE în acest cadru. Context: contacte europene cu Putin și condițiile invocate de Moscova În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Europa „nu a prezentat nimic nou” în contactele avute marți cu președintele Vladimir Putin. Tot marți, cu sprijinul lui Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au discutat telefonic cu Putin și l-au îndemnat să declare un armistițiu. Potrivit relatării, liderul de la Kremlin i-a avertizat pe interlocutorii europeni că nu va exista pace în Ucraina până când nu vor fi luate în considerare „interesele naționale” ale Rusiei. Când ar urma să aibă loc întâlnirea de la Abu Dhabi Data exactă a întâlnirii nu a fost anunțată. Ușakov a spus că va fi comunicată „în curând”. Agerpres notează că Moscova a propus a doua săptămână din noiembrie, în timp ce Kievul ar prefera amânarea pentru zilele imediat următoare alegerilor legislative din 3 noiembrie din SUA. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Irakul își întărește controlul la frontieră ca să evite escaladarea cu Iranul potrivit The Jerusalem Post , pe fondul a circa 1.000 de lovituri atribuite Teheranului asupra Kurdistanului irakian și a aproximativ 600 de atacuri ale milițiilor susținute de Iran în interiorul Irakului, majoritatea vizând facilități diplomatice americane. Bagdadul a închis în această săptămână unele puncte de trecere a frontierei cu Iranul, inclusiv Al-Sheeb (în sud), invocând nevoia de modernizare a infrastructurii de securitate și a celei tehnice. Iranul a criticat decizia, susținând că nu a fost notificat în avans și respingând acuzațiile că prin punctele de frontieră ar intra în Irak droguri și valută contrafăcută, conform unui reportaj Rudaw citat de publicație. În același timp, autoritățile din Kurdistanul irakian încearcă să reducă riscul ca regiunea să fie folosită ca pretext pentru o nouă rundă de tensiuni. Guvernul Regional al Kurdistanului (KRG) a negat că forțe ucrainene, unități militare sau drone ar opera de pe teritoriul său, iar Ministerul de Interne al KRG a descris acuzațiile drept „nefondate”, potrivit agenției irakiene INA. Publicația notează că sursa acestor informații rămâne neclară. De ce contează: frontieră, logistică și risc de întreruperi Închiderea unor puncte de trecere și accentul pus pe „upgrade-uri” de securitate indică o abordare operațională de limitare a incidentelor la graniță, într-un moment în care Irakului îi crește expunerea la presiuni simultane: lovituri asupra Kurdistanului și atacuri ale milițiilor pro-iraniene în interiorul țării. Pentru companii, transportatori și fluxuri comerciale, astfel de măsuri pot însemna timpi mai mari de tranzit și rute alternative, chiar dacă articolul nu oferă date despre volume sau impact economic direct. Publicația mai menționează că punctul Al-Sheeb ar fi în apropierea unei zone asociate cu un atac cu dronă lansat de o miliție susținută de Iran asupra conductei saudite East-West, în septembrie. Tot Rudaw a relatat că, drept reacție, omul de afaceri iranian Babak Zanjani ar fi cerut restricții pentru petrolierele irakiene care tranzitează Strâmtoarea Hormuz — un element care, dacă ar evolua în măsuri concrete, ar ridica miza pentru exporturile de petrol ale Irakului, însă materialul nu indică vreo decizie oficială în acest sens. Măsuri paralele: coordonare de securitate cu Iordania și atenție la granița cu Siria Pe lângă frontiera cu Iranul, Bagdadul își consolidează cooperarea regională. Potrivit INA, ministrul irakian de Interne, Yasser al-Maliki, a discutat telefonic cu omologul său iordanian, Mazen al-Faraya, despre extinderea coordonării între ministere, într-un context în care Irakul încearcă să gestioneze riscurile de securitate la granițe. Irakul își intensifică și supravegherea la frontiera vestică cu Siria: ministrul Apărării, Nayef Mukayif al-Shammari, a făcut o inspecție aeriană a unităților desfășurate de-a lungul graniței Irak–Siria în provincia Nineveh, pentru a evalua poziționarea și nivelul de pregătire operațională, conform aceleiași agenții. În ansamblu, măsurile descrise conturează o strategie de reducere a riscului de „antrenare” într-un conflict mai larg cu Iranul, prin control mai strict al frontierelor și prin semnale de neutralitate din partea Kurdistanului irakian, într-un climat de securitate deteriorat. [...]
Vladimir Putin a legat cooperarea spațială cu SUA de ascensiunea SpaceX , lăudând public performanțele lui Elon Musk și sugerând că, în pofida tensiunilor politice, canalele de lucru dintre Moscova și Washington rămân deschise în zona tehnologiilor orbitale, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută miercuri, în marja summitului Rusia–Africa (28–29 octombrie), organizat la Moscova. Liderul de la Kremlin l-a numit pe Musk „un geniu, un geniu adevărat” și a invocat amploarea infrastructurii SpaceX din orbită. „Elon Musk este un geniu, un geniu adevărat. Câte nave spațiale are pe orbită? Peste 5.000” Ce transmite Moscova despre competiția din spațiu Putin a făcut referire și la rețeaua satelitară rusă aflată la început, Rassvet, despre care a spus că este încă în faza de debut. „Și noi abia facem primii pași” În același context, președintele rus a afirmat că, deși Rusia și SUA sunt concurenți, ar susține ca cele două părți să nu se obstrucționeze reciproc și că există o colaborare strânsă în domeniul spațial, „în pofida tuturor problemelor politice”. Contextul Starlink în războiul din Ucraina Materialul amintește că, în ultimele săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că tehnologia Starlink a încetat să funcționeze la anumite viteze, fără avertisment, și că SUA ar fi încetat să mai avertizeze Ucraina înaintea unor atacuri cu rachete balistice rusești. Totodată, Ucraina a mulțumit SUA după ce serviciul militar Starlink folosit de armată și-a reluat funcționarea la parametrii obișnuiți, în urma unei solicitări adresate lui Musk de către președintele american Donald Trump, potrivit informațiilor citate. Elon Musk a explicat, într-un mesaj recent, că restricțiile de utilizare ale sateliților Starlink ar urmări să reducă riscul ca aceștia să devină ținte ale atacurilor de represalii rusești, ceea ce ar produce resturi orbitale și ar putea face „spațiul să devină inutilizabil”. [...]
Emmanuel Macron cere o reacție colectivă după atacul rasist de la Trappes , avertizând că normalizarea discursului rasist și antisemit în Franța este alimentată de partide și amplificată de spațiul mediatic, potrivit Agerpres . Președintele francez a făcut apel la unitate națională după atacul de vinerea trecută din Trappes, lângă Paris, în care a fost ucis un tânăr de origine africană, în vârstă de 26 de ani, și au fost rănite alte șase persoane. Într-un interviu acordat creatorului de conținut Hugo Travers, difuzat pe canalul de YouTube „HugoDecrypte”, Macron a spus că în Franța are loc o „dezinhibare a antisemitismului în unele sectoare și a rasismului în altele”. Întrebat despre influența acestui climat asupra motivației atacului, el a indicat existența unor „mișcări politice” care ar fi permis fenomenului „să prindă rădăcini în extrema-dreaptă”, menționând explicit Adunarea Națională (Rassemblement National – RN) și simpatizanții acesteia. Macron a acuzat, totodată, și partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă (La France Insoumise – LFI) că alimentează climatul de normalizare a discursului rasist și antisemit. „Rasism ambiental” și rolul rețelelor sociale și al televiziunilor Șeful statului a susținut că normalizarea discursurilor extremiste nu se limitează la responsabilii politici, ci se manifestă și pe rețelele de socializare și în unele spații televizate, unde, în opinia sa, sunt folosite expresii jignitoare „cu tot mai multă impunitate”. În acest context, Macron a invocat o permisivitate în creștere față de anumite discursuri din mass-media și a vorbit despre un „rasism ambiental” în societatea franceză. Încadrarea atacului: „terorist și rasist” Macron a cerut o reacție colectivă după atacul de la Trappes, pe care l-a calificat drept „terorist și rasist”, în linie cu încadrarea stabilită de Parchetul Național Antiterorist . El a deplâns lipsa manifestărilor de solidaritate și a îndemnat la menținerea unității în fața violențelor rasiste, antisemite sau anticreștine. [...]
