Știri
Știri din categoria Diverse
Escaladarea SUA–Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz și a împins petrolul în sus, amplificând riscul de șoc pe lanțurile de aprovizionare cu energie și pe costurile de transport, potrivit Digi24.
Blocajul din strâmtoare vine după atacuri reciproce: armata americană a anunțat că a finalizat peste noapte lovituri asupra unor ținte din Iran, vizând cu muniții de precizie zeci de locații, informație atribuită de publicație agenției DPA. Teheranul susține, la rândul său, că a răspuns atacând aliați ai SUA din regiune, inclusiv Bahrain, Kuweit și Iordania.
Potrivit site-ului de monitorizare MarineTraffic, de duminică seară nicio navă comercială nu a mai traversat Strâmtoarea Ormuz transmițându-și coordonatele. Digi24 notează că este posibil ca unele nave să fi trecut cu emițătoarele oprite.
Autoritatea pentru Strâmtoarea Golfului Persic (PGSA), din cadrul guvernului iranian, a transmis că tranzitul „nu este posibil în prezent”, invocând „mișcările ilegale” ale forțelor militare americane în regiune.
Date preliminare ale firmei de informații maritime Kpler indică o scădere a traversărilor: opt nave comerciale au trecut duminică, față de 21 sâmbătă și 14 vineri. Dintre cele opt, doar două și-au transmis poziția, iar șase traversări au fost „dark” (fără transmiterea poziției).
Prețurile petrolului au crescut după informațiile privind atacuri asupra navelor comerciale în Ormuz și loviturile ulterioare ale SUA asupra Iranului. Țițeiul Brent, referința globală, a urcat cu aproape 5% luni dimineață, la peste 79 de dolari pe baril, potrivit BBC, citată de Digi24.
Publicația amintește că, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul și gazele lumii tranzitează această rută maritimă. Chiar și după creștere, cotațiile rămân sub vârful de aproape 120 de dolari pe baril atins în perioada de maxim a războiului; înaintea conflictului, petrolul se tranzacționa în jur de 70 de dolari pe baril.
Bahrain, Kuweit și Iordania au anunțat măsuri ca răspuns la amenințări aeriene, după ce Iranul a declarat că lansează atacuri în regiune. În Bahrain au fost activate sirene, Kuweitul a raportat „ținte aeriene ostile”, iar armata iordaniană a anunțat interceptarea a patru rachete lansate din Iran.
În Bahrain, Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a susținut că a lovit baza aeriană Isa, potrivit agenției semi-oficiale iraniene Fars. Digi24 precizează că baza nu găzduiește o prezență permanentă a SUA, ci rotații periodice de personal american.
Atâta timp cât tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat sau se desfășoară cu nave „închise” pe sistemele de urmărire, riscul operațional pentru transportatori crește, iar piața petrolului rămâne sensibilă la noi episoade de escaladare. În lipsa unei reluări „rapide și complete” a traficului, cerută într-o declarație comună de Marea Britanie, Franța și Germania, volatilitatea prețurilor la energie poate continua.
Recomandate
Noile lovituri americane în jurul Strâmtorii Ormuz cresc riscul de perturbare a traficului maritim , într-un moment în care Iranul susține că ruta este închisă „până la restabilirea calmului”, potrivit Stirile Pro TV . Un oficial american, citat sub protecția anonimatului, a confirmat că SUA au efectuat „câteva lovituri” asupra unor sisteme de rachete și de apărare aeriană, precum și asupra unor ambarcațiuni mici ale Gărzii Revoluției, în mai multe locații din jurul strâmtorii, cu obiectivul de a reduce capacitatea Iranului de a ataca nave comerciale. Pe partea iraniană, agenția de stat IRNA îl citează pe guvernatorul insulei Qeshm (în apropierea strâmtorii), care afirmă că au fost lansate proiectile asupra unor ținte militare, fără victime. IRNA mai spune că au fost auzite explozii și în Bandar Abbas și în Hajiabad, potrivit The Associated Press, citat de News.ro. Intensificarea atacurilor și miza operațională: securizarea rutei comerciale Comandamentul Central al armatei SUA a anunțat că a lovit aproximativ 140 de ținte, inclusiv baze de lansare pentru rachete și drone, depozite de muniție, echipamente de comunicații și alte obiective. Potrivit armatei americane, atacurile – descrise ca mai intense decât în zilele precedente – ar urma să slăbească abilitatea Iranului de a amenința traficul maritim. Președintele Donald Trump a declarat, la NBC, că SUA au bombardat Iranul în noaptea anterioară. Mesaje contradictorii despre „deschiderea” strâmtorii Trump a susținut anterior că Strâmtoarea Ormuz este deschisă, iar armata SUA a afirmat, de asemenea, că ruta a rămas deschisă duminică. În același timp, Iranul a transmis că strâmtoarea este închisă până la restabilirea calmului și a avertizat că ar putea lua în considerare atacarea „altor baze inamice din regiune” dacă ar urma noi atacuri. În paralel, Iranul și SUA se află „aproape la jumătatea” perioadei de 60 de zile a unui acord provizoriu care ar trebui să ducă la încheierea conflictului, însă strâmtoarea a devenit un punct de blocaj în negocieri, potrivit materialului. Ce se vede în trafic și de ce contează economic Armata SUA a spus că peste 140 de nave au tranzitat strâmtoarea în ultima săptămână. Un organism multinațional coordonat de Marina SUA a indicat că traficul a continuat „la niveluri reduse” atât în largul Omanului, cât și al Iranului, menționând că înainte de război aproape 140 de nave traversau zilnic. Miza este majoră: înainte de război, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global treceau prin Strâmtoarea Ormuz. Publicația notează că tensiunile au alimentat o criză energetică globală, deși prețurile petrolului au scăzut față de maximele atinse în timpul războiului, de 120 de dolari pe baril (aprox. 550 lei). Secretarul general al ONU, António Guterres , s-a declarat „profund îngrijorat” de escaladare, potrivit unui comunicat citat în articol. [...]
Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru navigație , iar nave comerciale o tranzitează în continuare, în pofida anunțului Teheranului privind închiderea acestei rute strategice, potrivit Libertatea . Mesajul armatei americane vizează direct riscul operațional și economic asociat unei eventuale blocări a unuia dintre cele mai importante puncte de trecere maritime din lume. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) , responsabil de Orientul Mijlociu, a transmis că „Strâmtoarea Ormuz este deschisă tuturor navelor care doresc să tranziteze legal această cale navigabilă internațională” și că „Iranul nu controlează strâmtoarea”. În același mesaj, CENTCOM a afirmat că forțele americane sunt „desfășurate și pregătite” pentru a asigura libertatea navigației, invocând „agresiunea nejustificată”, „hărțuirea” și „amenințările” Iranului. Escaladare și acuzații de atacuri asupra navelor În paralel, președintele american Donald Trump a declarat pentru CNN că, din perspectiva administrației sale, strâmtoarea „este deschisă”. El a susținut că ostilitățile s-au reluat chiar dacă SUA și Iranul ajunseseră la un acord, afirmând că o navă ar fi fost lovită cu o dronă și că SUA au răspuns militar. Totodată, autoritățile din Oman au anunțat că au salvat 23 de membri ai echipajului unei nave și că îi caută pe alții după un atac asupra unei ambarcațiuni în Strâmtoarea Ormuz, atac pe care SUA l-au atribuit Iranului. Ce se știe despre incidentul invocat de SUA Potrivit informațiilor citate, CENTCOM a acuzat Iranul că a atacat GFS Galaxy , un portcontainer sub pavilion cipriot, ceea ce ar fi determinat represalii din partea SUA. Agenția britanică de siguranță maritimă UKMTO a precizat că atacul a avut loc la circa 17 kilometri est de Peninsula Musandam (Oman), a provocat un incendiu la bord și a dus la evacuarea echipajului cu o barcă de salvare. Gărzile Revoluționare din Iran au revendicat atacuri asupra a două nave în Ormuz, fără a le numi, și au justificat atacul asupra primei nave prin faptul că ar fi navigat pe o „rută neautorizată”. În același context, articolul notează că Iranul insistă să impună așa-zise „rute autorizate” în Strâmtoarea Ormuz, în contradicție cu dreptul internațional. De ce contează pentru economie și transport Mesajul central al SUA – că strâmtoarea este deschisă și tranzitată – urmărește să limiteze efectele imediate ale incertitudinii asupra transportului maritim într-o zonă în care un singur incident poate duce la întârzieri, rute ocolitoare și costuri mai mari pentru companii. În același timp, succesiunea de acuzații și revendicări indică un risc de securitate care rămâne activ, chiar dacă traficul nu este, deocamdată, blocat. [...]
Dominic Fritz ridică scenariul anticipatelor dacă nu se formează o majoritate pentru un „guvern curajos” , mizând pe ideea că blocajul politic ar trebui tranșat prin vot, potrivit Digi24 . Mesajul vine în ziua consultărilor de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, într-un moment în care partidele încearcă să coaguleze o majoritate pentru învestirea unui nou Executiv. Într-o postare pe Facebook, liderul USR a susținut că România are nevoie de un guvern „curajos” care „livrează pentru români”, nu unul care „îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității”. În același mesaj, Fritz a legat tensiunile politice de relația USR cu PSD și AUR, afirmând că ostilitatea acestora ar ascunde, de fapt, teama de o Românie „dreaptă și funcțională”. „Avem nevoie de un guvern curajos care livrează pentru români, nu unul care îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității. Dacă nu este posibil să facem o majoritate pentru asta, poate e momentul să-i lăsăm pe români să decidă.” Ce înseamnă politic și de ce contează Ridicarea publică a opțiunii alegerilor anticipate pune presiune pe negocierile pentru formarea guvernului, într-un context în care, conform informațiilor prezentate, nu există încă o formulă de majoritate conturată. Pentru mediul economic, prelungirea incertitudinii politice tinde să amâne decizii administrative și legislative, însă materialul nu oferă detalii despre calendar sau măsuri concrete care ar fi afectate. Contextul consultărilor de la Cotroceni Potrivit agendei menționate, președintele Nicușor Dan urma să discute la Palatul Cotroceni cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și cu reprezentantul grupului minorităților naționale. În același context, este reamintit că pe 5 mai Cabinetul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, iar de atunci se încearcă formarea unei majorități parlamentare pentru învestirea unui nou Executiv. Pentru context suplimentar despre poziții din PSD privind eventuale anticipate, Digi24 a relatat separat declarațiile secretarului general al partidului, în materialul despre Claudiu Manda , respectiv despre reluarea negocierilor, în articolul privind întâlnirea liderilor cu președintele, aici . [...]
Reorganizarea Guvernului de la Kiev pune în prim-plan energia și apărarea : potrivit Digi24 , președintele Volodimir Zelenski a început consultări cu mai mulți oficiali de rang înalt pentru a contura „următorul guvern de război”, după demisia premierului Yulia Sviridenko, anunțată la mai puțin de un an de la numire. Sviridenko a confirmat duminică plecarea, iar Zelenski a vorbit despre o reorganizare majoră, descrisă ca o „reînnoire” a echipei de vârf, menită să alinieze guvernarea la o „strategie politică actualizată”. Deocamdată, nu a fost desemnat oficial un succesor. Cine sunt numele testate de Zelenski și de ce contează Duminică, Zelenski a avut întâlniri separate cu cinci potențiali candidați și cu un manager-cheie din sectorul energetic, semnalând că prioritățile rămân legate de infrastructura critică, securitate internă și capacitatea de război: Serhii Korețki – director general al companiei de stat Naftogaz (din 2025), fost șef la Ukrnafta. Unele surse îl indică drept favorit pentru funcția de prim-ministru. Profilul său a câștigat greutate pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice; Naftogaz a spus în mai că instalațiile sale au fost atacate de 96 de ori de la începutul lui 2026. Zelenski i-a apreciat „conducerea eficientă” și atingerea „indicatorilor naționali de performanță”. Mykhailo Fedorov – ministrul Apărării, asociat cu administrația digitală, dronele și tehnologia militară. Zelenski a spus că a primit de la el un raport despre sarcini îndeplinite în apărare și despre schimbări organizaționale și acorduri necesare cu parteneri externi. Denys Shmyhal – ministrul Energiei și predecesorul direct al lui Sviridenko; a fost premier peste cinci ani, cel mai longeviv șef de guvern al Ucrainei de la independență. A demisionat în iulie 2025, într-o remaniere pe care Zelenski a legat-o atunci de consolidarea gestionării economice și militare în război. Ihor Terekhov – primarul Harkivului (din 2021), oraș aflat aproape de granița cu Rusia și țintă repetată a atacurilor. A coordonat intervenții de urgență, reparații și menținerea utilităților și transportului public în condiții de presiune militară constantă. Ihor Klymenko – ministrul de Interne (din 2023), fost general-șef al poliției; coordonează Poliția Națională, Garda Națională, Poliția de Frontieră și Serviciul Național de Urgență, structuri esențiale pentru protejarea infrastructurii critice și răspunsul la atacuri. Ce se întâmplă cu Yulia Sviridenko Sviridenko (39 de ani) a fost numită premier în iulie 2025, după ce a fost prim-viceprim-ministru și ministru al economiei. Digi24 notează că a fost considerată una dintre persoanele de încredere din echipa economică a lui Zelenski și că a avut un rol important în negocierea unui acord privind mineralele cu Statele Unite, informație atribuită de publicație postului TVP. Zelenski a lăudat activitatea ei ca premier și a spus că i-a oferit „oportunitatea de a conduce un domeniu nou și important al relațiilor cu un partener-cheie”, fără să precizeze funcția. Conform unor surse citate, Sviridenko ar urma probabil să devină ambasadoarea Ucrainei în SUA. Miza imediată Faptul că Zelenski discută atât cu responsabili din energie , cât și cu lideri din apărare și interne indică o selecție orientată spre gestionarea infrastructurii critice și a aparatului de securitate în condiții de război. Până la o nominalizare oficială, lista rămâne la nivel de opțiuni evaluate, nu de decizie finală. [...]
Participarea Maiei Sandu la „ Coaliția de Voință ” testează, în practică, linia de neutralitate a Republicii Moldova , într-un format european de coordonare pentru sprijinirea Ucrainei, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova merge luni la Paris, la invitația lui Emmanuel Macron, fiind prima dată când participă la o astfel de reuniune. Într-un comunicat al Președinției de la Chișinău, citat de News.ro, autoritățile moldovene susțin că implicarea în acest format este „pe deplin compatibilă” cu neutralitatea prevăzută în Constituție, argumentând că este vorba despre o cooperare „flexibilă” în care fiecare stat își stabilește singur contribuția. „Participarea R. Moldova la Coaliţia de Voinţă este o continuare firească a sprijinului oferit Ucrainei. Participarea ţării noastre este pe deplin compatibilă cu neutralitatea consfinţită în Constituţie: coaliţia este un format de cooperare flexibil, iar din ea fac parte şi alte state europene neutre. Fiecare stat participant decide singur forma şi amploarea contribuţiei sale, în conformitate cu cadrul său constituţional.” Ce este „Coaliția de Voință” și de ce contează pentru Chișinău Coaliția de Voință este descrisă ca un format de coordonare politică și diplomatică, coprezidat de Franța, Germania și Regatul Unit, care reunește 37 de state, majoritatea europene. Obiectivul este sprijinirea Ucrainei și pregătirea unei păci „juste și durabile” după încheierea unui armistițiu, cu accent pe prevenirea unei noi agresiuni. Pentru Republica Moldova, miza este legată direct de securitatea regională. Președinția de la Chișinău invocă frontiera comună cu Ucraina, de 1.222 km, și susține că stabilitatea Moldovei depinde de evoluția războiului din țara vecină. „Securitatea Ucrainei şi securitatea R. Moldova sunt strâns legate: o pace justă şi durabilă în Ucraina va însemna stabilitate pentru Moldova şi pentru întregul continent.” Context: sprijinul acordat Ucrainei și agenda reuniunii de la Paris Conform Președinției moldovene, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova a sprijinit statul vecin prin: oferirea de refugiu pentru ucraineni; asigurarea de coridoare de tranzit pentru exporturile ucrainene; sprijin umanitar și energetic; contribuții la instruirea geniştilor ucraineni pentru deminare umanitară. Summitul de la Paris, organizat la Hôtel national des Invalides, va fi coprezidat de Emmanuel Macron, alături de prim-ministrul britanic și cancelarul german, în prezența, între alții, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . În ajunul paradei de 14 iulie, reuniunea vizează continuarea sprijinului pentru apărarea Ucrainei și discutarea garanțiilor de securitate, inclusiv prin intensificarea presiunii asupra efortului de război al Rusiei, menționându-se și combaterea „flotei fantomă”. Înaintea summitului principal este programată și prima reuniune a unei „Coaliții antibalistice”, la Quai d’Orsay, cu discuții despre mijloacele necesare apărării Ucrainei și despre cooperarea industrială, potrivit informațiilor din comunicatul citat. [...]
Lovirea infrastructurii portuare din Odesa ridică riscurile operaționale pentru exporturile Ucrainei , după ce Rusia a anunțat un nou atac nocturn asupra unor obiective din zona Cernomorsk , potrivit Digi24 . Ministerul Apărării al Federației Ruse susține că au fost vizate „obiective ale infrastructurii portuare” din Cernomorsk (regiunea Odesa), folosite pentru „descărcarea și depozitarea mărfurilor cu destinație militară” și pentru „combustibili și lubrifianți”, conform comunicatului citat de publicație. „Au fost lovite obiective ale infrastructurii portuare din Cernomorsk, regiunea Odesa, utilizate pentru descărcarea și depozitarea mărfurilor cu destinație militară și a combustibililor și lubrifianților.” Ce spune Rusia despre modul de atac În același comunicat, partea rusă afirmă că asupra orașului Cernomorsk au fost lansate atacuri „combinate”, folosind: arme aeriene de mare precizie, cu rază lungă de acțiune; drone. Contextul intensificării loviturilor Digi24 notează că bombardamentele rusești s-au intensificat după ce Ucraina a aruncat în aer „cele mai mari rafinării din Rusia”. În zilele anterioare, Ministerul Apărării de la Moscova a mai raportat lovituri asupra unor obiective din porturile ucrainene: pe 11 iulie: Cernomorsk, Iuzhny și Izmail; pe 12 iulie: infrastructura portuară din Odesa și Cernomorsk. Informațiile din articol se bazează pe declarațiile Ministerului Apărării al Federației Ruse; materialul nu include o confirmare independentă a efectelor din teren. [...]
