Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/SUA și Armenia semnează o declarație...

SUA și Armenia semnează o declarație comună privind cooperarea nucleară civilă – drona V-BAT și investiții energetice de miliarde, anunțate la Erevan

Vicepreședintele SUA și premierul Armeniei se întâlnesc pentru a discuta cooperarea nucleară.

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a efectuat prima vizită oficială la nivel înalt în Armenia, în cadrul căreia a fost semnat un acord istoric privind cooperarea nucleară civilă între cele două țări, transmite Anadolu Agency. Acordul, cunoscut sub numele de „123 Agreement”, va permite firmelor americane și armene să colaboreze în domeniul energiei nucleare civile, deschizând drumul pentru exporturi americane estimate la 5 miliarde de dolari și sprijin pe termen lung de încă 4 miliarde prin livrări de combustibil și servicii de mentenanță.

Premierul armean Nikol Pașinian a declarat că documentul marchează un „nou capitol” în relația energetică bilaterală și contribuie la diversificarea surselor de energie ale țării sale. De asemenea, Pașinian a exprimat recunoștință pentru sprijinul constant oferit de SUA în domeniul securității nucleare.

Cu aceeași ocazie, Armenia a anunțat achiziția de drone de recunoaștere V-BAT din Statele Unite, în valoare de 11 milioane de dolari, prin programul Foreign Military Sales. JD Vance a subliniat că această achiziție va contribui la consolidarea securității în regiune și la menținerea păcii într-un context geopolitic tensionat.

Vizita lui Vance la Erevan este una istorică, fiind prima vizită oficială a unui vicepreședinte american în Armenia. Oficialul a vorbit și despre un amplu proiect regional numit TRIPP („Trump Route for International Peace and Prosperity”), menit să transforme regiunea prin crearea de rețele comerciale, energetice și logistice între Armenia și vecinii săi. Potrivit acestuia, interconectarea economică este cheia pentru o pace durabilă în Caucaz.

În același context, premierul armean a amintit și de o discuție recentă avută cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, la Abu Dhabi, sugerând că părțile sunt mai aproape ca oricând de un acord de pace ireversibil.

Tag-uri:cooperare nuclearajd vancearmeniaenergie nuclearanikol pasiniandrone v-batsua
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăaa.com.tr
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Emmanuel Macron discutând despre tensiunile comerciale cu SUA la un eveniment internațional.
Externe10 feb. 2026

Tensiuni transatlantice în creștere – Trump ar putea sancționa UE pentru legislația digitală

Emmanuel Macron atrage atenția că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru noi taxe vamale impuse de administrația Trump în cazul în care fostul președinte american revine la Casa Albă. Avertismentul a fost transmis într-un interviu acordat mai multor publicații internaționale și reflectă îngrijorările tot mai mari privind tensiunile dintre Washington și Bruxelles. Conform Gândul , liderul francez a subliniat că SUA vor „ataca” UE în lunile următoare pe tema reglementărilor digitale, vizând în special legislația europeană care afectează marile companii de tehnologie americane. Printre reglementările invocate se numără Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) , un set de norme care impune platformelor digitale cerințe clare în ceea ce privește moderarea conținutului și protejarea utilizatorilor. Aplicarea acestor reguli a avut deja efecte: în decembrie 2025, platforma X (fosta Twitter) a fost amendată cu 120 de milioane de euro de către Comisia Europeană pentru încălcarea prevederilor privind conținutul online. Ca reacție, administrația Trump – în actuala campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2026 – a acuzat instituțiile europene de cenzură și de încălcarea libertății de exprimare a cetățenilor americani. Macron se arată convins că următorul pas va fi introducerea de tarife vamale punitive împotriva UE, o strategie deja cunoscută din timpul primului mandat al lui Donald Trump. Într-un interviu acordat mai multor jurnaliști, inclusiv celor de la Reuters și Financial Times , Macron a subliniat: „Când există un act clar de agresiune, cred că ceea ce ar trebui să facem nu este să ne plecăm capul. Cred că am încercat această strategie luni de zile. Nu funcționează” . El sugerează că Uniunea Europeană trebuie să renunțe la abordarea conciliantă și să se pregătească pentru un nou tip de confruntare economică. Pe fondul acestor declarații, se conturează o perspectivă tensionată pentru relațiile transatlantice în 2026. Posibilitatea revenirii lui Trump în funcție este tratată cu îngrijorare în mai multe capitale europene, în special în contextul în care fostul președinte american a criticat deschis UE, NATO și reglementările care afectează interesele economice ale Statelor Unite. Macron susține că miza actuală depășește conflictul punctual privind platformele digitale , fiind vorba despre autonomia Europei în fața unui partener devenit, în unele privințe, adversar. El nu exclude nici un conflict comercial de proporții dacă UE continuă să aplice DSA în mod riguros, în special asupra companiilor americane din Big Tech . În concluzie, liderul de la Elysee transmite un semnal clar: Europa nu mai poate conta pe o relație predictibilă cu SUA în domeniul digital sau comercial , iar următoarele luni ar putea aduce o escaladare rapidă a tensiunilor, odată cu apropierea alegerilor prezidențiale americane. [...]

Dmitri Peskov discutând despre propunerea lui Putin pentru Consiliul pentru Pace.
Externe09 feb. 2026

Putin oferă 1 miliard de dolari pentru un loc în Consiliul pentru Pace al lui Trump; Kremlinul acuză SUA de lipsă de reacție oficială

Kremlinul susține că Washingtonul nu a răspuns încă la propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a contribui cu 1 miliard de dolari la Consiliul pentru Pace , inițiativă promovată de fostul președinte american Donald Trump în contextul conflictului din Fâșia Gaza . Oferta ar fi urmat să fie acoperită din activele înghețate ale Federației Ruse aflate în Statele Unite. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a confirmat existența propunerii și a adăugat că discuțiile pe tema posibilei participări a Rusiei la acest „Consiliu pentru Pace” sunt în desfășurare în cadrul Ministerului rus de Externe. Potrivit acestuia, ideea unei contribuții financiare rămâne pe masă, chiar dacă statutul și funcționarea concretă a consiliului nu au fost încă stabilite. Intenția Moscovei ar fi fost ca, în schimbul contribuției, să obțină un statut de membru permanent în acest organism, iar restul fondurilor să fie folosite pentru „reconstrucția postbelică”, potrivit agenției ruse TASS . Contextul general este unul de tensiuni diplomatice constante între SUA și Rusia, în care ofertele de cooperare lansate de Kremlin sunt privite cu rezerve în Occident, în special în condițiile continuării războiului din Ucraina. Nu este clar, deocamdată, dacă propunerea rusă a fost luată în considerare oficial de partea americană. Până în prezent, nu a fost oferit un răspuns public de la Washington, iar inițiativa a stârnit controverse, mai ales din cauza legăturii cu fostul președinte Donald Trump și a contextului geopolitic sensibil. [...]

Serghei Lavrov discută despre sancțiunile impuse Rusiei de SUA.
Externe09 feb. 2026

SUA ar fi „în război” cu petrolierele ruse, spune Lavrov - referire la sechestrări ale „flotei din umbră”

Serghei Lavrov acuză SUA că subminează negocierile pentru Ucraina , potrivit The Moscow Times , care relatează despre un interviu acordat de ministrul rus de Externe postului TV BRICS și publicat luni, 9 februarie 2026. Lavrov a susținut că, în pofida declarațiilor administrației Trump privind necesitatea încheierii războiului, Washingtonul nu a anulat legislația adoptată în mandatul lui Joe Biden pentru sancționarea Rusiei după declanșarea a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”. În același timp, el a afirmat că, „în practică”, sunt introduse noi sancțiuni și că SUA ar duce „un război împotriva petrolierelor pe mările libere”, invocând încălcarea Convenției ONU privind dreptul mării. În acest context, Lavrov a făcut referire la confiscarea recentă de către forțele americane a unor nave aparținând unei așa-numite „flote din umbră” de petroliere. Articolul notează că, în octombrie, Statele Unite au sancționat cei mai mari producători ruși de petrol, Lukoil și Rosneft, primele sancțiuni majore împotriva Moscovei de la preluarea mandatului de către Donald Trump anul trecut. Ca urmare, Lukoil a fost nevoită să vândă cea mai mare parte a activelor sale din străinătate, menționează publicația, trimițând la un material anterior. The Moscow Times amintește că Trump a promis în campanie că va pune capăt războiului din Ucraina „din prima zi” a președinției, însă demersurile pentru un acord de pace s-au blocat aproape imediat după lansare. În paralel, președintele american a spus că speră la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, inclusiv la posibile acorduri de afaceri între cele două țări, potrivit Trump White House Archives . Sancțiunile împotriva Lukoil și Rosneft au venit după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin din august, în Alaska, unde, potrivit unor oficiali de la Kremlin, cele două părți ar fi ajuns la anumite „înțelegeri” privind pași către încheierea războiului. În interviul pentru TV BRICS, Lavrov a declarat că nu vede „nicio perspectivă pozitivă” nici pe plan economic și a acuzat Washingtonul că ar urmări controlul rutelor globale de aprovizionare cu energie către marile economii de pe mai multe continente, adăugând că Rusia rămâne deschisă cooperării, dar că „americanii înșiși creează obstacole artificiale”. Pe frontul negocierilor, oficiali ruși, ucraineni și americani s-au întâlnit în două runde de discuții de pace la Abu Dhabi de la începutul anului, fără a ajunge la un compromis pe tema sensibilă a teritoriilor, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în acest weekend că Statele Unite presează ambele țări să încheie războiul până în iunie. [...]

Ministrul iranian de externe discutând despre programul nuclear al țării.
Externe08 feb. 2026

Iranul nu cedează în fața presiunilor internaționale – îmbogățirea uraniului va continua „chiar și în caz de război”

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului nici în cazul unui conflict militar , a avertizat ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , într-o declarație fermă făcută duminică, la doar două zile după ultimele negocieri cu Statele Unite privind dosarul nuclear, informează Digi24 . Aflat la un forum la Teheran, diplomatul iranian a declarat că țara sa „a plătit un preț foarte mare” pentru acest program și că „nimeni nu are dreptul să ne dicteze comportamentul”. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor accentuate dintre Teheran și Washington, după ce oficiali americani, printre care și emisarul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, au purtat discuții cu partea iraniană vineri, în Oman. Întâlnirea a avut loc în contextul unei desfășurări militare americane de amploare în regiunea Golfului, inclusiv prezența portavionului USS Abraham Lincoln , văzută ca o demonstrație de forță din partea SUA. Araghchi a respins categoric orice intimidare: „Desfășurarea lor militară în regiune nu ne sperie. Suntem un popor al diplomației, dar și un popor al războiului – deși nu căutăm războiul”, a spus acesta în fața publicului intern. Această poziție intransigentă a Teheranului vine într-un moment în care administrația americană exercită presiuni suplimentare prin sancțiuni economice și avertismente publice, încercând să readucă Iranul la masa negocierilor în condiții mai stricte decât cele prevăzute în Acordul Nuclear din 2015. De asemenea, dosarul nuclear iranian rămâne o sursă majoră de îngrijorare internațională, în special după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat, în trecut, că Iranul a crescut nivelul de îmbogățire a uraniului peste limitele convenite, alimentând suspiciuni privind intenții non-pașnice. În ciuda retoricii dure, Iranul insistă că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile și că îmbogățirea uraniului este un drept suveran, protejat inclusiv de tratatele internaționale. [...]

Serghei Lavrov discută despre tensiunile dintre Rusia și Europa.
Externe10 feb. 2026

Rusia afirmă că nu va ataca Europa - avertizează însă cu război total dacă este lovită prima

Rusia avertizează că ar răspunde cu „un război total” dacă state europene ar lovi primele, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , în timp ce, conform aceleiași relatări, atacuri cu drone rusești au ucis cel puțin cinci oameni și au rănit alți 14. Într-un interviu pentru presa rusă, Lavrov a încercat să respingă ideea unui atac inițiat de Moscova asupra Europei, dar a introdus explicit scenariul unei escaladări majore în cazul unei lovituri „primite” dinspre europeni. > „Rusia nu are absolut niciun motiv să atace Europa. Dar dacă Europa începe să atace Rusia, nu vom riposta doar cu o operaţiune militară specială, ci cu un răspuns militar pe scară largă”, a afirmat Serghei Lavrov. Euronews explică faptul că Rusia folosește termenul „operațiune militară specială” pentru a desemna invazia din Ucraina, iar formularea „răspuns militar pe scară largă” sugerează o ripostă semnificativ mai agresivă decât cadrul actual al conflictului. În plan politic, avertismentul are rolul de a muta accentul de la intențiile Moscovei la o logică de descurajare, în care Rusia își justifică o eventuală escaladare printr-un atac inițial al Europei. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat o intensificare a cooperării cu Europa pe zona de producție și export de armament, inclusiv prin deschiderea unor centre de export. El a spus că, în 2026, ar urma să existe zece astfel de centre în Europa, inclusiv în statele baltice și în Europa de Nord, și a indicat că producția de drone ucrainene ar urma să înceapă în Germania de la jumătatea lunii februarie, menționând și linii de producție în Marea Britanie. Pe fondul acestor evoluții, șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiha, a cerut Uniunii Europene să impună cetățenilor ruși care au participat la războiul împotriva Ucrainei o interdicție totală de intrare în bloc. Totodată, în teren, Rusia a bombardat mai multe localități ucrainene, iar, potrivit informațiilor prezentate, au fost lansate 11 rachete balistice Iskander și 149 de drone de diferite tipuri asupra unor ținte civile din Harkov, Odesa și regiunea Donețk. [...]

Fabrica Samsung SDI din Göd, Ungaria, cu vegetație și bănci în față.
Externe10 feb. 2026

Samsung Göd, sub protecția guvernului ungar – investigație Telex: Substanțe toxice, mușamalizări și presiuni politice la cel mai mare producător de baterii din Ungaria

Potrivit unei anchete publicate de Telex.hu , autoritățile ungare au avut cunoștință de mai bine de doi ani de poluarea gravă și riscurile toxice din fabrica Samsung SDI de la Göd, dar nu au închis unitatea și au continuat să o susțină politic și financiar , deși investigațiile interne ale serviciilor de informații arătau clar că angajații erau expuși constant la substanțe cancerigene peste limita legală. Un raport clasificat al Alkotmányvédelmi Hivatal (serviciul de protecție constituțională) și al Centrului Național de Informații , ajuns în primăvara lui 2023 pe masa guvernului, a dezvăluit că Samsung a ascuns rezultatele reale ale măsurătorilor interne privind nivelurile de contaminare din aer , iar în unele cazuri expunerea la pulberi de nichel, cobalt și mangan a depășit de peste 500 de ori limitele admise . În ciuda acestor date alarmante, guvernul nu a oprit activitatea fabricii . Ministrul Rogán Antal , responsabil cu coordonarea serviciilor secrete și comunicarea guvernamentală, a avertizat colegii din executiv că expunerea publică a cazurilor de contaminare ar reprezenta „un risc politic inacceptabil” pentru Fidesz , mai ales în apropierea alegerilor locale. El a susținut suspendarea activității fabricii, dar s-a confruntat cu opoziția ministrului de externe Péter Szijjártó , aliat apropiat al conducerii Samsung, și a parlamentarului local Tuzson Bence , care au pledat pentru menținerea producției. Raportul serviciilor de informații a confirmat că Samsung nu doar că nu a luat măsuri , dar a și manipulat comunicarea cu autoritățile și a subestimat gravitatea contaminării. În unele cazuri, în loc să remedieze problemele, managementul a mutat muncitorii cu valori crescute ale metalelor grele în alte secții, înlocuindu-i cu angajați noi care nu acumulaseră încă substanțe toxice. În 2023, după ce presa independentă din Ungaria (în special Átlátszó) a început să publice documente oficiale și mărturii din interior, conducerea Samsung s-a temut de sancțiuni. Potrivit surselor Telex, panica a fost atât de mare încât au fost aduși ingineri din Coreea de Sud și au fost instalate filtre industriale de aer, aduse pe calea aerului , pentru a reduce nivelul de poluare în regim de urgență. Cu toate acestea, guvernul a decis să acorde companiei în toamna anului 2025 un ajutor de stat de 133 de miliarde de forinți (peste 330 de milioane de euro) , fără a mai include condiția inițială de creare a 1900 de noi locuri de muncă. Fabrica, aflată între timp pe pierdere și cu personal redus, a fost menținută în funcțiune, iar autorizațiile de mediu i-au fost reînnoite sau tolerate în ciuda suspendării temporare de către instanțe. În paralel, campaniile de comunicare ale guvernului au încetat să mai folosească termenul „industrie de baterii”, preferând expresii precum „industrie verde” sau „industrie auto electrică”, în încercarea de a reduce impactul negativ asupra opiniei publice, în condițiile în care sondajele arătau o opoziție largă față de aceste fabrici. Cazul Samsung Göd devine astfel emblematic pentru modul în care interesele economice, loialitatea politică și lipsa de transparență pot eclipsa siguranța publică și protecția muncitorilor , într-o țară unde autoritățile se feresc să se confrunte cu marii investitori străini, chiar și în fața riscurilor pentru sănătate publică. [...]