Știri
Știri din categoria Externe
SUA ridică tonul la ONU față de Rusia, într-un semnal de înăsprire diplomatică ce poate complica orice încercare de detensionare pe canal multilateral, după un nou atac asupra Kievului, potrivit Digi24.
Mesajul a fost transmis într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, convocată la solicitarea Ucrainei, ca reacție la bombardamentul lansat „duminica trecută” de Rusia cu sute de drone și zeci de rachete asupra Kievului și a zonelor învecinate, relatează Reuters.
În acest context, Tammy Bruce, adjuncta ambasadorului SUA la ONU, a condamnat folosirea de către Rusia a unei rachete balistice hipersonice de tip „Oreșnik”, descriind-o drept o escaladare „inexplicabilă, periculoasă și barbară” a războiului început odată cu invazia la scară largă din februarie 2022. Digi24 notează că ar fi cel puțin a treia oară când Moscova lansează o astfel de rachetă strategică avansată asupra Ucrainei din noiembrie 2024, fără focos nuclear, deși este capabilă să transporte încărcătură nucleară.
„Atenţionăm Rusia să nu lanseze aşa-numitele atacuri sistematice împotriva Kievului, care riscă să provoace şi mai multe victime în rândul civililor şi să îndepărteze perspectiva păcii”, a declarat Bruce.
Potrivit Digi24, acestea sunt cele mai dure critici formulate de administrația Trump la adresa Rusiei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în condițiile în care Washingtonul ar fi avut, în general, o atitudine mai conciliantă decât majoritatea aliaților SUA. Totuși, oficialul american nu a precizat cum ar reacționa Statele Unite dacă Moscova își pune în aplicare amenințarea cu „lovituri sistematice” asupra Kievului, ceea ce lasă neclară componenta de descurajare (ce costuri ar urma pentru Rusia).
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat versiunea Moscovei potrivit căreia bombardamentele au vizat obiective militare și legate de serviciile de informații ucrainene. El a reluat și avertismentul autorităților ruse către cetățenii străini, inclusiv personal diplomatic și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”, invocând riscul unor noi atacuri asupra „centrelor de decizie și a posturilor de comandă”.
Secretarul general adjunct al ONU, Khaled Khiari, a spus că Națiunile Unite sunt „profund îngrijorate” de promisiunea Rusiei de a lansa „atacuri constante și sistematice” împotriva unor ținte din Kiev.
Separat, autoritățile de la Kiev au avertizat că Rusia ar pregăti un nou atac masiv combinat în noaptea de 29 spre 30 mai asupra Ucrainei, în care ar plănui să folosească racheta de croazieră hipersonică Zircon, potrivit Unian și Ukrinform (menționate de Digi24).
Recomandate
Evaluarea ISW indică un risc de decizie greșită la Kremlin din cauza rapoartelor „cosmetizate” ale armatei ruse , care i-ar crea lui Vladimir Putin o imagine falsă despre succesul operațiunilor din Ucraina, potrivit Kyiv Post , care publică cele mai recente concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) din 28 mai 2026. ISW apreciază că Putin „probabil” și-a format această percepție pe baza unor hărți „puternic exagerate” furnizate de comanda militară rusă. Publicația notează că afirmațiile umflate privind zona Kupiansk, încă din a doua parte a verii 2025, ar ilustra un tipar mai larg: prezentarea denaturată a „geometriei câmpului de luptă” la nivelurile cele mai înalte ale armatei ruse. De ce contează: evaluarea ISW sugerează o ruptură între raportare și realitate pe front Miza, în lectura ISW, este că aceste exagerări l-ar putea determina pe Putin să creadă că forțele ruse își pot atinge obiectivele militare „în termen scurt spre mediu”, deși performanța Rusiei pe câmpul de luptă „a scăzut constant” în 2026. O astfel de discrepanță între raportare și realitate poate influența atât planificarea operațională, cât și deciziile politice privind continuarea sau escaladarea campaniei. Adaptări defensive în Rusia și acuzații privind protejarea logisticii Pe fondul intensificării campaniei ucrainene cu drone cu rază lungă de acțiune asupra zonelor din adâncimea teritoriului rus, forțele ruse își consolidează apărarea antiaeriană în Moscova, potrivit punctelor-cheie redate de Kyiv Post din analiza ISW. În același timp, Rusia ar continua să aibă dificultăți în a se apăra împotriva loviturilor ucrainene cu rază medie, iar ISW menționează că Moscova ar recurge „la crime de război” pentru a proteja vehicule militare rusești aflate în spatele frontului (materialul nu detaliază natura acestor acuzații). Sprijin militar pentru Ucraina: Suedia promite 36 de avioane Gripen În zona de sprijin extern, Suedia a anunțat pe 28 mai un pachet major de asistență militară care include un angajament total de 36 de avioane de luptă Gripen pentru Ucraina, potrivit evaluării ISW preluate de Kyiv Post. Volodîmîr Zelenski a declarat că Gripen-urile vor ajuta Ucraina să se apere împotriva bombelor ghidate planante ale Rusiei. Situația operativă: avansuri locale și atacuri aeriene pe scară largă ISW mai consemnează evoluții punctuale pe teren: forțele ucrainene ar fi avansat recent în nord, pe direcțiile Velykyi Burluk și Oleksandrivka; forțele ruse ar fi avansat recent în regiunea Sumî. În noaptea analizată, Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă aerobalistică Kinzhal și 147 de drone cu rază lungă de acțiune, potrivit aceleiași evaluări. [...]
Zelenski cere sancțiuni UE mai dure după incidentul cu drona din Galați și oferă sprijin României , pe fondul riscului ca atacurile Rusiei din proximitatea graniței să aibă efecte directe pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei a reacționat după ce o dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați , provocând un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și rănind ușor două persoane. În mesajul său, Zelenski a legat incidentul de atacurile rusești asupra regiunii Odesa, care se învecinează cu România. Mesajul lui Zelenski: sprijin pentru România și presiune sporită asupra Rusiei Zelenski a răspuns pe platforma X unei postări a șefei executivului european, care a afirmat că, prin acest incident, Rusia a încălcat „o altă linie roșie”. Liderul ucrainean a transmis că Ucraina este gata să sprijine România „în orice mod”. În același mesaj, Zelenski a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a preveni prelungirea sau extinderea războiului și a susținut că atacul din noaptea precedentă a vizat în mod deliberat regiunea sudică Odesa, inclusiv infrastructură civilă și nave civile de transport. Ce spune despre drona ajunsă în România În declarația citată de Euronews, Zelenski afirmă că una dintre drone, „practic un echivalent al modelului «Shahed»”, a lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România” și le-a urat răniților „însănătoșire rapidă”. Totodată, el spune că mizează pe noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, care „să fie cu adevărat puternice” și să genereze „pierderi semnificative” pentru Moscova, astfel încât atacurile să aibă costuri mai mari pentru agresor. [...]
UE ar urma să accelereze pregătirea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei după incidentul de la Galați , unde o dronă militară rusă s-a prăbușit pe o clădire, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) după o convorbire telefonică între ministrul interimar Oana Țoiu și Kaja Kallas , Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. MAE spune că discuția a avut loc „ca urmare a incidentului grav” de la Galați, pe care îl descrie drept o încălcare a spațiului aerian al unui stat membru UE, cu implicații pentru cetățeni. În același context, Kaja Kallas ar fi exprimat „solidaritatea fermă” a Uniunii în fața a ceea ce ministerul numește o „escaladare iresponsabilă” din partea Federației Ruse. De ce contează: semnal de înăsprire a regimului de sancțiuni Dincolo de dimensiunea de securitate, accelerarea unui nou pachet de sancțiuni ar însemna o posibilă extindere a constrângerilor economice și financiare asupra Rusiei, într-un moment în care UE folosește sancțiunile ca instrument principal pentru a reduce resursele disponibile pentru războiul din Ucraina. „România și partenerii europeni vor accelera procesul privind noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei”, a arătat MAE. Context: 20 de pachete adoptate, discuții pentru al 21-lea Uniunea Europeană a adoptat până acum 20 de pachete de sancțiuni ca răspuns la invazia Ucrainei, potrivit informațiilor publicate de Consiliul UE pe pagina sa despre măsurile restrictive împotriva Rusiei, disponibilă aici . Cel mai recent set de măsuri a fost aprobat în aprilie 2026, iar la nivelul instituțiilor europene sunt deja în desfășurare discuții pentru pregătirea celui de-al 21-lea pachet. Ce includ, în linii mari, sancțiunile UE Conform aceleiași prezentări, sancțiunile UE vizează atât persoane și entități, cât și sectoare economice, prin: restricții individuale (înghețarea activelor și interdicții de călătorie în UE) pentru mii de persoane și entități; embargouri și restricții comerciale pentru produse-cheie; limitarea accesului la tehnologii avansate și servicii financiare; excluderea mai multor bănci rusești din sistemul internațional de plăți SWIFT; sancțiuni sectoriale pentru domenii considerate strategice, inclusiv energia, transporturile, industria minieră și comerțul. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre conținutul viitorului pachet și nici un calendar de adoptare, ci doar intenția de accelerare a procesului. [...]
Incidentul cu drona prăbușită la Galați pune presiune pe întărirea apărării aeriene pe flancul estic al NATO , într-un context în care România cere accelerarea transferului de capabilități anti-dronă, iar presa maghiară discută deschis dacă situația ar putea ajunge la nivelul articolului 5, potrivit Mediafax . Publicații din Ungaria au preluat vineri dimineață informația despre drona rusească prăbușită în Galați și o descriu drept cel mai grav incident de acest tip împotriva unui stat membru NATO de la invazia Ucrainei. În acest cadru, este ridicată explicit întrebarea dacă incidentul ar putea declanșa aplicarea articolului 5 din Tratatul NATO, clauza de apărare colectivă care tratează un atac asupra unui membru ca atac asupra întregii Alianțe. Reacția României și măsurile militare anunțate România a acuzat Rusia de „escaladare gravă și iresponsabilă”, după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din Galați, rănind două persoane. Ministerul Apărării a confirmat că două avioane F-16 au decolat din Baza 86 Aeriană de la Fetești , iar piloții au primit autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei. Totodată, România a informat aliații și secretarul general al NATO și a solicitat transferul accelerat al capabilităților anti-dronă. NATO: condamnare și consolidarea apărării anti-dronă Purtătorul de cuvânt al NATO a condamnat comportamentul „iresponsabil” al Rusiei și a transmis că Alianța își va consolida apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor. În același timp, secretarul general Mark Rutte a fost în contact cu guvernul român în legătură cu incidentul. Context regional: încălcări repetate ale spațiului aerian Cotidianul maghiar Világgazdaság notează că România și alte state de pe flancul estic al NATO se confruntă cu tot mai multe încălcări ale spațiului aerian de la izbucnirea războiului. În exemplele menționate în material: la începutul lunii mai, Estonia a doborât o dronă ucraineană rătăcită; în Lituania, oficiali au fost nevoiți să se adăpostească în timpul unei alerte la Vilnius. Articolul amintește și criticile interne la adresa autorităților române pentru faptul că, până acum, nu au doborât drone intruse, invocând riscul de escaladare și pericolul pentru populație. De ce contează: presiune pentru investiții și coordonare în apărarea aeriană Dincolo de discuția despre articolul 5, incidentul amplifică presiunea operațională pentru întărirea apărării anti-dronă și pentru coordonare între aliați, în condițiile în care România cere explicit accelerarea transferului de capabilități. În plan european, Ursula von der Leyen a cerut în această săptămână sisteme de alertă unificate și o coordonare transfrontalieră mai bună, după ce incursiuni în spațiul aerian baltic au scos la iveală deficiențe ale apărării europene. [...]
Condamnarea publică a Chișinăului ridică miza diplomatică a incidentului de la Galați , după ce o dronă rusească a lovit civili români în propriile locuințe, într-un episod descris drept cel mai grav de pe teritoriul României de la declanșarea războiului Rusiei în Ucraina, potrivit G4Media . Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu , a condamnat „cu fermitate” atacul și a transmis un mesaj de solidaritate cu România, susținând că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei „afectează întreaga regiune” și „pune în pericol vieți omenești”. „Condamn cu fermitate atacul rusesc cu dronă care a lovit civili români în propriile locuințe, la Galați. Este încă o dovadă a faptului că războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești. În aceste momente, suntem solidari cu România, iar Europa trebuie să rămână unită și fermă în apărarea păcii, securității și valorilor democratice.” De ce contează: presiune politică și semnal regional Reacția Maiei Sandu are o semnificație diplomatică directă: Republica Moldova se poziționează public alături de România într-un incident cu implicații de securitate regională, în timp ce, la momentul relatării, președintele României, Nicușor Dan, nu avea încă o declarație publică despre incidentul de la Galați, notează publicația. În același timp, mesajul de la Chișinău leagă explicit incidentul de pe teritoriul României de efectele extinderii riscurilor generate de războiul din Ucraina asupra statelor din regiune și de nevoia de unitate europeană. [...]
Analiza istoricului Armand Goșu indică o posibilă escaladare a Rusiei , pe fondul presiunii de a obține rapid un succes militar și al riscului ca „fereastra de oportunitate” creată de administrația Trump să se închidă în toamnă, după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, potrivit G4Media . Goșu a comentat, vineri dimineață, incidentul dronei care a căzut și a explodat pe un bloc din Galați , susținând că acesta se înscrie într-o logică de creștere a tensiunii: „Putin se pregătește să escaladeze”, iar Kremlinul ar căuta pretexte pentru a ridica miza. În interpretarea sa, evoluțiile de pe front ar fi nefavorabile Rusiei, iar resursele ar fi în scădere, ceea ce ar limita opțiunile Moscovei. Specialistul afirmă că, pentru a continua războiul, Rusia ar avea nevoie de o nouă mobilizare, „fie ea și parțială”, estimând un necesar de „300-400 de mii de oameni” pe front, în paralel cu o militarizare accentuată a economiei și societății — cu riscuri pentru regim. Ce scenarii de escaladare invocă Armand Goșu În analiza citată, istoricul enumeră mai multe variante prin care Rusia ar putea încerca să forțeze o schimbare de dinamică și să testeze reacția Occidentului: o operațiune în zona Baltică, cu posibile ținte precum Estonia sau Letonia, inclusiv printr-un scenariu de tip „civili” înarmați care atacă un oraș de graniță (sunt menționate Narva și Tartu ca exemple); lovituri cu rachete balistice „Oreșnik” în Ucraina, descrise ca având „5-6 focoase ghidate individual” și fiind proiectate pentru încărcătură nucleară, pentru a amplifica amenințarea nucleară; utilizarea unei bombe atomice tactice. Obiectivul, în această logică, ar fi reducerea sprijinului occidental pentru Ucraina, astfel încât, fără ajutor extern, aceasta „s-ar prăbuși” și ar capitula, permițând Kremlinului să-și atingă „măcar o parte” din obiective. De ce contează „fereastra” politică din SUA Goșu leagă presiunea pentru un succes militar de calendarul politic american. El susține că „fereastra de oportunitate” deschisă Kremlinului de administrația Trump s-ar putea închide în toamnă, după alegerile de la jumătatea mandatului, în ipoteza unei victorii majore a democraților. În acest context, spune el, Putin ar fi „disperat” să obțină în lunile următoare un rezultat care să poată fi prezentat drept victorie, motiv pentru care ar pune presiune pe flancul estic al NATO, în special în nord, invocând și amenințări legate de arme nucleare din Belarus și presiuni în zona Lituaniei și Poloniei. Materialul este prezentat de publicație ca „știre în curs de actualizare”, ceea ce indică faptul că pot apărea completări ulterioare. [...]
