Știri
Știri din categoria Externe
Un nou atac rusesc a lovit rețeaua Epicentr K, amplificând riscurile operaționale pentru cel mai mare retailer de bricolaj din Ucraina, după ce un centru comercial din Kropyvnytskyi a fost avariat și două persoane au fost rănite, potrivit Kyiv Post.
Atacul a avut loc marți dimineață și a vizat un centru comercial Epicentr K. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a transmis că prima lovitură a incendiat o mașină într-o parcare și a rănit două persoane, iar o a doua lovitură a declanșat un incendiu la un obiectiv de infrastructură civilă. Autoritățile spun că informațiile despre victime sunt în curs de clarificare, iar psihologi ai serviciului de urgență asistă persoanele aflate la fața locului.
„Salvatorii lucrează în prezent la stingerea [incendiului]. Munca este complicată de amenințarea constantă a unor bombardamente repetate”, a transmis Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență.
Lovitura de la Kropyvnytskyi se adaugă unei serii de atacuri asupra infrastructurii Epicentr K din vara acestui an. Compania a raportat pagube în cel puțin alte 13 orașe în ultimele luni, inclusiv pierderea, în octombrie, a ultimului său hub logistic major.
Epicentr K este cel mai mare retailer ucrainean de îmbunătățiri pentru locuință. Potrivit articolului, compania operează 72 de centre comerciale în Ucraina, cu o suprafață totală de retail de peste 2 milioane de metri pătrați și aproximativ 38.000 de angajați. Conform situațiilor financiare înregistrate în YouControl, Epicentr K a generat venituri de 81,2 miliarde hrivne în 2025 (aprox. 9,3 miliarde lei).
Publicația notează că intensificarea a început în august, când Rusia și-a reorientat loviturile cu rachete balistice și drone către companii mari din retail, logistică și metalurgie. În acest interval, au fost raportate, între altele:
În a doua parte a lunii octombrie, Epicentr K a raportat și o „undă” de atacuri în 48 de ore asupra facilităților sale, inclusiv distrugerea unui hipermarket din Kyiv (21 octombrie) și a mall-ului din Harkiv (24 octombrie), plus pagube în mai multe orașe.
Pentru companie, seria de lovituri înseamnă întreruperi de activitate, pierderi de stocuri și presiune pe lanțul de aprovizionare, într-un moment în care rețeaua are zeci de mii de angajați și o amprentă națională extinsă.
Recomandate
Miniștrii de externe ai G7 au discutat la Paris continuarea sprijinului pentru Ucraina, cu accent pe apărare antiaeriană și securitate energetică , pe fondul riscurilor pentru iarna 2026-2027 și al presiunii asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Kyiv Post . Reuniunea a avut loc marți, 10 noiembrie, și a vizat coordonarea sprijinului internațional pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor s-au aflat asistența militară, securitatea energetică, sancțiunile împotriva Rusiei și eforturile diplomatice pentru încheierea războiului. Ucraina a fost reprezentată de ministrul de externe Andrii Sybiha, invitat la o sesiune dedicată de omologul său francez Jean-Noël Barrot, în contextul în care Franța deține președinția G7 în 2026. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura energetică Conform Ministerului ucrainean de Externe, Sybiha le-a prezentat aliaților situația de pe front, consecințele atacurilor rusești și nevoile „cele mai urgente” ale Ucrainei pentru apărare și reziliență înainte de iarnă. Printre prioritățile menționate se numără întărirea apărării antiaeriene, creșterea presiunii asupra Rusiei, sprijinirea infrastructurii energetice și coordonarea pozițiilor privind eforturile de pace. Publicația notează că urgența ajutorului pentru apărarea antiaeriană vine în contextul unei penurii raportate de interceptoare Patriot , iar livrările „fiabile” pentru Ucraina în 2027 sunt puse sub semnul întrebării din cauza stocurilor europene scăzute de interceptoare PAC-2 și PAC-3. Pe partea de energie, securitatea energetică rămâne o preocupare majoră, Ucraina intrând în al cincilea sezon rece de la începutul invaziei la scară largă. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 4 noiembrie că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ar putea provoca un deficit de electricitate în sezonul de încălzire 2026-2027. Marea Neagră, pe agenda de securitate Discuțiile au fost așteptate să acopere și securitatea alimentară globală, precum și libertatea de navigație în Marea Neagră. În octombrie, cel puțin nouă nave cargo au fost lovite de drone navale în apropierea coastelor României și Bulgariei, incident soldat cu morți și dispăruți în rândul navigatorilor, potrivit informațiilor citate. Sybiha i-a mulțumit Franței pentru faptul că a plasat Ucraina în centrul agendei G7. Într-un mesaj pe X, el a transmis: „Jean-Noël, îți mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru că ai plasat Ucraina în centrul agendei reuniunii, inclusiv printr-o sesiune dedicată G7+Ucraina. Conducerea Franței în acest moment extrem de important contează cu adevărat.” Tot pe 10 noiembrie, ministrul ucrainean a avut discuții bilaterale cu secretarul de stat al SUA Marco Rubio, cu șefa diplomației UE Kaja Kallas și cu alți omologi din G7, inclusiv reprezentanți din Germania, Italia și Regatul Unit. Întâlnirea de la Paris a fost a doua reuniune formală a miniștrilor de externe ai G7 sub președinția franceză din 2026, după cea din martie, de la Vaux-de-Cernay. [...]
Consiliul pentru Pace creat de administrația Trump cere Israelului să lase să intre ajutoare esențiale în Gaza , după ce a catalogat drept „insuficient” răspunsul israelian la inundațiile masive din weekend, relatează CNN . Miza este una operațională: accesul la materiale și echipamente pentru adăpostire, drenaj și salubritate, într-un teritoriu în care infrastructura civilă a fost grav afectată de război. Ploile sezoniere au inundat zeci de mii de corturi în Gaza, unde aproape 2 milioane de palestinieni sunt strămutați, potrivit Națiunilor Unite. Într-un comunicat, Consiliul a cerut „intrarea și distribuirea urgentă” a unor bunuri de bază pentru iarnă, inclusiv pentru adăpost, igienă și drenaj, argumentând că acestea sunt critice pentru protejarea civililor. Ce cere Consiliul și de ce contează Consiliul pentru Pace solicită Israelului să autorizeze intrarea unor materiale considerate esențiale pentru gestionarea crizei umanitare, între care: materiale pentru adăposturi temporare; infrastructură de apă și canalizare; managementul deșeurilor; drenaj și evacuarea apelor uzate. În același timp, organizația – creată de administrația Trump și susținută de o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU – ar fi trebuit să supravegheze implementarea unui armistițiu în Gaza semnat cu un an în urmă și reconstrucția enclavei, însă demersul „a stagnat de luni”, potrivit CNN. Contextul umanitar: victime, infrastructură și capacitate medicală De la intrarea în vigoare a armistițiului nominal, în octombrie 2025, loviturile aproape zilnice ale Israelului au ucis peste 1.400 de persoane în Gaza, potrivit ONU, iar în enclavă nu funcționează complet niciun spital, mai notează publicația. În Deir al-Balah, o movilă de nisip s-a prăbușit peste corturile persoanelor strămutate după ploi puternice, omorând trei copii și o femeie, potrivit Ministerului Sănătății palestinian. Philippe Lazzarini, fost șef al agenției ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA), a spus că evaluarea Consiliului privind răspunsul Israelului este „un eufemism” și a criticat faptul că organismul „nu folosește nicio pârghie” pentru a aborda criza umanitară din Gaza. Pozițiile Israelului și ale Regatului Unit Israelul a transmis că peste 91.000 de corturi au intrat în Gaza înainte de iarnă, dar nu va permite intrarea echipamentelor grele necesare pentru operațiuni de amploare, precum curățarea și îndepărtarea molozului. COGAT (organismul israelian care coordonează activitățile guvernamentale în teritorii și supraveghează Gaza) a condiționat reconstrucția de dezarmarea completă a Hamas și a justificat blocarea echipamentelor prin riscul ca acestea să fie folosite pentru „capabilități teroriste”. Separat, ministrul britanic de Externe, Ed Miliband , a avertizat că situația umanitară se deteriorează și a spus că guvernul britanic „nu va sta deoparte”, într-un mesaj publicat pe X, pe fondul ploilor și al corturilor inundate. [...]
Bulgaria declară doliu național după un carambol cu 86 de vehicule și 12 morți , un eveniment care a perturbat inclusiv agenda oficială a vizitei președintei Comisiei Europene, potrivit Agerpres . Accidentul s-a produs marți, pe autostrada care leagă Sofia de Burgas (la Marea Neagră), pe fondul unei ceți dense. Inițial au fost anunțate 11 decese și 48 de răniți, însă una dintre persoanele rănite a murit ulterior la spital, ridicând bilanțul la 12 morți. În total, 51 de persoane au primit îngrijiri medicale în mai multe spitale, între acestea fiind și un cetățean român. Potrivit oficialilor citați, majoritatea vehiculelor implicate au fost camioane. Tragedia a avut loc în apropiere de Iambol, în estul Bulgariei, la aproximativ 300 de kilometri de Sofia. Secretarul general din Ministerul de Interne, Liubomir Nikolov, a declarat presei că ceața a fost, probabil, cauza accidentului, care ar fi început cu o coliziune între un autobuz și un autocamion, la circa 75 de kilometri vest de Burgas. Efecte operaționale: vizita Ursulei von der Leyen , scurtată; ședință de guvern anulată Ursula von der Leyen, aflată în vizită în Bulgaria, a transmis condoleanțe familiilor victimelor, iar programul ei a fost scurtat din cauza operațiunii de salvare de amploare, la care au participat aeronave și elicoptere militare. Totodată, o ședință de guvern programată pentru după-amiaza zilei, la Sofia, a fost anulată. Președintele Rumen Radev a anunțat că miercuri va fi zi de doliu național și și-a anulat participarea, planificată anterior, la conferința ONU privind schimbările climatice din orașul turcesc Antalya, potrivit postului public de radio BNR, citat de Agerpres. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Rusia a inclus în delegația de la Abu Dhabi un șef din FSB asociat de oficiali ucraineni cu o tentativă de asasinat , o mișcare care complică miza operațională și de încredere a discuțiilor trilaterale cu Ucraina și SUA, potrivit Kyiv Post . În centrul informației se află Dmitri Minaev , prezentat ca șef al departamentului FSB pentru operațiuni de contrainformații și inclus în „grupul de experți” al delegației ruse. Publicația rusă independentă Agentstvo a relatat că Minaev a fost numit în acest grup, iar Kyiv Post notează că oficiali ucraineni intervievați anterior de The Wall Street Journal au legat departamentul condus de Minaev de o tentativă eșuată din 2019 de a-l ucide pe Kirilo Budanov . Budanov, în prezent șef de cabinet al președintelui Ucrainei, participă la rândul său la negocieri ca membru al delegației ucrainene. Aceiași oficiali ucraineni citați de The Wall Street Journal au asociat departamentul lui Minaev și cu atentatele cu bombă din 2017 care i-au ucis pe ofițerii de informații ucraineni Maksim Șapoval și Oleksandr Haraberiuș, conform materialului. Cine mai intră în formatul de negociere Kyiv Post arată că Minaev este unul dintre cei patru oficiali de pe lista publicată care nu ar fi participat la delegații anterioare în acest format. Ceilalți sunt: Serghei Riabkov, ministru adjunct de externe; Alexei Komkov, oficial FSB; Oleg Postnikov, responsabil pe controlul armamentelor în Ministerul de Externe. În „grupul principal” de negociere al Rusiei sunt menționați, între alții, consilierul prezidențial Vladimir Medinski, miniștrii adjuncți de externe Mihail Galuzin și Serghei Riabkov, Alexei Komkov și șeful serviciului de informații militare Igor Kostiukov. Separat, „grupul de experți” ar include și oficiali militari și din administrație, alături de Minaev și Postnikov. Ce s-a discutat și ce urmează Prima zi a negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia s-a încheiat la Abu Dhabi marți, 10 noiembrie, după 4,5 ore, potrivit agenției ruse de stat TASS; Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a confirmat, de asemenea, încheierea discuțiilor, conform Kyiv Post. Următoarea rundă este programată pentru 11 noiembrie. Discuțiile pe două zile ar urma să vizeze garanții de securitate pentru Ucraina, un posibil armistițiu și mecanisme de monitorizare a respectării acestuia, precum și un aranjament de securitate postbelic. În paralel, consilierul de comunicare al președintelui Volodîmîr Zelenski, Dmitro Lîtvîn, a declarat jurnaliștilor că Zelenski a vorbit deja pe scurt cu delegația ucraineană și va avea ulterior o discuție mai detaliată cu membrii acesteia. [...]
Vladimir Putin cere intensificarea depistării „infracțiunilor” online, pe fondul înăspririi legislației și al creșterii dosarelor pentru „extremism” și „antirăzboi” , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care Rusia a introdus deja sancțiuni administrative pentru simpla căutare de materiale considerate „extremiste” pe internet și discută noi pedepse penale pentru conținut publicat online. Putin a transmis solicitarea într-un mesaj de felicitare de Ziua angajaților Ministerului Afacerilor Interne , afirmând că instituția ar trebui să-și „intensifice eforturile” pentru depistarea infracțiunilor pe internet. El susține că inclusiv cetățenii ruși ar cere un control mai strict al poliției în spațiul cibernetic. În același mesaj, președintele rus a indicat că oamenii „se așteaptă” ca forțele de ordine să combată mai eficient criminalitatea, inclusiv traficul ilegal de droguri și infracțiunile cibernetice, și să consolideze ordinea publică. Putin a mai spus că poliția are „resurse tehnice, operative, analitice și organizaționale semnificative” și că, în ultimii ani, i s-a extins sfera competențelor, inclusiv în activitatea operativă și de cercetare și în zona procedurală. Context: dosare pentru „extremism” și „antirăzboi”, inclusiv pentru declarații online Materialul citează datele „OVD-Info”, potrivit cărora, de la începutul războiului, forțele de ordine ruse au deschis: 2.388 de dosare pentru „extremism”; 1.403 dosare „antirăzboi”, inclusiv pentru declarații pe internet încadrate drept „știri false despre armată”; 253 de dosare împotriva „agenților străini”, în condițiile în care registrul acestora ar fi ajuns la 1.200 de persoane. Ce se schimbă în reglementare: amenzi pentru căutări „extremiste” și pedepse mai mari pentru conținut online Din vară, în Rusia este în vigoare o lege care introduce răspundere administrativă pentru căutarea de materiale extremiste pe internet. Legea prevede amenzi între 3.000 și 5.000 de ruble, iar utilizarea unui VPN (serviciu care maschează conexiunea și poate ocoli restricții) este tratată ca circumstanță agravantă. Totodată, începând de anul viitor, legislația privind cenzura „ar putea fi din nou înăsprită”, iar comentariile de pe internet ar urma să fie încadrate ca infracțiune „gravă”. Potrivit informațiilor prezentate, guvernul a depus în octombrie în Duma un proiect de modificare a Codului Penal care ar înăspri răspunderea penală până la 4 ani de închisoare pentru „incitarea la tulburări în masă”, „justificarea terorismului” și violența împotriva reprezentanților autorităților. Pentru aceleași fapte comise „prin intermediul internetului sau al mass-media”, proiectul ar introduce pedepse de până la 6 ani de închisoare. În prezent, aceste fapte sunt considerate infracțiuni de gravitate redusă, însă proiectul ar schimba încadrarea: cu o pedeapsă maximă de 4 ani, dispoziția principală a articolului 212 ar trece la „gravitate medie”, iar îndemnurile pe internet, sancționate cu până la 6 ani, ar intra la „infracțiuni grave”. Materialul îl citează pe Evgheni Smirnov, jurist al proiectului pentru apărarea drepturilor omului „Primul Departament”, care afirmă că tendința de a introduce și înăspri pedepse pentru „cuvinte” se manifestă de 15 ani și că modificările legislative fac tot mai multe subiecte riscante pentru dezbatere publică, de la evenimente încadrate drept terorism până la acțiunile autorităților și ale armatei ruse. [...]
