Știri
Știri din categoria Externe
O posibilă reevaluare a poziției SUA față de suveranitatea Insulelor Falkland riscă să amplifice tensiunile din Atlanticul de Sud, pe fondul acuzațiilor că administrația Trump folosește dosarul ca pârghie politică împotriva Marii Britanii în contextul războiului cu Iranul, potrivit Daily Mail.
Șefa executivă a guvernului insulelor, Dr. Andrea Clausen, a declarat că localnicii se simt insultați de „jocurile” politice dintre Washington și Buenos Aires și că teritoriul ar fi tratat ca o „piesă” într-o dispută mai largă. Afirmațiile vin după ce un memorandum intern scurs în presă luna trecută ar fi sugerat că SUA ar urma să „revizuiască” poziția privind suveranitatea britanică asupra arhipelagului, pe fondul unei percepute lipse de sprijin din partea Londrei pentru campania militară americană în Iran.
Conform materialului, documentul ar fi fost redactat de un consilier junior și ar lega ideea revizuirii de refuzul premierului Keir Starmer de a permite accesul avioanelor americane la baza Diego Garcia și la baze de pe teritoriul britanic la începutul războiului cu Iranul. Ulterior, Starmer ar fi acceptat misiuni defensive, descrise ca având scopul de a proteja rezidenți din regiune, inclusiv cetățeni britanici, în contextul represaliilor iraniene.
Secretarul de stat american Marco Rubio a minimalizat scurgerea, descriind-o drept „doar un e-mail” și sugerând că reacțiile au fost exagerate. În același timp, nota ar fi încurajat poziția Argentinei, președintele Javier Milei afirmând public că insulele (numite în Argentina „Las Malvinas”) „au fost, sunt și vor fi întotdeauna argentiniene”. Vicepreședinta Victoria Villarruel a mers mai departe, susținând că britanicii care locuiesc pe insule ar trebui să „se întoarcă în Anglia”.
În plan operațional, articolul menționează că un grup naval american condus de portavionul USS Nimitz a fost văzut navigând alături de nave de război argentiniene în Atlanticul de Sud, episod pe care armata SUA l-a descris drept un „angajament bilateral” între cele două țări.
Pe insule, oficiali locali vorbesc despre o creștere a neliniștii, pe fondul retoricii Buenos Aires-ului și al temerilor că Argentina urmărește să se reînarmeze, după semnarea unui contract de „mai multe milioane de lire” pentru achiziția de avioane de luptă F-16. Jack Ford, membru al Adunării Legislative a Insulelor Falkland din 2023, a spus că există „nervozitate” în rândul populației și că amenințarea „nu va dispărea prea curând”, într-un teritoriu cu 3.600 de locuitori.
Downing Street a transmis că suveranitatea insulelor „nu este în discuție”, reiterând principiul autodeterminării. În replică, autorități argentiniene au cerut reluarea discuțiilor, insistând că disputa este „între state” și că Regatul Unit ar trebui să negocieze bilateral.
Contextul rămâne sensibil: în referendumul din martie 2013, 99,8% dintre votanți au ales menținerea statutului de teritoriu britanic de peste mări, vot pe care Argentina îl contestă.
Materialul citează și un sondaj realizat de More in Common, potrivit căruia doar 29% dintre britanici consideră „foarte important” ca Falkland să rămână britanice, iar în rândul tinerilor de 18–24 de ani procentul este de 9%. În același sondaj, 56% dintre respondenți ar susține acțiune militară dacă Argentina ar încerca să ocupe insulele.
În lipsa unei poziții oficiale americane care să confirme o schimbare de politică, episodul descris indică însă un risc practic: orice ambiguitate la Washington poate fi interpretată ca fereastră de oportunitate la Buenos Aires și ca factor de presiune asupra Londrei, într-un dosar în care semnalele politice și militare au efect imediat asupra securității regionale.
Recomandate
Iranul încearcă să reducă riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , pe fondul discuțiilor despre negocieri de pace cu SUA , susținând în același timp că noul Lider Suprem, Mojtaba Khamenei, este „în deplină sănătate”, potrivit Daily Mail . Teheranul a transmis răspunsul său la o propunere americană de a începe negocieri de pace pentru încheierea războiului, a relatat agenția IRNA, fără a oferi detalii. Conform materialului, propunerea SUA ar viza oprirea luptelor înainte de discuții pe subiecte mai sensibile, inclusiv programul nuclear al Iranului, iar răspunsul ar fi fost trimis către Pakistan, care mediază. Strâmtoarea Ormuz rămâne punctul critic pentru energie și transport În paralel, două nave au fost lăsate să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, în condițiile în care Iranul a blocat în mare parte transportul maritim non-iranian prin acest culoar. O navă operată de QatarEnergy , Al Kharaitiyat, a tranzitat strâmtoarea și se îndrepta spre Port Qasim (Pakistan), potrivit datelor firmei de analiză Kpler; ar fi prima navă qatareză cu gaz natural lichefiat care traversează de la începutul războiului, pe 28 februarie. Totodată, o navă cargo sub pavilion Panama, cu destinația Brazilia, care încercase anterior să tranziteze strâmtoarea pe 4 mai, a trecut folosind o rută desemnată de forțele armate iraniene, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. Materialul notează că, înainte de război, Strâmtoarea Ormuz transporta circa o cincime din oferta globală de petrol, ceea ce explică de ce blocajul a devenit un factor major de presiune, pe fondul unei crize energetice globale. Semnale mixte: tranzit permis, dar drone și tensiuni în Golf În pofida unui armistițiu vechi de o lună, duminică au fost detectate drone „ostile” deasupra mai multor țări din Golf, ceea ce indică persistența riscurilor de securitate în regiune. Emiratele Arabe Unite au anunțat interceptarea a două drone „venind din Iran”, iar Qatar a condamnat un atac cu dronă asupra unei nave cargo care venea din Abu Dhabi, în apele sale. Kuweitul a spus că apărarea antiaeriană a gestionat drone care i-au intrat în spațiul aerian. Pe plan diplomatic, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, i-a transmis ministrului iranian de externe Abbas Araqchi că folosirea Strâmtorii Ormuz ca „instrument de presiune” ar adânci criza și că libertatea de navigație nu ar trebui compromisă, potrivit ministerului de externe qatarez. Și ministrul de externe al Turciei a discutat cu Araqchi, conform unui oficial turc. În Iran, parlamentari ar lucra la un proiect de lege pentru „formalizarea” managementului strâmtorii, inclusiv prevederi privind interzicerea trecerii pentru navele „statelor ostile”, mai arată articolul. Context politic și militar: Teheranul vorbește despre starea liderului, după atacul din 28 februarie În același material, un oficial iranian de rang înalt, citat de agenția Fars, afirmă că Mojtaba Khamenei este „în deplină sănătate” după rănile suferite într-un atac comun SUA–Israel asupra complexului conducerii iraniene, pe 28 februarie. Oficialul, Mazaher Hosseini, director general de protocol la biroul liderului suprem, a spus că Khamenei ar fi fost doborât de unda de șoc și ar fi suferit răni la genunchi și la partea inferioară a spatelui, iar speculațiile privind răni la frunte ar fi nefondate. Potrivit relatării, Khamenei nu a mai fost văzut în public de la acel atac, iar Hosseini a confirmat că reședința sa a fost vizată și că soția lui și alte persoane au fost ucise. De ce contează Pentru piețele de energie și pentru lanțurile de aprovizionare, miza imediată rămâne dacă Iranul va continua să permită tranzite punctuale sau va menține blocajul, într-un context în care riscurile de securitate (drone, incidente maritime) persistă. În lipsa detaliilor despre răspunsul Iranului la propunerea SUA, direcția negocierilor rămâne incertă, iar tensiunea din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să fie principalul barometru al riscului regional. [...]
Creșterea bruscă a zborurilor de recunoaștere ale SUA lângă Cuba indică o escaladare operațională care, în episoade recente, a precedat intervenții americane , potrivit Meduza , care citează o analiză CNN bazată pe date deschise de aviație. CNN notează că, din 4 februarie, forțele navale și aeriene ale SUA au efectuat cel puțin 25 de astfel de misiuni în apropierea coastelor Cubei, în condițiile în care înainte de februarie o asemenea activitate era aproape inexistentă în zonă. Majoritatea zborurilor au avut loc în apropierea celor mai mari două orașe ale Cubei – Havana și Santiago de Cuba. Principalele platforme folosite au fost: P-8A Poseidon, avion de patrulare destinat supravegherii și recunoașterii; RC-135V Rivet Joint, specializat în recunoaștere radioelectronică (culegere de informații din comunicații și emisii radar); drone de recunoaștere la mare altitudine MQ-4C Triton. Pentagonul a refuzat să comenteze, potrivit aceleiași relatări. De ce contează acum: tipar observat înaintea unor operațiuni în Venezuela și Iran CNN susține că situații similare – în care înăsprirea retoricii administrației Trump a fost însoțită de intensificarea zborurilor de recunoaștere – au precedat capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la începutul lui ianuarie 2026, precum și începutul operațiunii SUA în Iran, în februarie. În ultimele săptămâni, declarațiile publice ale lui Donald Trump la adresa Cubei s-ar fi înăsprit, mai arată CNN. Președintele SUA a redistribuit pe rețelele sociale un comentariu potrivit căruia va vizita „o Havana liberă” înainte de a pleca din funcție, iar câteva zile mai târziu a dispus o blocadă petrolieră a insulei. Context: presiune crescută și blocaj pe combustibili Relațiile SUA–Cuba s-au deteriorat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025. De la începutul lui 2026, Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei și ar fi introdus, în fapt, o blocadă a livrărilor maritime de combustibil, ceea ce a dus la o criză energetică severă și pene de curent pe insulă, potrivit CNN. În același context, Meduza trimite și la un material anterior despre afirmațiile lui Trump privind o posibilă „preluare prietenoasă” a Cubei: Meduza . [...]
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , respinge ideea ca Rusia să influențeze alegerea interlocutorului european în negocierile despre Ucraina , după ce Vladimir Putin l-a indicat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder drept „mediator” preferat, potrivit News . Mesajul ei vizează o linie de reglementare politică: UE nu acceptă ca Moscova să „desemneze” negociatori „în numele nostru”. Kallas a argumentat că Schröder a avut legături directe cu companii rusești de stat, ceea ce, în opinia ei, explică de ce Putin îl preferă. „Gerhard Schröder a fost un lobbyist al întreprinderilor publice ruse, aşa că vedem clar de ce Putin îl vrea.” Șefa diplomației europene a respins explicit ideea ca Rusia să primească un rol în stabilirea reprezentării europene în eventuale discuții. „N-ar fi prea înţelept să i se dea Rusiei dreptul de a desemna un negociator în numele nostru.” Contextul propunerii și profilul lui Schröder Putin a fost întrebat sâmbătă care este candidatul său favorit pentru reluarea dialogului cu europenii și a răspuns că îl preferă „personal” pe Gerhard Schröder, fost cancelar german și fost lider al Partidului Social Democrat (SPD), aflat la putere în perioada 1998–2005. Schröder are 82 de ani și, potrivit informațiilor citate, a rămas de circa 20 de ani un susținător loial al liderului de la Kremlin. Refuzul lui Schröder de a condamna invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a atras critici din partea SPD, partid care este în prezent minoritar în coaliția cancelarului Friedrich Merz. Ce spune Kallas despre un dialog direct cu Putin Întrebată dacă ar fi oportun ca UE să discute direct cu Putin, Kallas a răspuns prudent, indicând că, înainte de orice contact cu Rusia, este necesară o poziționare internă comună la nivel european. „Înainte de a discuta cu Rusia, trebuie să discutăm între noi despre ceea ce vrem să vorbim cu ei.” [...]
Participarea lui Volodimir Zelenski la Summitul B9 de la Cotroceni ridică miza discuțiilor despre securitatea regională și sprijinul pentru Ucraina , în contextul în care liderul ucrainean va veni la București și va susține o alocuțiune la finalul reuniunii, potrivit News . Președintele Ucrainei este așteptat miercuri la Palatul Cotroceni, unde are loc Summitul B9. Zelenski va ajunge împreună cu soția sa, Olena Zelenska, conform unor surse oficiale citate de publicație. Olena Zelenska va avea un program separat, împreună cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României, Nicușor Dan . La finalul Summitului, Volodimir Zelenski urmează să susțină o alocuțiune. [...]
Donald Trump își construiește vizita la Beijing ca o misiune economică, cu lideri din tehnologie și finanțe în delegație , într-o încercare de a debloca acorduri comerciale și achiziții între SUA și China, potrivit Economica . În delegația americană pentru summitul cu președintele chinez Xi Jinping ar urma să se regăsească, pe lângă Elon Musk și Tim Cook, și nume grele din sectorul financiar: David Solomon (Goldman Sachs), Stephen Schwarzman (Blackstone), Larry Fink (BlackRock) și Jane Fraser (Citigroup). Din grup face parte și Dina Powell McCormick, fostă consilieră pentru securitate a lui Trump în primul mandat, în prezent membră a conducerii Meta Platforms (compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp). Ce urmărește Washingtonul la Beijing Miza declarată a vizitei este una pragmatică: președintele SUA speră ca la Beijing să „deblocheze” o serie de acorduri comerciale și de achiziții între cele două economii. Deocamdată, companiile menționate nu au răspuns solicitării Reuters de a comenta, conform aceleiași surse. Când are loc vizita Vizita în China este programată în perioada 13–15 mai , potrivit agenției de presă oficiale chineze Xinhua . [...]
Iranul respinge acuzația de „cerințe excesive”, pe fondul negocierilor care vizează redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol și transport maritim, potrivit Al Jazeera . Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei , a declarat că răspunsul Teheranului la cea mai recentă propunere a SUA pentru „încheierea războiului” a fost „nu excesiv”. În schimb, oficialul iranian susține că Washingtonul este cel care continuă să formuleze „cerințe nerezonabile” în cadrul negocierilor. Miza discuțiilor, conform informațiilor prezentate, include atât oprirea conflictului, cât și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un culoar maritim strategic. Materialul nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre calendarul următoarelor runde de negocieri. [...]
