Știri
Știri din categoria Externe
Confirmarea folosirii rachetelor hipersonice și balistice ridică miza operațională a apărării antiaeriene în Ucraina și în regiune, după ce Moscova a anunțat că a inclus astfel de arme într-un „atac masiv” asupra unor obiective militare ucrainene, potrivit Mediafax.
Ministerul rus al Apărării a transmis duminică faptul că forțele armate ruse au lovit ținte din Ucraina folosind rachete balistice „Oreșnik”, rachete hipersonice „Kinjal” și rachete de croazieră „Țirkon”. Potrivit instituției, citate de agenția rusă Interfax, atacurile cu rachete și drone au vizat „obiective de comandă militară, baze aeriene și întreprinderi ale complexului militar-industrial” ucrainean.
Într-o declarație citată de Mediafax, Ministerul Apărării de la Moscova a prezentat atacul drept un răspuns la lovituri ucrainene asupra unor obiective civile de pe teritoriul Rusiei.
„Ca răspuns la atacurile Ucrainei asupra obiectivelor civile de pe teritoriul Rusiei, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat un atac masiv cu rachete balistice «Oreșnik», rachete aerobalistice «Iskander», rachete hipersonice aerobalistice «Kinjal» și rachete de croazieră «Țirkon», precum și cu rachete de croazieră lansate din aer, de pe mare și de la sol și cu drone de atac”
Instituția a susținut, de asemenea, că „țintele atacului au fost atinse, iar toate obiectivele desemnate au fost lovite”.
Mediafax notează că „Oreșnik” este descrisă de partea rusă ca o rachetă balistică cu rază medie de acțiune, prezentată de Vladimir Putin în noiembrie 2024 drept un sistem hipersonic capabil să transporte focoase convenționale sau nucleare. Conform declarațiilor oficiale ruse, racheta ar putea atinge viteze de până la Mach 10 și ar avea capacitatea de a lovi ținte de pe întreg teritoriul Europei.
Tot potrivit datelor oficiale ruse citate în articol:
Rusia susține că aceste arme pot depăși sistemele actuale de apărare antiaeriană și antirachetă, ceea ce, în plan operațional, complică interceptarea și crește presiunea asupra infrastructurii militare vizate.
Anunțul Moscovei vine după atacul din noaptea de sâmbătă spre duminică asupra Ucrainei, despre care autoritățile de la Kiev au spus că a implicat zeci de rachete și sute de drone.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmase anterior că Rusia ar fi utilizat racheta „Oreșnik” în atacul asupra regiunii Kiev și a orașului Bila Țerkva, conform informațiilor preluate de Mediafax. În materialul publicat de G4Media se menționează, separat, că autoritățile de la Kiev au indicat lovirea unor ținte civile și victime în rândul populației din Kiev.
Recomandate
Zelenski mizează pe escaladarea atacurilor cu drone asupra Moscovei ca pârghie de negociere , iar întrebarea practică este dacă o astfel de presiune poate depăși capacitatea apărării antiaeriene ruse și poate produce efecte operaționale în spatele frontului, potrivit Meduza . Într-o ediție video a emisiunii „Ce s-a întâmplat”, prezentatorul Vladislav Gorin discută cu expertul militar Dmitri Kuzneț despre afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , care sugerează că trecerea de la atacuri cu „o sută” de drone la „o mie” îndreptate spre Moscova ar putea schimba calculul Kremlinului și ar putea împinge Rusia spre un acord de pace. Ce ar schimba, concret, „o mie de drone” Materialul pune accent pe dimensiunea operațională: dacă un volum mult mai mare de drone ar putea „satura” (depăși prin număr) sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei și ar crește probabilitatea ca unele aparate să ajungă la ținte din adâncimea teritoriului rus. Discuția este centrată pe întrebarea dacă această intensificare ar modifica raportul de costuri și riscuri pentru Rusia, în special în jurul capitalei. Riscul pentru infrastructura din spatele frontului, spre iarnă Un alt fir al discuției este perspectiva sezonului rece: dacă loviturile asupra „spatelui” (infrastructurii din interiorul Rusiei) ar putea duce la întreruperi de electricitate și căldură. În acest context, apare și întrebarea dacă autoritățile și populația ar trebui să se pregătească pentru astfel de perturbări. Context militar: puncte fierbinți pe front Pe lângă tema dronelor, episodul include și o trecere în revistă a situației din jurul orașului Konstantinovka, precum și identificarea celor mai periculoase puncte ale ofensivei ruse, plus răspunsuri la întrebările publicului. Materialul nu oferă o concluzie „da/nu” privind posibilitatea ca Ucraina să forțeze Rusia să încheie războiul, ci structurează discuția în jurul condițiilor militare care ar putea face această presiune credibilă — în special capacitatea de a menține și amplifica loviturile cu drone și efectul lor asupra apărării antiaeriene și infrastructurii. [...]
Armata ucraineană spune că Rusia a intensificat presiunea pe front, cu 233 de confruntări într-o zi , într-un tablou operațional care indică un consum ridicat de muniție și drone și o activitate susținută pe mai multe direcții-cheie, potrivit Kyiv Post , care citează informarea de seară a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul pentru joi, 9 iulie, până la ora 22:00, partea ucraineană consemnează 57 de lovituri aeriene, lansarea a 167 de bombe ghidate, utilizarea a 6.282 de drone „kamikaze” și 2.239 de atacuri de artilerie asupra pozițiilor ucrainene și a localităților civile. În același interval, ar fi fost înregistrate 233 de angajamente de luptă pe linia frontului. Presiune pe mai multe axe, cu lupte grele în est Pe axa Sud-Slobojanske, trupele ruse ar fi atacat de 14 ori în apropiere de Starytsia, Novovasylivka, Lyman și Vovchansk, precum și în zonele Zybine, Shevyakivka, Hoptivka și Izbytske; patru confruntări erau încă în desfășurare la momentul raportării. Pe axa Kupiansk, raportul menționează două atacuri în direcția Kurylivka. Pe axa Lyman, unitățile ucrainene ar fi respins zece încercări de înaintare în zona Borova, Stavky, Lyman, Dibrova, Ozerne și Shyikivka, cu alte trei ciocniri încă active. În zona Sloviansk, forțele ucrainene ar fi oprit 26 de încercări ruse de avans spre Rai-Oleksandrivka și Pyskunivka și în jurul localităților Kryva Luka, Zakitne și Riznykivka, cu încă o confruntare în desfășurare. Pokrovsk , punct de intensitate și raportări de pierderi ruse Pe axa Pokrovsk, Statul Major ucrainean indică 15 atacuri ruse, în încercarea de a avansa în apropiere de Dorozhnye, Novooleksandrivka, Udachne și Kotlyne și spre Shevchenko, Serhiivka, Bilytske și Myrne. Pentru această zonă, raportul include „date preliminare” privind pierderile ruse: 54 de soldați uciși și 11 răniți. Tot aici ar fi fost distruse un vehicul și o motocicletă, iar alte ținte ar fi fost avariate, inclusiv un vehicul, un echipament specializat și 22 de adăposturi pentru personal. Separat, Ucraina afirmă că a avariat sau distrus 151 de vehicule aeriene fără pilot (drone) de diverse tipuri. Alte direcții: Kostiantynivka, Huliaipole, Orikhiv Pe axa Kramatorsk sunt menționate patru atacuri spre Tykhonivka și în zona Fedorivka Druha. În zona Kostiantynivka, forțele ucrainene ar fi respins 25 de asalturi în apropiere de Kostiantynivka, Illinivka, Ivanopillia, Rusyn Yar, Stepanivka, Toretske și spre Vilne, cu două confruntări încă în derulare. Raportul mai notează patru atacuri ruse pe axa Oleksandrivsk (în apropiere de Tolstoi și Nove Zaporizhzhia), 14 asalturi respinse pe axa Huliaipole și patru atacuri oprite pe axa Orikhiv, în zonele Shcherbaky, Stepove și Plavni. Pe axa Prydniprovske nu ar fi fost înregistrate acțiuni ofensive, iar în celelalte direcții nu ar exista „schimbări semnificative”, conform informării ucrainene. [...]
Avertismentul președintelui ceh ridică riscul unei extinderi a conflictului spre infrastructură NATO și UE , într-un interval de „două luni” în care Ucraina ar trebui să împingă discuțiile de pace, potrivit Antena 3 . Miza pentru regiune, inclusiv pentru România, este că o eventuală escaladare ar putea include nu doar intensificarea războiului, ci și ținte legate de NATO sau de capacități industriale din Uniunea Europeană. Președintele Cehiei, Petr Pavel , a declarat pentru The Telegraph că există o „fereastră” de aproximativ două luni pentru reluarea negocierilor, altfel Rusia ar putea escalada. În evaluarea sa, Vladimir Putin ar putea anunța o mobilizare generală după alegerile parlamentare din Rusia, programate pe 20 septembrie , întrucât o astfel de măsură ar fi „profund nepopulară” înainte de scrutin. „Cred că avem o fereastră pentru a continua să insistăm și să transmitem Rusiei un mesaj clar că suntem dispuși să începem negocierile.” „Președintele Putin cu greu va declara mobilizarea înainte, dar odată ce alegerile se vor termina, fereastra se va micșora.” De ce contează pentru România și companiile din regiune În același material este menționat și un scenariu de escaladare cu implicații directe pentru flancul estic: un editorial publicat în revista Kommersant ar susține că Rusia ar putea decide o nouă etapă a războiului care să includă lovirea bazelor NATO din România sau din țările baltice, precum și a fabricilor din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă folosite de armata ucraineană. Informația este prezentată ca opinie editorială, nu ca decizie oficială. Separat, Pavel a argumentat că presiunea asupra Rusiei ar crește pe fondul atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, inclusiv asupra unor instalații energetice, ceea ce ar putea crea condiții pentru negocieri. Contextul invocat: atacuri cu drone și tensiuni interne în Rusia Potrivit declarațiilor citate, în ultima lună dronele ucrainene ar fi lovit Moscova, petroliere rusești care încercau să reaprovizioneze Crimeea cu combustibil și ar fi provocat un incendiu la o rafinărie de petrol din vestul Siberiei. Materialul mai notează că, deși sondatorii „prietenoși cu Kremlinul” ar indica menținerea încrederii în Putin, aceasta ar fi scăzut la 69%, cel mai redus nivel de la invazia din 2022. În același context sunt menționate cozi la benzinării și tensiuni legate de combustibil. Ce urmează Mesajul central al președintelui ceh este că aliații ar trebui să combine sprijinul militar pentru Ucraina cu eforturi diplomatice pentru a împinge Rusia spre negocieri „în următoarele săptămâni”, înainte ca perioada de după alegerile din Rusia să reducă spațiul de manevră și să crească probabilitatea unor decizii de escaladare. [...]
Moscova transmite că războiul se oprește doar în condițiile impuse de Kremlin , iar mesajul reduce spațiul de negociere și prelungește incertitudinea pentru regiune, inclusiv pe zona de sancțiuni și securitate energetică, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat joi că Rusia va continua războiul împotriva Ucrainei până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin în iunie 2024, relatează The Moscow Times . Lavrov a făcut afirmațiile într-o conferință de presă comună cu omoloaga sa din Mozambic, Maria Lucas. Condițiile invocate de Kremlin pentru oprirea luptelor În discursul din 2024 la care face trimitere Lavrov, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson (regiuni pe care Rusia nu le controla integral); recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a susținut atunci că, odată îndeplinite condițiile, ar ordona „imediat” un armistițiu. Tot în iunie 2024, el a cerut și ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a avertizat că, dacă aceste cerințe sunt respinse, „situația de pe teren se va schimba, iar condițiile de negociere vor fi diferite”. Acuzații la adresa Occidentului și refuzul „garanțiilor” Lavrov a acuzat țările occidentale că „simulează o disponibilitate de a negocia”, dar folosesc ultimatumuri împotriva Rusiei. El a mai afirmat că acordurile anterioare (2014, 2015, 2019 și 2022) ar fi fost „distruse” de Occident, motiv pentru care „rezerva de bunăvoință și speranță” a Moscovei ar fi „complet epuizată”, iar Rusia nu va mai avea încredere în garanțiile occidentale. Contrastul cu mesajele lui Trump și semnalele de escaladare Declarațiile vin la o zi după ce Donald Trump a sugerat, la summitul NATO de la Ankara, că un armistițiu ar fi posibil și că ar urma să discute cu Vladimir Putin după o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Trump a spus că liderul de la Kremlin își dorește sfârșitul războiului. În paralel, Reuters a relatat, citând surse apropiate Kremlinului, că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit hotărârea de a continua războiul „cel puțin deocamdată”. Două surse au vorbit despre o posibilă escaladare în următoarele luni, una indicând o „probabilitate ridicată”. Potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters, Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul de a cuceri restul Donbasului, în condițiile în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit anul acesta. O altă sursă a afirmat că Putin ar crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul. [...]
Comisia Europeană cere Meta să schimbe designul Facebook și Instagram, sub amenințarea unei amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală , într-o procedură derulată în baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), potrivit Antena 3 . Miza pentru companie este una de reglementare cu impact direct în modelul de business: UE vizează elemente de interfață care cresc timpul petrecut în aplicații și, implicit, veniturile din publicitate. Bruxellesul susține că Meta nu a evaluat corect riscul de „dependență”, în special în cazul minorilor și al adulților vulnerabili, din cauza funcțiilor proiectate să rețină atenția utilizatorilor cât mai mult timp. Ce anume vrea UE să fie schimbat În centrul criticilor sunt funcții care, în viziunea Comisiei Europene, încurajează utilizarea compulsivă: fluxuri nelimitate de conținut („endless scroll” – derulare fără capăt); recomandări foarte personalizate; redarea automată a unor videoclipuri. Comisia arată că aceste mecanisme îi împing pe utilizatori să „deruleze fără limită”, ceea ce crește veniturile din publicitate ale platformelor. De ce contează: presiune pe „designul” care susține publicitatea În ancheta începută în mai 2024, Comisia Europeană a susținut că utilizatorii ajung într-un mod de „pilot automat”, cu efecte nocive asupra sănătății și cu utilizări compulsive. În plus, executivul UE este nemulțumit de instrumentele de control parental din Facebook și Instagram, considerate prea complicat de folosit, și de lipsa unor setări care să limiteze timpul petrecut online de adolescenți. Reacția Meta și contextul DSA Un purtător de cuvânt al Meta a spus că firma contestă concluziile preliminare și că acestea nu țin cont de „măsurile importante” luate pentru protecția adolescenților. Compania a mai transmis că este de acord cu obiectivul Comisiei Europene de a asigura un mediu online „sigur și pozitiv”. Procedura se desfășoară în cadrul DSA, iar UE a cerut „aceleași lucruri” și de la TikTok la începutul anului, conform informațiilor din articol. Meta are posibilitatea să se apere și să propună măsuri de remediere, însă Antena 3 notează că, în lipsa conformării, compania riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri la nivel mondial. [...]
Incertitudinea privind autorul loviturilor din Iran amplifică riscul de escaladare regională , după ce Teheranul a raportat atacuri asupra a două obiective militare, în timp ce Washingtonul susține că nu desfășoară în prezent operațiuni, potrivit news.ro . Presa de stat iraniană a relatat că două ținte militare, aflate în orașe diferite, au fost vizate joi seară de mai multe lovituri. În paralel, un oficial american a declarat pentru CNN că armata SUA „nu desfășoară în prezent atacuri”, iar oficiali israelieni au spus că „nu au cunoștință despre vreo implicare a Israelului” în lovituri „în acest moment”. Ce ținte au fost raportate ca fiind lovite Agenția iraniană IRNA, citându-l pe Ehsan Jahanian, adjunctul guvernatorului provinciei Bushehr pentru probleme politice și de securitate, a transmis că o instalație militară din apropierea orașului Bushehr a fost lovită de „proiectile ale inamicului americano-israelian”. Nu au fost oferite detalii despre amploarea pagubelor sau despre eventuale victime. În același timp, postul public de televiziune IRIB a relatat că o zonă militară navală din orașul sudic Konarak a fost „atacată în două etape de avioane de luptă inamice”. Guvernatorul districtului Konarak, Mohammad Younes Haqani, a declarat că echipele de intervenție și forțele de securitate s-au deplasat la fața locului. De ce contează: proximități și poziționare strategică Bushehr are o încărcătură suplimentară de risc, în contextul în care centrala nucleară a Iranului se află la periferia orașului, notează aceeași sursă. Konarak este descris ca un oraș-port strategic pe coasta Makran, în provincia Sistan și Balucistan, pe țărmul vestic al Golfului Oman, ceea ce îi conferă relevanță operațională în ecuația regională de securitate maritimă. În lipsa unor informații publice despre pagube, victime și autorul atacurilor, rămâne de urmărit dacă vor apărea confirmări independente și dacă incidentul va genera reacții oficiale care să schimbe postura militară în zonă. [...]
