Știri
Știri din categoria Externe
SUA vor să limiteze influența Chinei în Bangladesh și oferă alternative militare americane, înaintea alegerilor legislative din 13 februarie, potrivit unei analize publicate de Reuters.
Într-un interviu acordat agenției, ambasadorul american la Dhaka, Brent T. Christensen, a declarat că Washingtonul este îngrijorat de extinderea prezenței chineze în Asia de Sud și intenționează să propună viitorului guvern din Bangladesh sisteme de apărare americane și ale aliaților, ca alternativă la echipamentele chineze.
Contextul este unul sensibil: China a semnat recent un acord pentru construirea unei fabrici de drone în apropierea graniței cu India, iar Dhaka negociază cu Pakistan achiziția avioanelor de luptă JF-17 Thunder, dezvoltate împreună cu Beijingul. După fuga fostului premier Sheikh Hasina în India, în august 2024, relațiile dintre Dhaka și New Delhi s-au deteriorat, creând un spațiu de manevră pentru Beijing.
Ambasadorul american a precizat că administrația președintelui Donald Trump dorește relații bune între Bangladesh și India, considerate esențiale pentru stabilitatea regională. În paralel, Washingtonul transmite că va colabora cu „orice guvern ales de poporul bangladeșean”, competiția fiind dominată de Partidul Naționalist din Bangladesh și Jamaat-e-Islami.
Pe lângă componenta militară, SUA pun accent pe diplomația comercială. Oficialul american a arătat că investitori americani analizează oportunități în statul cu 175 de milioane de locuitori, dar așteaptă semnale clare că noul executiv va facilita mediul de afaceri, în contextul în care taxele ridicate și dificultățile de repatriere a profiturilor au descurajat până acum companiile.
Un alt punct sensibil rămâne criza refugiaților rohingya. SUA sunt principalul contributor la asistența umanitară pentru cei aproximativ 1,2 milioane de refugiați din Bangladesh, însă Washingtonul avertizează că nu poate susține singur efortul și solicită un sprijin mai mare din partea comunității internaționale.
Mesajul transmis înainte de scrutin este clar: competiția strategică dintre SUA și China se mută tot mai vizibil în Asia de Sud, iar Bangladesh devine o piesă importantă în acest joc de influență.
Recomandate
UE pregătește limitarea importurilor de hibride din China , o măsură care ar putea reduce presiunea competitivă asupra producătorilor europeni, dar care lasă deocamdată neclare efectele în prețuri pentru consumatori, potrivit Focus . Discuțiile purtate la începutul lunii octombrie la Beijing de comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič , cu ministrul chinez al comerțului au vizat reducerea deficitului comercial „nesustenabil” dintre UE și China, într-un context în care mai multe industrii europene sunt sub presiunea produselor chinezești ieftine, inclusiv textilele și sectorul solar. Plafon anual pentru hibride și oprirea vămuirii după epuizarea contingentului Prima măsură descrisă în material vizează exporturile chineze de automobile hibride și plug-in hybrid către UE. Planul ar urma să limiteze importurile la 350.000 de vehicule pe an , iar contingentul să crească ulterior cu 6% anual . Potrivit biroului comisarului european, autoritățile vamale din statele membre ar urma să oprească vămuirea vehiculelor de origine chineză după epuizarea contingentului. Implementarea ar fi așteptată „prin măsuri provizorii de protecție” până la începutul lunii decembrie, însă materialul subliniază că pachetul nu este încă definitiv. Šefčovič a afirmat că ar fi prima dată când China acceptă o temperare a exporturilor fără o etapă prealabilă de tensiuni comerciale. În același timp, articolul notează că numărul de hibride și plug-in hybrid ar urma să scadă în următorii patru ani cu „câteva milioane de vehicule”, fără a detalia baza de calcul. Reacția industriei: semnal pozitiv, dar fără verdict fără detalii În paralel, economiști au discutat și varianta unor taxe vamale pentru plug-in hybrid-urile chineze, care ar fi putut scumpi ușor mașinile și reduce cererea. Hildegard Müller, președinta asociației industriei auto din Germania (VDA), califică anunțurile drept un „semnal pozitiv”, dar spune că lipsesc detalii despre condiții și efecte. „Decisiv va fi dacă rezultatele obținute contribuie la condiții de concurență echitabile, creează siguranță în planificare și întăresc comerțul deschis și bazat pe reguli.” – Hildegard Müller Asociația bavareză a economiei (vbw) apreciază, la rândul ei, că o limitare a importurilor de hibride ar putea reduce presiunea concurențială asupra producătorilor din UE, însă își rezervă evaluarea finală până la clarificarea măsurilor. Alte două direcții: acces pe piața chineză și rare earths Pe lângă contingentarea importurilor de hibride, discuțiile au mai produs două direcții de lucru: Acces mai ușor pentru companiile europene pe piața chineză , inclusiv angajamente privind liberalizarea vamală. Olof Gill, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, spune că măsurile ar viza în special exporturi precum piese auto, încălțăminte, înghețată și ulei de măsline , iar modificările de tarife ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 , pentru o perioadă de patru ani . Relaxarea exporturilor chineze de pământuri rare (minerale critice), prin întărirea dialogului privind controalele la export și simplificarea procedurilor de aprobare pentru exporturile către utilizatori finali din UE. Materialul amintește că aceste resurse sunt greu de înlocuit în magneți și semiconductori, iar scumpirea lor poate face mai costisitoare tehnologii precum smartphone-urile, mașinile electrice sau panourile solare, chiar dacă efectul direct în prețurile de consum nu este ușor de observat. Context: deficitul UE și dependența de importuri-cheie Articolul indică faptul că, în 2025, comerțul Germania–China a ajuns la 252,4 miliarde euro (aprox. 1.262 miliarde lei ), peste nivelul comerțului cu SUA (241,4 miliarde euro). Totodată, la nivelul UE, deficitul comercial cu China este descris ca fiind considerat „de nesusținut”, cu o estimare pentru 2025 de circa un miliard de euro pe zi (aprox. 5 miliarde lei pe zi ), potrivit materialului. În acest cadru, o analiză a Fundației Friedrich Naumann, citată de Focus, arată că ponderea importurilor chineze a crescut din 2023 în mai multe zone considerate critice, inclusiv baterii, antibiotice și panouri solare . Ce urmează Materialul subliniază că cele trei măsuri „nu sunt încă bătute în cuie”, iar Bruxelles lucrează la implementare. Următoarea rundă de discuții între Šefčovič și ministrul chinez al comerțului este programată pentru ianuarie , când ar putea deveni mai clar dacă limitarea importurilor de hibride va fi aplicată în forma anunțată și ce efecte concrete va avea asupra pieței auto și, indirect, asupra consumatorilor. [...]
China a trimis forțe navale pentru a monitoriza o navă militară americană pe care o acuză că a intrat „ilegal” în apele din jurul bancului de nisip Sabina, un punct disputat din Marea Chinei de Sud, potrivit HotNews . Episodul adaugă presiune operațională într-o zonă unde incidentele maritime se multiplică și cresc riscul de escaladare între armate și gărzi de coastă. Beijingul revendică aproape întreaga Mare a Chinei de Sud, deși la această mare au ieșire și state precum Filipine, Taiwan și Vietnam. În ultima perioadă, cele mai pronunțate tensiuni au fost între China și Filipine. Potrivit Comandamentului Teatrului de Sud al armatei chineze, nava americană „USS Charleston” ar fi „pătruns ilegal”, fără aprobarea Beijingului, în apele din apropierea bancului de nisip Sabina din Insulele Spratly, în primele ore ale zilei de marți. Comandamentul susține că acțiunea SUA ar încălca „drepturile și interesele suverane” ale Chinei, ar pune în pericol securitatea maritimă și ar afecta pacea și stabilitatea regională, adăugând că a trimis forțe pentru a urmări și monitoriza nava. Marina SUA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit Reuters. În mod obișnuit, armata americană descrie astfel de misiuni drept „operațiuni pentru libertatea de navigație”, însă aceeași sursă notează că ultima operațiune cunoscută de acest tip în Marea Chinei de Sud ar fi avut loc cu mai bine de un an în urmă. De partea cealaltă, un purtător de cuvânt al armatei filipineze a declarat că nava americană „nu a pătruns pe teritoriul Chinei” și că nicio țară nu are autoritatea de a cere permisiune prealabilă pentru „tranzitul legal prin apele internaționale”. Filipinele au un tratat de apărare reciprocă cu SUA și își dispută cu China suveranitatea asupra bancului de nisip Sabina și asupra întregului arhipelag Spratly. Context: incidente repetate în jurul bancului Sabina Luna trecută, o navă a Gărzii de Coastă a Chinei a lovit o ambarcațiune filipineză aflată într-o misiune de realimentare în apropierea aceluiași banc de nisip, potrivit Gărzii de Coastă a Filipinelor. China a acuzat partea filipineză că ar fi responsabilă pentru coliziune. Incident separat: confruntare între navele de coastă ale Taiwanului și Chinei Tot marți, într-un incident distinct în nordul Mării Chinei de Sud, Garda de Coastă a Taiwanului a anunțat că o navă a Gărzii de Coastă a Chinei a intrat în apele cu acces restricționat din apropierea Insulelor Pratas, controlate de Taiwan. Autoritățile taiwaneze spun că au trimis nava „Taichung” pentru a avertiza ambarcațiunea chineză să se îndepărteze, în timp ce cele două părți își transmiteau mesaje. Potrivit Gărzii de Coastă a Taiwanului, nava chineză ar fi transmis prin radio că „așa-numita Republică Chineză nu există”, iar nava taiwaneză a răspuns că „Republica Chineză, Taiwan, este o țară suverană și independentă”. Garda de Coastă a Taiwanului a precizat că disputa era în desfășurare. Biroul pentru Afaceri Taiwaneze al Chinei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Săptămâna trecută, biroul a afirmat că Taiwanul trebuie să „suporte consecințele” după ce Garda de Coastă taiwaneză a folosit un tun cu apă împotriva unei ambarcațiuni chineze de pescuit, în apropierea Insulelor Pratas. Insulele Pratas sunt situate între sudul Taiwanului și Hong Kong și sunt apărate limitat, securitatea lor fiind în responsabilitatea Gărzii de Coastă a Taiwanului. În paralel, China și-a intensificat activitățile Gărzii de Coastă în jurul Taiwanului, inclusiv în largul coastei de est, ceea ce a alimentat îngrijorări în capitalele occidentale. [...]
Avertismentul Kremlinului privind noi atacuri ridică riscul operațional pentru infrastructura critică din Germania și NATO , într-un context în care tentativele de sabotaj pot afecta direct transportul, logistica și comunicațiile. Informațiile apar în Meduza , care citează o relatare The Wall Street Journal bazată pe surse. Potrivit materialului, după ce autoritățile germane au făcut publică o tentativă de sabotaj la aeroportul din Leipzig , un reprezentant al Kremlinului ar fi contactat un oficial din guvernul german și ar fi transmis că atacul de la Leipzig „nu este ultima țintă” a Moscovei. Numele oficialului rus nu este menționat. Ce s-a întâmplat la Leipzig și pozițiile oficiale În august 2026, pe aeroportul din Leipzig a fost descoperită o dronă cu explozibil, aflată în apropierea unui avion de transport ucrainean „An-124”. Ulterior, ar fi reieșit că au fost implicate mai multe drone. La 1 septembrie, Germania a acuzat oficial Rusia de tentativa de sabotaj. Moscova neagă acuzațiile, conform aceleiași surse. De ce ar crește riscul de sabotaj în Europa, potrivit surselor WSJ Oficiali europeni, invocând informații ale serviciilor americane, au declarat pentru WSJ că în vara lui 2026 ar fi crescut nemulțumirea la Moscova, pe fondul faptului că nici evoluțiile de pe front, nici discuțiile cu Washingtonul nu ar fi dus la acceptarea de către Ucraina a cerințelor formulate de Vladimir Putin. În acest context, WSJ susține, citând surse familiarizate cu concluziile informațiilor americane, că președintele Rusiei ar fi ordonat personal intensificarea unei campanii de sabotaj și operațiuni clandestine împotriva statelor NATO. Tot WSJ relatează că directorul CIA, John Ratcliffe, după o vizită la Moscova, și-ar fi informat omologii din serviciile europene și unii politicieni că Rusia își intensifică operațiunile de sabotaj. Incidente invocate: drone, incendieri și infrastructură Starlink WSJ mai notează o creștere a incidentelor în Europa după tentativa de la Leipzig, inclusiv: incendieri la întreprinderi care produc drone în Estonia și Polonia (august); un plan de incendiere a unei fabrici de drone ucrainene în Slovacia, despre care autoritățile slovace au spus că a fost prevenit (august); sabotaje raportate în ultimele săptămâni de Polonia, Lituania și Bulgaria împotriva stațiilor terestre Starlink. Informațiile sunt prezentate ca evaluări și relatări bazate pe surse citate de WSJ; articolul Meduza nu oferă detalii suplimentare verificabile independent despre autorii incidentelor. Pentru companii și operatori de infrastructură, mesajul central este unul operațional: riscul de perturbări prin atacuri „din umbră” rămâne ridicat, iar țintele pot include noduri logistice și rețele de comunicații. [...]
SUA își testează din nou canalul de negociere cu Rusia prin trimiterea emisarului special Steve Witkoff la Sankt Petersburg, într-un moment în care președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski cere o întâlnire trilaterală cu Donald Trump și Vladimir Putin, potrivit Daily Mail . Zelenski a spus, într-o conferință de presă după o întâlnire pe care a descris-o drept „constructivă” cu Witkoff în Norvegia, că a fost discutată posibilitatea unei reuniuni „în trei”, pentru a aborda „chestiuni pe care doar liderii le pot rezolva”. Liderul ucrainean a adăugat că Witkoff urma să meargă în Rusia „a doua zi”, pentru a vedea „ce are de spus Putin”. Întâlnirea Zelenski–Witkoff a fost găzduită de Norvegia și Finlanda, în cadrul eforturilor de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Un oficial american a caracterizat discuțiile drept „foarte productive și constructive” și a vorbit despre o „aliniere puternică la nivel de lucru” între SUA, Ucraina și Europa privind „pașii următori”. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a afirmat că s-a făcut „progres real” pe propunerile de pace, fără să ofere detalii. Ce urmează: discuții la Sankt Petersburg, fără așteptări de „miracol” Witkoff a ajuns miercuri la Sankt Petersburg pentru a se întâlni cu lideri ruși, a face schimb de idei rezultate din reuniunea de la Oslo și a transmite propuneri din partea colegilor europeni și americani, mai notează publicația. În paralel, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova este dispusă să asculte noi propuneri americane privind Ucraina, dar nu se așteaptă la vreun „miracol” din partea Washingtonului. Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a spus că președintele rus îl va primi pe Witkoff la Palatul Konstantin din Sankt Petersburg, în prima parte a zilei de miercuri. Materialul indică faptul că aceste întâlniri sugerează o încercare de a da impuls eforturilor de pace conduse de SUA, la mai bine de patru ani și jumătate de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, însă fără indicii privind un progres iminent. Presiune politică de la Washington și o problemă operațională pentru Kiev La Casa Albă, Donald Trump a intensificat presiunea asupra lui Zelenski pentru a ajunge la un acord cu Rusia, pe fondul deteriorării relației dintre cei doi, potrivit relatării. Trump a spus că vrea ca Zelenski „să facă o înțelegere” și a invocat costuri ridicate pentru SUA, avertizând că, în lipsa unui acord, „va fi un lucru foarte rău”. Separat, Zelenski a afirmat că Ucraina primește din nou avertizări timpurii de la parteneri privind rachete rusești, după lovituri recente care, potrivit lui, ar fi avut loc fără notificare prealabilă. El a susținut că, timp de cel puțin o săptămână, țara sa nu ar fi primit avertizări timpurii despre rachete balistice îndreptate spre capitală, iar astfel de informații „salvează vieți” prin alertarea populației și oferirea de timp pentru interceptare. [...]
Limitarea accesului Ucrainei la Starshield riscă să transforme Starlink într-un punct de vulnerabilitate operațională , dacă deciziile de funcționare pot fi schimbate rapid și fără coordonare politică, potrivit Antena 3 , care citează declarații ale unor oficiali americani pentru The Wall Street Journal. Conform relatării, Elon Musk ar fi decis pe 14 octombrie să limiteze accesul Ucrainei la versiunea militară a serviciului, Starshield, fără să consulte Casa Albă. O altă sursă citată susține însă că Musk ar fi discutat în prealabil cu oficiali de rang înalt din administrație și chiar cu președintele Donald Trump, ceea ce lasă neclară responsabilitatea exactă pentru decizie. Ce s-a schimbat tehnic și ce impact a avut Starshield este descris ca „vital” pentru Ucraina, fiind folosit pentru operarea dronelor de atac și a dronelor de interceptare. După limitarea impusă, „orice obiect care zbura cu peste 160 km/h nu se mai putea conecta la Starshield”, iar acest lucru ar fi perturbat operațiunile cu drone. Musk a justificat public poziția SpaceX printr-un mesaj în care a susținut că Starlink este un serviciu comercial și că poate fi folosit „doar în scopuri civile sau defensive”, nu pentru acțiuni militare ofensive. Dispută politică la Washington: Trump și Rubio neagă implicarea Donald Trump a negat categoric orice implicare și a spus că, din câte știe, serviciul „nici nu cred că a fost încetinit”. Totodată, el a afirmat că nu a fost nici inițiativa lui și „nu cred că a fost Elon”. Secretarul de stat Marco Rubio a negat marți că ar fi existat vreo întrerupere a serviciilor Starlink sau a informațiilor transmise către Kiev și a respins acuzațiile potrivit cărora oameni din Ucraina ar muri din cauza refuzului SUA de a furniza informații. „Este scandalos și revoltător. Pur și simplu nu este adevărat.” Rubio a mai spus că, dacă s-a întâmplat ceva „pe 13 și pe 18”, ar fi fost o problemă tehnică și că nu a existat „nicio directivă americană” de a opri avertizările către Ucraina. Cine își asumă decizia: SpaceX, Casa Albă sau Pentagonul În material se menționează că Reuters și The Telegraph au relatat versiuni diferite despre cine poartă responsabilitatea: Musk sau Casa Albă. În plus, un oficial al administrației a declarat pentru The Post că ar fi fost „o inițiativă pe cont propriu a Pentagonului”, negând implicarea directă a Casei Albe. Volodimir Zelenski a susținut, la rândul său, că „mesajul a venit de la guvern” și că a fost „un mesaj al guvernului american să se limiteze viteza”, adăugând că „tehnic, SpaceX a făcut-o”. În context, Antena 3 notează că luna trecută șeful Pentagonului, Pete Hegseth, l-a numit pe Musk într-un grup de experți care analizează viitorul tehnologiilor militare, Project Meridian, alături de Palmer Luckey (fondatorul Anduril) și Newt Gingrich. Context suplimentar: acordul SUA–Rusia privind motorina Situația este prezentată ca fiind complicată și de un acord încheiat de Trump cu Rusia pe 9 octombrie, prin care SUA cumpără motorină rusească pentru export. Ucraina acuză că banii vor finanța războiul lui Vladimir Putin, în timp ce Trump susține că măsura va reduce prețul carburantului la nivel mondial. În lipsa unei versiuni unice acceptate de toate părțile, episodul ridică o problemă practică pentru Ucraina: dependența de o infrastructură critică operată de o companie privată, unde o modificare tehnică punctuală poate afecta direct capacitatea de operare a dronelor. [...]
Washingtonul pregătește o nouă rundă de discuții cu Rusia după ce emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire pe care secretarul de stat Marco Rubio o descrie drept „pozitivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Rubio a spus că discuția dintre Witkoff și Zelenski nu a adus „nimic neașteptat” și că, pe baza ideilor rezultate, emisarul american poate merge la Sankt Petersburg pentru a le prezenta părții ruse, „să vedem dacă reușim să facem niște progrese”, notează AFP, citată de Mediafax. Witkoff este așteptat miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg, pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului. Context: tensiuni recente între Washington și Kiev Demersul diplomatic vine după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și Zelenski. În acest context, Rubio a făcut referire și la nemulțumiri exprimate de liderul ucrainean legate de livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesului la informații. În privința Starlink și Starshield, Rubio a susținut că președintele SUA nu are legătură cu deciziile companiei și ale lui Elon Musk. „Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio. Ce urmează Următorul test al inițiativei este vizita lui Witkoff la Sankt Petersburg și reacția părții ruse la ideile discutate anterior cu Zelenski. În material nu sunt oferite detalii despre conținutul acestor propuneri sau despre un calendar al unor negocieri directe cu Vladimir Putin. [...]
