Știri
Știri din categoria Externe
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a efectuat prima vizită oficială la nivel înalt în Armenia, în cadrul căreia a fost semnat un acord istoric privind cooperarea nucleară civilă între cele două țări, transmite Anadolu Agency. Acordul, cunoscut sub numele de „123 Agreement”, va permite firmelor americane și armene să colaboreze în domeniul energiei nucleare civile, deschizând drumul pentru exporturi americane estimate la 5 miliarde de dolari și sprijin pe termen lung de încă 4 miliarde prin livrări de combustibil și servicii de mentenanță.
Premierul armean Nikol Pașinian a declarat că documentul marchează un „nou capitol” în relația energetică bilaterală și contribuie la diversificarea surselor de energie ale țării sale. De asemenea, Pașinian a exprimat recunoștință pentru sprijinul constant oferit de SUA în domeniul securității nucleare.
Cu aceeași ocazie, Armenia a anunțat achiziția de drone de recunoaștere V-BAT din Statele Unite, în valoare de 11 milioane de dolari, prin programul Foreign Military Sales. JD Vance a subliniat că această achiziție va contribui la consolidarea securității în regiune și la menținerea păcii într-un context geopolitic tensionat.
Vizita lui Vance la Erevan este una istorică, fiind prima vizită oficială a unui vicepreședinte american în Armenia. Oficialul a vorbit și despre un amplu proiect regional numit TRIPP („Trump Route for International Peace and Prosperity”), menit să transforme regiunea prin crearea de rețele comerciale, energetice și logistice între Armenia și vecinii săi. Potrivit acestuia, interconectarea economică este cheia pentru o pace durabilă în Caucaz.
În același context, premierul armean a amintit și de o discuție recentă avută cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, la Abu Dhabi, sugerând că părțile sunt mai aproape ca oricând de un acord de pace ireversibil.
Recomandate
Discuția Putin–Trump înaintea summitului NATO de la Ankara poate influența direcția negocierilor privind Ucraina , pe fondul unui impas diplomatic și al unei situații militare disputate pe teren, potrivit Economica . Conform declarațiilor lui Iuri Ușakov, consilier diplomatic al Kremlinului, citați de agenția Ria Novosti, cei doi președinți au discutat „în mod firesc” despre o posibilă reglementare în Ucraina, ținând cont și de participarea viitoare a lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, programat pe 7 și 8 iulie. Apelul telefonic ar fi durat o oră și 25 de minute. Pe agenda convorbirii au intrat și alte teme de politică internațională, inclusiv situația din Iran și din Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse. Miza diplomatică: summitul NATO și canalul Trump–Zelenski Înaintea discuției Putin–Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA. Zelenski a spus că au discutat despre situația de pe linia frontului și despre eforturile diplomatice, susținând că „există o reală perspectivă de a pune capăt acestui război” și că „determinarea Americii este decisivă”. Zelenski a mai afirmat că au convenit să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara , unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări începând de marți. Context operațional: revendicări pe front și negocieri blocate Potrivit lui Ușakov, Putin ar fi prezentat „tabloul situației reale pe câmpul de luptă”, susținând că forțele ruse „avansează cu încredere”. În același timp, Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, un punct important în regiunea Donețk, însă Kievul a dezmințit ferm și a spus că încă îl controlează, în condițiile în care luptele continuă. Materialul notează că, pe front, forțele ruse aproape că nu au făcut progrese în ultimele luni, în special din cauza utilizării masive a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și produce pierderi mari de ambele părți. Din punct de vedere diplomatic, negocierile rămân în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție respinsă de Kiev. [...]
Turcia leagă stabilitatea regională de acordul SUA–Iran și avertizează că o escaladare ar pune presiune pe energie și comerț , după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a cerut ca Israelului să nu i se permită să „dinamiteze” înțelegerea, potrivit Agerpres . Erdogan a spus, la Istanbul, într-o apariție alături de premierul pakistanez Shehbaz Sharif , că eforturile de pace din Orientul Mijlociu nu ar fi putut reuși fără sprijin regional și că soluțiile fără „voința și contribuțiile țărilor regionale” nu pot fi durabile. „Urmărim cu atenție tentativele administrației israeliene de a dinamita acordul SUA-Iran. Actualului guvern israelian dependent de război nu trebuie să i se permită să ne atragă geografia în mirosul de sânge și praf de pușcă din nou.” Cooperare economică Turcia–Pakistan, cu accent pe energie În același context, Erdogan a afirmat că Turcia intenționează să aprofundeze cooperarea cu Pakistan în domeniile energiei, transportului, tehnologiei informației și apărării, menționând un obiectiv de schimburi comerciale de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei). Anterior, oficiali din ambele țări au participat la un forum de afaceri la Istanbul. Ministrul turc al energiei, Alparslan Bayraktar, a declarat că firmele turcești vor să contribuie la proiecte în Pakistan și să împărtășească din expertiza Turciei în energie, în condițiile în care Pakistanul trece printr-o transformare a sectorului său electric. Contextul politic invocat de Ankara Turcia, membru NATO și vecin al Iranului, a acuzat în repetate rânduri Israelul că încearcă să submineze acordul SUA–Iran mediat de Pakistan și a condamnat operațiunile israeliene din Gaza, Liban și Siria, mai notează Agerpres, care citează Reuters. [...]
Controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz revine ca pârghie economică majoră , într-un context în care noua conducere de la Teheran a ieșit din război mai încrezătoare și mai dură, potrivit unei analize citate de Digi24 , care preia informații din Washington Post. Moartea liderului suprem Ali Khamenei, survenită chiar în prima zi a războiului, a alimentat așteptări în SUA și Israel privind o posibilă prăbușire a regimului. La patru luni distanță, înmormântarea de stat organizată la Teheran este prezentată, dimpotrivă, ca semn al supraviețuirii Republicii Islamice și al consolidării unei noi generații de lideri, descrisă de oficiali din securitate și experți drept mai bine ancorată în mecanismele puterii și mai intransigentă. De ce contează: Ormuz, din nou instrument de presiune cu efecte economice În analiza citată, Iranul este descris ca folosind din nou Strâmtoarea Ormuz – rută cheie pentru transportul de petrol – drept pârghie economică, inclusiv prin atacuri sporadice în Golful Persic și prin afirmarea controlului asupra strâmtorii. Un oficial european citat sub anonimat spune că liderii iranieni sunt convinși că pot „dicta condițiile”, după ce au redescoperit Ormuz ca instrument de presiune. În același timp, un expert israelian, Raz Zimmt (Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel), apreciază că Iranul ar putea fi „mai slab din punct de vedere economic” și al unor capacități strategice, dar mai îndrăzneț și mai încrezător în sine. O conducere mai militarizată și mai dură intern Noua ierarhie este asociată cu aparatul de securitate și structurile de elită ale regimului, inclusiv Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice . Potrivit sursei, aproape toți cei ajunși în funcții înalte au trecut prin roluri legate de reprimarea protestelor interne și de sprijinirea milițiilor aliate, precum Hezbollah și Hamas. Textul indică și o posibilă înăsprire a controlului intern: regimul „se pare” că a desfășurat o campanie de execuții împotriva criticilor și oponenților politici, chiar în perioada conflictului. Concesii financiare și testul succesiunii Conform analizei, noua conducere ar putea avea de gestionat o reconstrucție economică dificilă după război și presiunea de a îmbunătăți condițiile de viață. În acest context, este menționat un „memorandum preliminar de înțelegere” al administrației Trump care ar include deblocarea unor active iraniene înghețate „în valoare de miliarde de dolari” și alte beneficii financiare, descrise ca potențial colac de salvare pentru Teheran. Succesiunea este legată de Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, despre care sursa afirmă că s-a ascuns după ce ar fi fost rănit în atacul în care a murit tatăl său. Funeraliile sunt prezentate ca un test de autoritate și de securitate: absența sa ar putea alimenta speculații privind slăbiciunea, incapacitatea fizică sau chiar decesul, avertizează un fost ofițer CIA citat în material. În paralel, experții citați susțin că noul lider ar fi stabilit limite pentru negocierile cu SUA, excluzând discuții de fond despre programul nuclear înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu durabil. [...]
Ucraina a autorizat primul export oficial de drone de luptă către SUA , un pas care mută industria ucraineană de la producție pentru frontul propriu la livrări externe cu implicații directe pentru lanțurile de aprovizionare militare occidentale, potrivit Mediafax . Kievul a aprobat livrarea a 2.000 de sisteme de drone de atac F10 către Forțele Armate ale Statelor Unite, informație atribuită de sursă canalului Nexta. Compania ucraineană F-Drones a primit autorizație de la Serviciul de Stat pentru Controlul Exporturilor , iar anunțul a fost relatat de Interfax-Ucraina. De ce contează: trecerea de la „componente” la export de produse gata de luptă Acesta este, conform informațiilor citate, primul export oficial de drone „pregătite de luptă” și produse în Ucraina. Până acum, discuțiile au vizat mai degrabă livrări de tehnologie, piese sau componente separate, nu sisteme complete. Context: experiența de război devine resursă pentru aliați În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a acumulat experiență în utilizarea și fabricarea dronelor, precum și în apărarea împotriva dronelor inamice. În acest context, SUA, unele state bogate din Orientul Mijlociu și Uniunea Europeană au apelat la expertiza ucraineană pentru a-și consolida capabilitățile cu sisteme de drone. În UE s-a discutat despre o „alianță a dronelor” care ar implica mai multe țări europene, iar unele state, inclusiv Germania, au semnat deja acorduri cu Ucraina în acest domeniu. Legătură cu România Materialul menționează că România a negociat cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone, într-un proiect finanțat cu 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) prin SAFE . [...]
Donald Trump a folosit un Boeing 777 primit cadou din Qatar ca aeronavă prezidențială , într-un zbor demonstrativ deasupra Muntelui Rushmore, în cadrul evenimentelor de Ziua Independenței SUA, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Președintele american a călătorit spre Muntele Rushmore (Dakota de Sud) la bordul „noului Air Force One”, în contextul manifestărilor dedicate celor 250 de ani de existență a Statelor Unite. Discursul său a fost rostit la aceeași locație. Aeronava, folosită a doua oară de Trump Conform Reuters, aceasta a fost a doua călătorie a lui Trump la bordul Boeingului 777, aeronava fiind descrisă drept un cadou din partea Qatarului. Avionul ar urma să servească drept aeronavă prezidențială pentru restul mandatului. Mesajul politic, integrat în festivități La poalele Muntelui Rushmore, Trump a susținut un discurs cu temă patriotică, în care a salutat „miracolul american” și a adus un omagiu președinților reprezentați pe monument: George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln și Theodore Roosevelt. În același discurs, Trump a vorbit despre o „nouă ofensivă” împotriva identității americane, pe care a pus-o pe seama „radicalilor” și „extremiștilor”, potrivit relatării citate. Ce urmează în programul de 4 iulie Călătoria cu noua aeronavă este prezentată drept prima dintr-o serie de apariții publice de Ziua Independenței. Trump ar urma să organizeze un miting pe esplanada National Mall din Washington, înaintea unui spectacol de artificii pe care îl descrie drept „cel mai mare din lume”, menționând „aproape 850.000 de rachete”, conform Reuters. [...]
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „decizii importante”, pe fondul disputei privind controlul Kostiantinivkăi , potrivit HotNews . Mesajul Moscovei mută accentul de la locul negocierilor la raportul de forțe de pe front, într-un moment în care Rusia susține că a ocupat orașul, iar Ucraina neagă. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o emisiune radio că Volodimir Zelenski „poate veni la Moscova imediat ce va fi pregătit să ia decizii importante şi responsabile”. El a respins ideea unei întâlniri la Kostiantinivka, subliniind că „Moscova este capitala Rusiei, nu Konstantinovka”, potrivit News.ro, care citează agenția rusă TASS. Disputa privind Kostiantinivka, folosită ca argument de negociere Declarațiile vin după ce Zelenski a propus o întâlnire cu Vladimir Putin la Kostiantinivka, oraș din estul Ucrainei pe care Rusia afirmă că l-a ocupat. Peskov a legat explicit tema întâlnirii de această revendicare, sugerând că o eventuală deplasare a liderului ucrainean ar trebui să aibă loc la Moscova. Vineri seară, Peskov a afirmat că Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului și că trupele ruse ar fi provocat pierderi mari ucrainenilor. Statul-major al Ucrainei a dezmințit sâmbătă informația, iar un oficial militar ucrainean a calificat-o drept „noi afirmaţii false”. Ce indică evaluările independente despre situația din oraș Kievul nu comentase inițial, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația la Kostiantinivka este dificilă, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, statul-major ucrainean a menționat lupte grele în jurul localității. O evaluare a Institute for the Study of War arată că Rusia a obținut succese tactice în ultimele săptămâni, dar descrie prezența rusă în oraș ca fiind formată din mici grupuri de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, care ar controla cea mai mare parte a localității. De ce contează: „ Centura Fortărețelor ” și costul unei străpungeri Kostiantinivka este unul dintre pilonii așa-numitei „Centuri a Fortărețelor”, o fâșie de circa 50 km care include Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka, esențială pentru menținerea unei linii de front defensabile de către o armată aflată în inferioritate numerică și materială. HotNews a detaliat anterior miza acestei linii defensive în materialul despre „Centura Fortărețelor” . În acest context, poziționarea Kremlinului privind o întâlnire la Moscova, „când Zelenski va fi pregătit să ia decizii importante”, funcționează și ca semnal politic: negocierile sunt împinse spre un cadru în care Rusia încearcă să capitalizeze orice avantaj de pe teren, în timp ce controlul efectiv asupra orașului rămâne contestat. Pentru contextul revendicării ruse privind ocuparea localității, HotNews a relatat și despre momentul în care Putin ar fi „sărbătorit” cucerirea, într-un articol separat: „Vladimir Putin a sărbătorit ocuparea oraşului Kostiantinivka” . [...]
