Știri
Știri din categoria Externe
SUA vor să limiteze influența Chinei în Bangladesh și oferă alternative militare americane, înaintea alegerilor legislative din 13 februarie, potrivit unei analize publicate de Reuters.
Într-un interviu acordat agenției, ambasadorul american la Dhaka, Brent T. Christensen, a declarat că Washingtonul este îngrijorat de extinderea prezenței chineze în Asia de Sud și intenționează să propună viitorului guvern din Bangladesh sisteme de apărare americane și ale aliaților, ca alternativă la echipamentele chineze.
Contextul este unul sensibil: China a semnat recent un acord pentru construirea unei fabrici de drone în apropierea graniței cu India, iar Dhaka negociază cu Pakistan achiziția avioanelor de luptă JF-17 Thunder, dezvoltate împreună cu Beijingul. După fuga fostului premier Sheikh Hasina în India, în august 2024, relațiile dintre Dhaka și New Delhi s-au deteriorat, creând un spațiu de manevră pentru Beijing.
Ambasadorul american a precizat că administrația președintelui Donald Trump dorește relații bune între Bangladesh și India, considerate esențiale pentru stabilitatea regională. În paralel, Washingtonul transmite că va colabora cu „orice guvern ales de poporul bangladeșean”, competiția fiind dominată de Partidul Naționalist din Bangladesh și Jamaat-e-Islami.
Pe lângă componenta militară, SUA pun accent pe diplomația comercială. Oficialul american a arătat că investitori americani analizează oportunități în statul cu 175 de milioane de locuitori, dar așteaptă semnale clare că noul executiv va facilita mediul de afaceri, în contextul în care taxele ridicate și dificultățile de repatriere a profiturilor au descurajat până acum companiile.
Un alt punct sensibil rămâne criza refugiaților rohingya. SUA sunt principalul contributor la asistența umanitară pentru cei aproximativ 1,2 milioane de refugiați din Bangladesh, însă Washingtonul avertizează că nu poate susține singur efortul și solicită un sprijin mai mare din partea comunității internaționale.
Mesajul transmis înainte de scrutin este clar: competiția strategică dintre SUA și China se mută tot mai vizibil în Asia de Sud, iar Bangladesh devine o piesă importantă în acest joc de influență.
Recomandate
Atacurile asupra aeroporturilor din zona Kievului riscă să complice logistica vizitei emisariilor americani , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit infrastructura aeronautică înaintea deplasării la Kiev a doi trimiși ai președintelui SUA, potrivit G4Media . Zelenski a declarat că Rusia a atacat aeroporturi din Ucraina, în capitala Kiev și în orașul apropiat Borîspil, înaintea vizitei așteptate duminică a celor doi emisari americani. Informația este relatată de Reuters și AFP și transmisă de Agerpres, conform aceleiași surse. În context, președintele ucrainean a amintit că spațiul aerian al Ucrainei este închis de la invazia Rusiei din februarie 2022 , însă oficialii ucraineni ar fi discutat posibilitatea ca negociatorii de pace americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, să folosească un avion pentru această vizită. „Evident, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la discuțiile și pregătirile pentru posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru a călători în Ucraina și a ateriza pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borîspil”, a apreciat Zelenski pe Telegram. „(Drone) Shahed ruso-iraniene ca răspuns la diplomația americană”, a adăugat el. Vizite la Moscova și Kiev, pe fondul negocierilor blocate Potrivit lui Zelenski, cei doi trimiși speciali ai președintelui SUA, Donald Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, ar urma să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, într-o încercare „aparentă” de reluare a negocierilor pentru încheierea războiului. Nu au fost făcute publice detalii despre conținutul întâlnirilor. Totuși, un oficial american a declarat vineri pentru CNN că Witkoff și Kushner intenționează să facă presiuni pentru găsirea unei soluții diplomatice care să pună capăt războiului din Ucraina. [...]
Președintele SUA Donald Trump cere Europei să acopere retroactiv costul armelor livrate Ucrainei , ridicând miza unei dispute cu potențial bugetar și politic în relația transatlantică, potrivit Al Jazeera . În emisiunea „Inside Story”, Trump afirmă că o mare parte din armamentul și muniția oferite Kievului au fost furnizate în timpul administrației fostului președinte Joe Biden și susține că transferurile au fost făcute „gratuit”. În acest context, el spune că Europa „ar fi trebuit să acopere costul” și că SUA vor cere banii înapoi. Tema finanțării apărării Ucrainei împotriva Rusiei este prezentată ca un punct sensibil în relațiile dintre SUA și Europa, pe fondul continuării războiului și al presiunii de a menține sprijinul pentru Kiev. Întrebarea centrală ridicată de discuție este dacă cele două părți pot ajunge la o poziție comună care să permită continuarea ajutorului. Emisiunea este moderată de Scott McLean, iar invitații sunt Doug Bandow (Cato Institute), Marina Miron (King’s College London) și Charles Kupchan (Council on Foreign Relations). Materialul a fost publicat la 4 septembrie 2026. [...]
Ursula von der Leyen merge în Groenlanda pe 6–7 septembrie, iar UE pregătește semnarea unei declarații comune și inaugurarea unui proiect de conectivitate prin satelit , într-un demers care întărește poziționarea Bruxelles-ului în Arctica, pe fondul interesului strategic tot mai mare pentru regiune, potrivit Agerpres . Vizita are ca obiectiv „avansarea relațiilor dintre Groenlanda și UE” și discutarea unor teme legate de „importanța strategică în creștere a Arcticii”, conform unui comunicat al Comisiei Europene citat în material. În discuții ar urma să fie abordate „principalele provocări și oportunități” pentru Groenlanda și regiunea arctică, precum și „inițiative concrete” pentru consolidarea cooperării bilaterale. Ce se întâmplă în cele două zile: satelit, declarație comună, întâlniri politice În program sunt incluse întâlniri cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , cu prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, și cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen. Potrivit informațiilor transmise, agenda include: duminică, o vizită de pe o navă la calota de gheață a Groenlandei, împreună cu Nielsen și Frederiksen; luni, inaugurarea unui proiect modernizat de conectivitate prin satelit pentru Groenlanda, la instalațiile companiei locale de poștă și telecomunicații Tussass; semnarea unei declarații comune între UE și guvernele Groenlandei și Danemarcei privind aprofundarea relațiilor. Von der Leyen va fi însoțită de comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela, și de consilierul special pentru relațiile UE–Arctica, Jyrki Katainen. De ce contează: Arctica intră în revizuirea de politică a UE, pe fond geopolitic tensionat Comisia Europeană amintește că UE „își revizuiește politica pentru Arctica” pentru a fi pregătită să răspundă evoluțiilor actuale și viitoare. În acest context, vizita are loc la un an și jumătate după ce președintele american Donald Trump și-a reiterat intenția de a anexa Groenlanda, invocând motive de securitate națională și presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, într-o zonă descrisă ca strategică și bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare. Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, care păstrează atribuții precum politica externă, apărarea și securitatea, iar insula nu face parte din Uniunea Europeană. În același registru arctic, materialul notează că vizita survine la o săptămână după ce Islanda a respins prin referendum reluarea negocierilor de aderare la UE. [...]
Adunarea Generală a ONU a decis eliminarea treptată a proiecției Mercator , o schimbare cu potențial direct asupra manualelor școlare și a tehnologiilor de cartografiere folosite pe scară largă, potrivit News . Rezoluția recomandă trecerea la o proiecție care redă mai fidel suprafețele reale, în special dimensiunea Africii. Într-o sesiune la sediul ONU din New York, organizația a retras oficial proiecția Mercator (secolul al XVI-lea) în favoarea uneia bazate pe modelul „ Equal Earth ” (2018), considerat mai precis în reprezentarea dimensiunilor continentelor. Cum s-a votat și cine s-a poziționat împotrivă Rezoluția a fost adoptată cu 164 de voturi „pentru”. Statele Unite au votat împotrivă, reprezentantul american calificând demersul drept „superfluu”. Au existat șase abțineri: Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Serbia și Ucraina. De ce contează: efecte așteptate în educație și tehnologie, fără obligații legale Rezoluțiile ONU nu sunt obligatorii, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să folosească exclusiv noua proiecție și nici nu li se interzice utilizarea celei vechi. Totuși, potrivit materialului, se anticipează actualizări în programele școlare și în tehnologia de uz cotidian, având în vedere că proiecția Mercator este folosită pe scară largă în educație, tehnologie și guvernanță. Proiecția Mercator a fost creată în 1569 pentru navigație, dar distorsionează suprafețele: regiunile din apropierea Ecuatorului apar mai mici decât în realitate, iar cele de la latitudini înalte par mai mari. Un exemplu menționat este comparația vizuală dintre Africa și Groenlanda, deși Africa este de 14 ori mai mare. Cine a împins rezoluția și ce urmează Togo a condus campania în favoarea rezoluției în numele Uniunii Africane, argumentând că reprezentările cartografice disproporționate au avut efecte „cognitive, educaționale, culturale, geopolitice și socio-economice”, reducând dimensiunea percepută a Africii în „imaginația colectivă globală”. Ministrul de externe al Togo, Robert Dussey, a susținut înainte de vot că discuția este una științifică, invocând existența „dovezilor științifice”. Guvernul din Togo plănuiește, împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii de tehnologie precum Google Maps, un eveniment la Lomé în primul trimestru al anului viitor, pentru a discuta implementarea rezoluției. Franța, care s-a pronunțat în favoarea rezoluției, va folosi proiecția Eckert IV, apropiată de „Equal Earth”, conform articolului. [...]
Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump riscă să fie amânată , pe fondul evaluărilor de securitate și al intensificării atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează Kyiv Independent . Miza este una operațională: o deplasare de nivel înalt ar necesita garanții minime de siguranță și ar influența direct calendarul contactelor Washingtonului cu Kievul și Moscova. Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai președintelui SUA Donald Trump, intenționau să meargă la Moscova și Kiev pe 5–6 septembrie, însă, la un moment dat, Witkoff „s-a panicat”, iar oficialii administrației americane ar fi început să caute variante alternative, conform sursei ucrainene citate. O sursă citată de Kyiv Independent susține că partea rusă le-ar fi transmis celor doi că „este periculos” și că „rușii nu vor să vină aici la Kiev”, în timp ce Witkoff ar fi „sensibil la sentimentele rusești”. Contextul de securitate: atacuri consecutive asupra Kievului Informația apare la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase public că Witkoff și Kushner confirmaseră posibilitatea unei vizite în Ucraina. În același timp, Kievul a fost ținta unui val de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia timp de opt zile consecutive, până pe 3 septembrie, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate. Ce ar putea cere Washingtonul și ce rămâne neclar Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu lovească Moscova în timpul vizitei directorului CIA, John Ratcliffe , în Rusia, pe 25 august. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar dacă administrația Trump ar face o solicitare similară și în cazul unei vizite a trimișilor săi la Kiev. Prezența lui Witkoff și Kushner în capitala Ucrainei ar fi prima lor vizită în țară, după mai multe deplasări la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Washingtonul nu a comentat planurile sau intențiile celor doi emisari privind o vizită în Ucraina. [...]
UE a deschis un pod aerian umanitar către Nepal , trimițând 82 de tone de materiale esențiale și alocând încă 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) pentru răspunsul la criza provocată de inundații, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională: livrarea rapidă de provizii și finanțare către actorii locali care gestionează urgența. Primul zbor al podului aerian al UE a aterizat vineri în Nepal și a fost organizat împreună cu UNICEF. Transportul a inclus provizii și materiale din stocurile UE pentru alimentație, sănătate, apă și salubritate, adăposturi, educație și protecție. Finanțarea suplimentară de 500.000 de euro va fi canalizată prin Fondul de urgență pentru răspuns în caz de dezastre al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, astfel încât echipele locale să poată acoperi nevoile urgente. Ce intră în sprijinul livrat prin mecanismele UE Separat de transportul principal, Luxemburgul, Germania, Letonia și Norvegia trimit, prin mecanismul de protecție civilă al UE , echipamente de intervenție, între care: veste de salvare; truse de igienă și de bucătărie; pături; materiale medicale; echipamente de protecție; echipamente energetice de urgență. Context: sprijinul se adaugă unor alocări anterioare Noul pachet se adaugă ajutoarelor acordate anterior. La 28 august, Comisia Europeană a alocat un ajutor umanitar de urgență de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei), pe lângă cele aproape 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) alocate Nepalului în 2026 pentru pregătirea în caz de dezastre. Totodată, a fost activată cartografierea de urgență prin satelit a programului Copernicus, iar coordonatori UE pentru răspuns rapid și logistică în Asia au fost trimiși în Nepal. Mesajul Comisiei Europene Comisara europeană pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib , a descris amploarea tragediei și a promis sprijin pentru intervenție și reconstrucție. „Europa este alături de poporul nepalez. Sprijinim personalul de intervenție în caz de urgență și facem în așa fel încât ajutoarele de urgență să ajungă la cei care au nevoie de ele: apă curată, medicamente pentru spitale, adăposturi pentru familiile care dorm în aer liber și sprijin psihologic pentru cei îndurerați.” Coordonarea livrărilor este gestionată de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei Europene, care funcționează permanent și intermediază sprijinul între statele participante, țara afectată și experții în protecție civilă și ajutor umanitar. [...]
