Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea SUA–Iran lovește direct infrastructura energetică și riscă să tensioneze aprovizionarea globală, pe fondul scăderii traficului prin Strâmtoarea Ormuz și al creșterii prețului petrolului peste 86 de dolari/baril, potrivit Mediafax.
Washingtonul a atacat vineri poduri, instalații energetice și un port important din Iran, iar Teheranul a răspuns cu lovituri cu rachete asupra unor state aliate ale SUA din regiune, inclusiv Qatar și Kuweit. Miza imediată este controlul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze.
Armata americană a transmis că atacurile au vizat zeci de obiective militare și infrastructură folosită de Iran. Printre ținte s-au numărat poduri din provincia Hormozgan, descrise ca având rolul de a izola portul Bandar Abbas de restul țării, și un turn de supraveghere din portul Chabahar, pe care Comandamentul Central al SUA îl leagă de o rețea utilizată de Gardienii Revoluției pentru monitorizarea navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.
Un element cu impact economic direct este confirmarea, de către autoritățile iraniene, că infrastructura energetică a fost afectată. Ministerul Energiei a cerut populației din sudul țării să reducă consumul de electricitate.
Teheranul susține că atacurile americane din ultimele zile au provocat moartea a cel puțin 46 de persoane și rănirea a peste 400; opt persoane ar fi fost ucise într-un atac asupra unui pod, produs vineri.
Iranul a lansat rachete asupra mai multor state din Golf. În Qatar au fost emise de două ori alerte pentru populație, iar apărarea antiaeriană a interceptat proiectilele; Ministerul de Interne a anunțat că un copil a fost rănit de fragmente rezultate în urma interceptărilor.
În Kuweit, Iranul a atacat o instalație de producere a apei potabile prin desalinizare și o centrală electrică. Autoritățile au anunțat că incendiul rezultat a fost stins, dar evaluarea pagubelor continuă. Potrivit informațiilor din articol, aproximativ 90% din apa potabilă a Kuweitului provine din instalații de desalinizare, ceea ce amplifică riscul operațional pentru alimentarea populației și a economiei.
Ministerul Apărării din Kuweit a mai anunțat că atacuri cu drone asupra unor baze militare au rănit mai mulți militari. Separat, armata iordaniană a interceptat trei rachete lansate de Iran, iar explozii au fost raportate și în nordul Irakului.
Conflictul se concentrează tot mai mult asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care, „în perioade normale”, tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale. După izbucnirea războiului, Iranul a restricționat traficul maritim, iar SUA au răspuns prin intensificarea loviturilor asupra infrastructurii iraniene și prin reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene.
În acest context, traficul prin strâmtoare a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni, iar prețul petrolului a depășit 86 de dolari pe baril, pe fondul temerilor privind aprovizionarea globală cu energie.
Președintele Donald Trump a declarat:
„Câștigăm în Iran”
Armata americană a anunțat că a desfășurat a șaptea noapte consecutivă de atacuri asupra Iranului, iar conflictul continuă „fără perspective clare de încetare”, pe măsură ce cresc atât bilanțul victimelor, cât și distrugerile, într-o regiune critică pentru securitatea energetică mondială.
Recomandate
Loviturile SUA asupra infrastructurii din Iran au întrerupt alimentarea cu apă în mai multe localități , după ce un atac a afectat rețeaua din provincia Hormuzgan , potrivit Al Jazeera . Informația indică o escaladare cu efecte directe asupra serviciilor esențiale, pe fondul celei de-a șaptea nopți consecutive de bombardamente. În material se arată că Statele Unite au lovit poduri și infrastructură energetică în Iran. Oficialii din Hormuzgan au declarat că una dintre lovituri a tăiat alimentarea cu apă pentru „mai multe orașe”, fără a preciza câte localități sunt afectate sau durata întreruperii. Iranul a răspuns cu atacuri asupra bazelor americane din Kuweit, Bahrain și Iordania , notează aceeași sursă. Al Jazeera nu oferă detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau despre eventuale măsuri de remediere a alimentării cu apă. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz s-a prăbușit , pe fondul intensificării atacurilor Iranului asupra navelor comerciale, iar tot mai multe companii evită una dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit news.ro . Experții din industrie avertizează că zona a revenit la „cel mai grav scenariu” pentru transportul maritim, pe măsură ce riscurile operaționale cresc și asigurarea securității devine incertă. Directorul general al companiei de evaluare a riscurilor maritime Marisk, Dimitris Maniatis, spune că îngrijorarea echipajelor este la cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului, într-o analiză organizată de Lloyd’s List Intelligence . „Nimeni nu mai este dispus să navigheze prin zonă.” Atacuri confirmate și presiune asupra rutelor comerciale Potrivit Organizației Maritime Internaționale (IMO), cel puțin nouă nave au fost atacate începând din 6 iulie, în contextul în care Iranul ar încerca să forțeze vasele comerciale să folosească ruta prin apele sale teritoriale, în locul culoarului internațional protejat de forțele navale americane de-a lungul coastelor Omanului. În apropierea coastelor Omanului, marți, un marinar a murit și alți trei au fost răniți într-un atac asupra petrolierului Al Bahyah. În aceeași zi, alți 11 membri ai echipajului au fost răniți într-un atac asupra petrolierului Mombasa B. Experții din industrie afirmă că Iranul folosește rachete antinavă, iar riscul minelor marine face ca ruta principală prin Strâmtoarea Ormuz să fie considerată extrem de periculoasă. Efect imediat: scădere abruptă a tranzitului Deși președintele american Donald Trump a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepția celor iraniene, după reinstaurarea blocadei navale americane împotriva Iranului, în practică traficul s-a redus puternic. Potrivit companiei de analiză Kpler, doar opt nave au traversat Strâmtoarea Ormuz joi, față de 15 cu o zi înainte. Înainte de izbucnirea conflictului, peste 100 de nave tranzitau zilnic această rută. Riscul se extinde și spre Marea Roșie În paralel, SUA au lansat șase valuri de lovituri aeriene împotriva Iranului ca răspuns la atacurile asupra petrolierelor, iar Teheranul a ripostat cu atacuri asupra unor aliați ai Washingtonului din Golf. Iranul și rebelii houthi din Yemen amenință acum și traficul din Marea Roșie, menționată ca rută alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite. Analiștii avertizează că reluarea normală a transportului maritim ar depinde de garanții credibile de securitate din partea ambelor tabere, însă, deocamdată, escaladarea conflictului continuă să descurajeze armatorii și echipajele. [...]
Blocajul din strâmtoarea Ormuz se adâncește , după a șaptea noapte consecutivă de bombardamente americane asupra Iranului și amenințarea Teheranului că va trece la o „ofensivă totală”, într-o escaladare care lovește direct în traficul maritim și în lanțurile de aprovizionare cu energie, potrivit HotNews . Statele Unite au anunțat, prin Comandamentul pentru Orientul Mijlociu (Centcom), că au atacat în timpul nopții în Iran „obiective de supraveghere, infrastructuri logistice militare, depozite subterane de arme și mijloace maritime”, fără a menționa ținte civile. În paralel, autoritățile din provincia Hormozgan (sudul Iranului) au raportat cel puțin trei morți și opt răniți, iar atacurile ar fi vizat două poduri și un tunel rutier, potrivit agenției oficiale Irna. Strâmtoarea Ormuz, din nou aproape paralizată Gardienii Revoluției au avertizat că atacurile „vor continua până la restabilirea calmului pe coasta de sud și în strâmtoarea Ormuz”, unde traficul maritim este din nou „practic blocat”. Strâmtoarea este descrisă ca un punct strategic prin care, înainte de războiul din Orientul Mijlociu, trecea o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi. Conform informațiilor din articol, Iranul blochează strâmtoarea de mai bine de o săptămână, iar SUA au reinstituit, ca represalii, un blocaj asupra porturilor iraniene. Represalii regionale și avertismentul privind „ofensiva totală” Armata iraniană, citată de televiziunea de stat, a susținut că a lovit: baza militară Al-Adiri și baza Ali Al-Salem din Kuweit; baza aeriană Al-Azraq din Iordania; baza de la Sheikh Isa din Bahrain, acuzând armata americană că ar ataca teritoriul iranian de la aceste instalații. Iordania a transmis că a interceptat și doborât 10 rachete iraniene care vizau teritoriul regatului, fără victime sau pagube. În Kuweit, armata a anunțat că se confruntă cu „atacuri ale unor drone ostile”, iar în Bahrain au fost semnalate sirene de alertă aeriană. În acest context, Mohsen Rezaï, consilier militar al liderului suprem iranian, a amenințat că Teheranul va intra într-o „fază de ofensivă totală” dacă atacurile americane vor continua mai mult de „două-trei zile”. Dispută pe incidentul cu petrolierele și oprirea navelor Gardienii Revoluției au anunțat că au „oprit” patru nave care ar fi încercat să traverseze strâmtoarea fără autorizație, într-o „operațiune combinată cu rachete și drone”. Tot ei au afirmat că două petroliere ar fi lovit mine maritime și ar fi explodat, fără a preciza naționalitatea navelor și fără detalii despre eventuale victime. Centcom a dezmințit această informație, afirmând pe X că declarația este falsă, fără alte explicații. De ce contează pentru economie Reblocarea strâmtorii Ormuz și extinderea loviturilor în state din Golf și Levant cresc riscul de perturbări prelungite ale transportului maritim într-un coridor prin care trecea o parte majoră din comerțul global cu hidrocarburi. În lipsa unor semnale de detensionare în textul sursei, miza imediată rămâne dacă amenințarea iraniană privind „ofensiva totală” se materializează și cât de mult se prelungește blocajul care ține traficul maritim „practic blocat”. [...]
Atacul Iranului asupra Kuweitului a lovit infrastructură civilă și a rănit soldați , într-un episod care ridică riscul de întreruperi operaționale în energie și utilități, pe fondul escaladării regionale, potrivit The Jerusalem Post . Armata kuweitiană a transmis pe X (fostul Twitter) că Iranul a lansat vineri mai multe rachete balistice și drone „către Kuweit”, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, gen.-maj. Saud Abdulaziz Al-Otaibi. Conform comunicatului, mai mulți soldați kuweitieni au fost răniți de schije căzute după interceptarea unor ținte aeriene. Ținte și pagube: energie, apă și alte obiective civile Declarația armatei kuweitiene indică lovirea mai multor locații, inclusiv: o centrală electrică, o instalație de desalinizare a apei, alte elemente de infrastructură civilă, fiind raportate incendii și pagube materiale. Armata a precizat că nu au existat civili răniți, însă au fost semnalate daune suplimentare în țară din cauza schijelor provenite din rachete și drone interceptate. Contextul escaladării: revendicări IRGC și avertismente către SUA În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a revendicat responsabilitatea pentru lovituri anterioare asupra Kuweitului, susținând că ar fi vizat facilități militare americane, potrivit agenției semi-oficiale Mehr News, citată de publicație. IRGC a mai afirmat că ar fi lovit și avariat un depozit de drone militare americane în Bahrain, ca răspuns la lovituri ale SUA din noaptea precedentă. Tot vineri, Mohsen Rezaei , consilier al liderului suprem al Iranului, a declarat la televiziunea de stat iraniană că Teheranul ar putea trece la „operațiuni ofensive la scară largă” dacă SUA continuă loviturile „încă câteva zile” și a avertizat că o eventuală încercare americană de a „seiza” locații ar putea determina Iranul să ducă „un război ofensiv, nu unul defensiv”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre amploarea exactă a avariilor, impactul imediat rămâne legat de riscul de perturbare a serviciilor critice (electricitate și apă) și de creșterea tensiunilor de securitate în Golf, într-un moment în care actorii implicați își leagă public acțiunile de loviturile SUA din regiune. [...]
Lionel Messi spune că presiunea unei finale de Cupă Mondială se gestionează prin plăcerea jocului, nu prin teamă , într-o declarație publicată de Al Jazeera înaintea ultimului act al competiției. Potrivit materialului, Messi afirmă că a învățat încă din copilărie, jucând fotbal, să se bucure de joc, iar această abordare l-a ajutat să nu fie dominat de presiune. Mesajul vizează direct dimensiunea psihologică a performanței la nivel înalt, într-un moment în care atenția publică și miza sportivă ating vârful. Declarația este publicată la 18 iulie 2026, în contextul apropierii finalei Cupei Mondiale . Sursa nu oferă detalii suplimentare despre adversar, locul de disputare sau alte elemente logistice ale finalei. [...]
Polonia și Ucraina încearcă să dezamorseze un conflict diplomatic cu potențial de a afecta cooperarea strategică , după ce premierul polonez Donald Tusk a salutat „foaia de parcurs” în cinci puncte prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru reducerea tensiunilor bilaterale, potrivit Kyiv Post . Mesajul lui Tusk vine după săptămâni de fricțiuni alimentate de dispute istorice. Premierul polonez a transmis pe platforma X că Varșovia este pregătită pentru „un dialog serios și prietenos” atât pe temele care unesc, cât și pe cele care divid cele două țări. Planul a fost discutat în urma unei reuniuni la nivel înalt conduse de Zelenski, dedicată relației cu Polonia. Liderul ucrainean a insistat asupra nevoii de relații „de bună vecinătate, egale și reciproc avantajoase”, construite pe respect, și a mulțumit Poloniei pentru sprijinul militar, politic și logistic oferit de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022. Zelenski a mai afirmat că apărarea independenței Ucrainei contribuie direct la securitatea Poloniei. Ce include planul în cinci puncte Potrivit publicației, Zelenski propune o combinație de măsuri diplomatice și pași concreți pe dosarele sensibile: Acțiune diplomatică : măsuri țintite prin canale diplomatice pentru a gestiona punctele imediate de fricțiune dintre Kiev și Varșovia. Transparență arhivistică : deschiderea unor documente deținute de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de serviciul de informații externe, legate de evenimentele tragice din Volînia din secolul XX. Permise pentru exhumări : acordarea unui număr „substanțial” de permise pentru căutări și exhumări și extinderea cooperării cu specialiști polonezi. Dialog societal : noi formate pentru comunicare directă, implicare istorică și dialog cultural între societățile ucraineană și poloneză. Consolidare instituțională : creșterea finanțării și a capacității operaționale a Institutului Ucrainean al Memoriei Naționale, pentru a reprezenta mai eficient perspectiva istorică a Ucrainei. De ce contează: miza este menținerea cooperării în plin război Relațiile bilaterale s-au deteriorat semnificativ în luna mai, după ce Zelenski a acordat unei unități militare ucrainene titlul onorific „Eroii Armatei Insurecționale Ucrainene” (UPA), decizie criticată în Polonia pe fondul dezacordurilor istorice privind rolul UPA în tragedia din Volînia, care a implicat civili polonezi în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Schimbul recent de mesaje indică faptul că ambele guverne caută să reducă tensiunile și să protejeze cooperarea strategică, în contextul în care Ucraina continuă să se apere împotriva agresiunii ruse, mai notează aceeași sursă. [...]
