Știri
Știri din categoria Externe

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a efectuat prima vizită oficială la nivel înalt în Armenia, în cadrul căreia a fost semnat un acord istoric privind cooperarea nucleară civilă între cele două țări, transmite Anadolu Agency. Acordul, cunoscut sub numele de „123 Agreement”, va permite firmelor americane și armene să colaboreze în domeniul energiei nucleare civile, deschizând drumul pentru exporturi americane estimate la 5 miliarde de dolari și sprijin pe termen lung de încă 4 miliarde prin livrări de combustibil și servicii de mentenanță.
Premierul armean Nikol Pașinian a declarat că documentul marchează un „nou capitol” în relația energetică bilaterală și contribuie la diversificarea surselor de energie ale țării sale. De asemenea, Pașinian a exprimat recunoștință pentru sprijinul constant oferit de SUA în domeniul securității nucleare.
Cu aceeași ocazie, Armenia a anunțat achiziția de drone de recunoaștere V-BAT din Statele Unite, în valoare de 11 milioane de dolari, prin programul Foreign Military Sales. JD Vance a subliniat că această achiziție va contribui la consolidarea securității în regiune și la menținerea păcii într-un context geopolitic tensionat.
Vizita lui Vance la Erevan este una istorică, fiind prima vizită oficială a unui vicepreședinte american în Armenia. Oficialul a vorbit și despre un amplu proiect regional numit TRIPP („Trump Route for International Peace and Prosperity”), menit să transforme regiunea prin crearea de rețele comerciale, energetice și logistice între Armenia și vecinii săi. Potrivit acestuia, interconectarea economică este cheia pentru o pace durabilă în Caucaz.
În același context, premierul armean a amintit și de o discuție recentă avută cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, la Abu Dhabi, sugerând că părțile sunt mai aproape ca oricând de un acord de pace ireversibil.
Recomandate

Vladimir Putin spune că aderarea Armeniei la UE este „pur și simplu imposibilă” , potrivit AGERPRES , care citează AFP. Declarația a fost făcută miercuri, 1 aprilie 2026, în timpul primirii la Kremlin a premierului armean Nikol Pașinian . Putin a argumentat că Armenia este deja parte a Uniunii Economice Eurasiatice, o uniune vamală dominată de Rusia, iar apartenența simultană la două uniuni vamale diferite nu ar fi posibilă. În acest context, liderul rus a cerut ca relațiile economice cu „terțe țări” să fie stabilite în termeni pe care i-a descris drept transparenți și agreați de la început. „Aderarea la o uniune vamală atât cu Uniunea Europeană cât și cu Uniunea Economică Eurasiatică este imposibilă (...) prin definiție.” Armenia a aderat în 2015 la Uniunea Economică Eurasiatică, însă în ultimii doi ani autoritățile de la Erevan au avut o poziționare tot mai tensionată față de Moscova. Statul armean reproșează Rusiei, aliata sa tradițională, sprijinul considerat insuficient în diferendele cu Azerbaidjanul, în special în timpul conflictelor armate din Nagorno Karabah din 2020 și 2023, notează AFP, citată de AGERPRES. În paralel, anul trecut parlamentul armean a adoptat o lege pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, un pas care amplifică miza geopolitică a relației dintre Erevan și Moscova. Tot la întâlnirea de la Kremlin, Putin i-a transmis lui Pașinian că speră ca la alegerile parlamentare programate în Armenia în iunie să poată participa și mișcările politice considerate „pro-ruse”, mai consemnează AGERPRES. [...]

Bulgaria confirmă că Iranul a avertizat-o să nu permită SUA folosirea aeroporturilor sale , relatează Euronews România , care citează Reuters prin Agerpres. Ministerul de Externe de la Sofia a transmis că avertismentul a fost primit luna trecută și viza utilizarea aeroporturilor bulgare de către avioane americane implicate în operațiuni militare în Iran. Precizarea a venit după ce, miercuri, un deputat al partidului „Există un astfel de popor”, Stanislav Balabanov, a publicat o notă datată 18 martie, în care guvernul iranian protesta față de staționarea pe aeroportul Vasil Levski din Sofia (aeroportul civil al capitalei) a unor aeronave americane de realimentare. În document, Iranul afirmă că „își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare” pentru protejarea suveranității, securității și intereselor naționale, în conformitate cu dreptul internațional. După apariția notei, viceministrul bulgar de externe Marin Raikov a confirmat existența documentului, dar a insistat că „Bulgaria nu este în război”. El a susținut că „niciun avion de luptă nu este realimentat deasupra Bulgariei pentru a participa la operațiuni militare”, referindu-se la avioanele cisternă americane, folosite pentru realimentarea în zbor a avioanelor de atac. În același context, Raikov a declarat că Bulgaria menține relații diplomatice „intacte” cu Iranul și a reiterat poziția autorităților potrivit căreia aeronavele americane care au aterizat pe aeroportul civil din Sofia fac parte din prezența avansată a NATO. Oficialul a mai spus că parlamentul bulgar nu a aprobat decizii de sprijinire a acțiunilor militare relevante în regiunea Strâmtorii Ormuz. Euronews România mai notează că și alte state europene, îngrijorate de războiul desfășurat de SUA și Israel împotriva Iranului, au respins punerea la dispoziție a unor infrastructuri pentru sprijin logistic. Spania și-a închis spațiul aerian pentru avioanele militare implicate în operațiuni și a refuzat accesul la baze, Italia a respins folosirea bazei Sigonella, iar Franța a blocat survolul pentru avioanele americane care transportă arme către Israel. [...]

Donald Trump spune că SUA ar putea încheia campania militară împotriva Iranului în două-trei săptămâni , potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Declarația, făcută marți în Biroul Oval, este prezentată drept cea mai explicită de până acum privind intenția președintelui american de a opri un conflict care durează de circa o lună și care a afectat piețele globale de energie. Trump le-a spus jurnaliștilor că retragerea ar putea avea loc rapid, indicând un orizont de „două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”. În același context, el a afirmat că Iranul nu trebuie să ajungă la un acord cu Washingtonul pentru ca SUA să închidă operațiunea. „Vom pleca foarte curând.” În schimb, președintele a condiționat încheierea campaniei de incapacitatea Iranului de a dobândi în curând o armă nucleară, folosind o formulare dură despre obiectivul militar urmărit. „Atunci vom pleca”, a adăugat el, conform relatării. Mai devreme în aceeași zi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că următoarele zile ale operațiunii „Epic Fury” vor fi „decisive”, dar a refuzat să ofere un calendar concret pentru finalul războiului. El a argumentat că administrația nu va comunica „precis” durata, invocând obiectivele operaționale. În plan diplomatic, Iranul nu a răspuns încă unei propuneri americane în 15 puncte, potrivit a două surse familiarizate cu detaliile, citate de The Jerusalem Post. Publicația notează că unul dintre motive ar fi o dispută la vârful puterii de la Teheran între tabăra dură, asociată inclusiv cu comandantul Gardienilor Revoluției Ahmad Vahidi și cu președintele Parlamentului, Qalibaf, și figuri considerate mai moderate, precum președintele Pezeshkian și ministrul de Externe Araghchi, în condițiile în care, „pentru moment”, durii ar avea avantajul. Tot marți, secretarul de stat Marco Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul poate vedea „linia de sosire” a războiului, deși nu „astăzi” sau „mâine”. El a spus că există mesaje schimbate între SUA și Iran și că ar putea exista „la un moment dat” o întâlnire directă, adăugând că după conflict SUA vor trebui să își reexamineze relațiile cu NATO, inclusiv în contextul accesului la baze și drepturi de survol. [...]

Două treimi dintre americani vor ca SUA să iasă rapid din războiul cu Iranul , chiar dacă asta ar însemna să nu fie atinse obiectivele stabilite de administrația Trump, potrivit Reuters , care citează un sondaj Reuters/Ipsos realizat între vineri și duminică. Sondajul arată că 66% dintre respondenți susțin încheierea rapidă a implicării SUA, în timp ce 27% spun că Washingtonul ar trebui să urmărească atingerea tuturor obiectivelor în Iran, chiar dacă asta prelungește conflictul; 6% nu au răspuns. În rândul republicanilor lui Trump, opiniile sunt mai împărțite: 40% ar prefera încheierea rapidă, iar 57% ar susține o implicare mai îndelungată. „Două treimi dintre americani cred că SUA ar trebui să lucreze pentru a-și încheia rapid implicarea în războiul cu Iranul, chiar dacă asta înseamnă să nu atingă obiectivele stabilite de administrația Trump.” Conflictul, aflat la aproximativ o lună de la declanșare, s-a extins în Orientul Mijlociu, a provocat mii de morți și a afectat economia globală prin scumpirea energiei, alimentând temeri privind inflația la nivel mondial, notează Reuters. Pe plan intern, 60% dintre respondenți au spus că dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului, iar 35% le aprobă, într-un eșantion de 1.021 persoane. Un efect vizibil în SUA este creșterea prețului benzinei: acesta a depășit 4 dolari pe galon luni, pentru prima dată în peste trei ani, potrivit datelor serviciului de monitorizare a prețurilor GasBuddy, menționate de Reuters. Totodată, două treimi dintre respondenți se așteaptă ca prețurile la benzină să se înrăutățească în următorul an, inclusiv 40% dintre republicani. Pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului (midterm) din noiembrie 2026, care vor decide controlul asupra majorităților strânse din Camera Reprezentanților și Senat, sondajul indică și o presiune economică resimțită de populație. Mai mult de jumătate dintre respondenți cred că războiul va avea un impact în principal negativ asupra situației lor financiare personale, inclusiv 39% dintre republicanii intervievați. 66% vor încheierea rapidă a implicării SUA, chiar fără atingerea obiectivelor; 27% vor continuarea până la atingerea lor; 6% nu răspund. 60% dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului; 35% le aprobă (sondaj pe 1.021 persoane). În rândul republicanilor: 40% ar încheia rapid; 57% ar susține o implicare mai lungă. Benzina a trecut de 4 dolari/galon; două treimi anticipează prețuri mai mari în următorul an. Peste jumătate se așteaptă la efecte negative asupra finanțelor personale. [...]

Războiul din Orientul Mijlociu a produs pierderi de până la 194 miliarde de dolari – impact economic major în doar o lună potrivit Al Jazeera , conflictul dintre SUA, Israel și Iran a generat un șoc economic sever în statele arabe, cu efecte rapide asupra creșterii economice, locurilor de muncă și nivelului de trai. Un raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) estimează că produsul intern brut al regiunii ar putea scădea cu 3,7% până la 6% după doar patru săptămâni de lupte, echivalentul unor pierderi între 120 și 194 miliarde de dolari. Impact economic și social Potrivit ONU, consecințele nu se limitează la indicatorii macroeconomici: aproximativ 3,7 milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute alte circa 4 milioane de persoane riscă să ajungă sub pragul sărăciei economiile din regiune sunt descrise drept „fragile” în fața șocurilor Raportul ia în calcul un conflict „scurt, dar intens”, ceea ce sugerează că efectele ar putea deveni mult mai grave dacă războiul continuă . Factori care amplifică criza Mai multe elemente contribuie la deteriorarea rapidă a situației: atacurile Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf perturbarea exporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Hormuz creșterea prețului petrolului, Brent depășind 118 dolari/baril blocaje în lanțurile globale de aprovizionare Aceste evoluții generează efecte în lanț, de la inflație crescută până la scăderea comerțului și a investițiilor. Zonele cele mai afectate Raportul evidențiază că impactul este inegal distribuit: Regiune Situație Levant creștere accentuată a sărăciei Sudan, Yemen vulnerabilitate ridicată Liban distrugeri majore și deplasări de populație Libanul este unul dintre cele mai afectate state, după ce a fost atras în conflict în urma escaladării dintre Hezbollah și Israel. Bombardamentele au dus deja la distrugeri ale infrastructurii și la evacuări masive. Perspective Oficialii ONU avertizează că fiecare zi de conflict agravează situația economică globală, nu doar regională. Interdependența economiilor din Orientul Mijlociu face ca efectele să se propage rapid , inclusiv prin piețele energetice și comerciale. În concluzie, chiar și un conflict de scurtă durată produce pierderi economice masive și amplifică riscurile sociale, iar o eventuală prelungire ar putea transforma criza într-una de amploare regională și globală. [...]

Franța este acuzată că a îngreunat o ofensivă împotriva Iranului potrivit Le Figaro , care descrie o nouă rundă de critici la adresa președintelui Emmanuel Macron venite dinspre Statele Unite și Israel, pe fondul tensiunilor legate de sprijinul acordat operațiunilor din Orientul Mijlociu. Publicația franceză notează revenirea „French bashing”, cu trimitere la episodul din 2003, când Parisul a refuzat să susțină războiul american din Irak și a intrat pentru o perioadă îndelungată în dizgrația administrației de la Washington. În prezent, arată Le Figaro, rezervele Franței față de intervenția israeliano-americană alimentează nemulțumiri în rândul unor responsabili americani. Conform articolului, Donald Trump reproșează Franței că ar fi refuzat, în weekendul precedent, survolul spațiului aerian francez de către avioane americane care transportau echipamente militare pentru Israel. În acest context, Trump a calificat Franța drept „foarte inutilă” și a spus că Statele Unite „își vor aminti” acest lucru. Le Figaro consemnează, de asemenea, că președintele american a criticat mai larg aliații Washingtonului pentru lipsa de sprijin, pe care i-a descris anterior drept „lași”, iar marți i-a numit „puțin cooperanți”. Potrivit textului, mesajul nu vizează doar Franța, ci „toate marile țări europene”. În exemplificare, publicația menționează Italia, despre care spune că a refuzat să autorizeze, săptămâna trecută, aterizarea unor avioane americane care se îndreptau spre Orientul Mijlociu pe o bază aeriană din Sicilia. Articolul indică și o miză mai amplă: odată cu Franța este pusă sub presiune și NATO, pe care Donald Trump amenință că ar putea să o părăsească. [...]