Știri
Știri din categoria Externe

SUA va începe să achite în câteva săptămâni datoriile către ONU, potrivit Știrile ProTV, care citează declarațiile ambasadorului american al Națiunilor Unite.
Anunțul a fost făcut miercuri de Mike Waltz, în timpul unei vizite la Geneva, unde a spus că Washingtonul „va plăti aceste sume datorate”, fără să ofere un calendar precis sau detalii despre tranșe. Contextul este unul de presiune financiară asupra organizației. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat în ianuarie că instituția ar putea fi paralizată dacă statele membre nu își achită contribuțiile necesare, notează AFP, citată de publicație.
În ultimele luni, administrația președintelui Donald Trump a redus plățile către unele agenții ale ONU și a respins sau amânat anumite contribuții obligatorii, potrivit informațiilor din articol. La nivelul sumelor restante, Washingtonul datorează ONU peste două miliarde de dolari pentru contribuția la bugetul regulat și aproape aceeași valoare pentru bugetul operațiunilor de menținere a păcii.
Waltz a precizat că banii vor începe să fie distribuiți „în câteva săptămâni”, însă nu a indicat dacă plata va acoperi integral arieratele sau va fi făcută etapizat. În același timp, reprezentantul SUA a subliniat că poziția Washingtonului privind reformarea ONU rămâne neschimbată. El a spus că sunt necesare reforme și că SUA vor menține presiunea pentru eficiență.
Mesajul transmis a fost că agențiile ONU ar trebui să facă „cel puțin la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, cu mai puține resurse financiare”, conform declarațiilor citate. De la revenirea la putere a lui Donald Trump, în urmă cu un an, Statele Unite s-au retras din mai multe agenții ale Națiunilor Unite, inclusiv din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), alimentând temeri privind o îndepărtare de multilateralism.
În acest context, Waltz a încercat să răspundă preocupărilor legate de „Consiliul pentru Pace” înființat de Donald Trump, afirmând că acesta nu este destinat să înlocuiască ONU, ci să o completeze. Miza pentru ONU este una operațională: întârzierile la plată pot afecta funcționarea curentă și finanțarea misiunilor de menținere a păcii, în condițiile în care contribuțiile statelor membre sunt o sursă centrală de venit.
Rămâne de văzut dacă plățile anunțate de Washington vor reduce rapid presiunea bugetară semnalată de conducerea ONU și dacă discuțiile despre reforme vor influența modul în care SUA își vor calibra contribuțiile în perioada următoare.
Recomandate

Keir Starmer a fost avertizat că relația cu Donald Trump se poate deteriora iremediabil , după ce președintele american l-a ironizat public pentru faptul că își consultă echipa înaintea deciziilor militare, potrivit HotNews.ro , care citează The Guardian via News.ro. Momentul a avut loc în timpul unui discurs susținut la un prânz privat de Paște la Casa Albă, unde Trump a imitat batjocoritor o „voce slabă” atribuită premierului britanic și a afirmat că Marea Britanie „nu este cel mai bun” aliat al SUA. Episodul este prezentat ca un nou punct minim în relațiile dintre Londra și Washington. Conform relatării, atacul vine după ce Starmer ar fi refuzat să permită SUA folosirea bazelor militare britanice pentru loviturile inițiale asupra Iranului. Trump a susținut că Marea Britanie „ar trebui să fie cel mai bun” aliat al SUA, dar „nu a fost” în timpul războiului cu Iranul, acuzându-l pe Starmer că tergiversează trimiterea portavioanelor. „Am întrebat Marea Britanie, care ar trebui să fie cei mai buni. De fapt, regele vine aici peste două săptămâni, e un tip de treabă, regele Charles. Dar ar trebui să fie cei mai buni, dar nu au fost. Am spus: «Aveți două portavioane vechi și defecte, credeți că le puteți trimite?» «Ooh, trebuie să-mi întreb echipa.» Am spus: «Ești prim-ministru, nu trebuie.» «Nu, nu, trebuie să-mi întreb echipa. Echipa mea trebuie să se întâlnească, ne întâlnim săptămâna viitoare.» Dar războiul deja începuse. Săptămâna viitoare războiul va fi terminat… în trei zile”, a spus Trump. Surse din Downing Street au respins însă această versiune, afirmând că Trump nu ar fi cerut niciodată navele respective și că Marea Britanie nu le-a oferit. În plus, în critici anterioare, de acum două săptămâni, Trump ar fi vorbit despre nave de deminare, nu despre portavioane. În urma noului atac, figuri diplomatice și politice citate în material spun că Starmer a procedat corect ignorând criticile, dar avertizează că relația este „grav afectată” și că premierul ar trebui să își intensifice eforturile de construire a relațiilor internaționale în alte direcții, inclusiv cu Canada, Australia și Europa continentală. Pe plan intern, Robert Jenrick a apreciat că relația dintre cei doi lideri este „grav afectată, probabil iremediabil”, adăugând că „premierul trebuie să fie respectat pe scena internațională”. Comentariile lui Trump au fost publicate ulterior pe rețele sociale, apoi șterse, dar redistribuite de jurnaliști, mai notează articolul. În același context, Trump l-a ironizat și pe președintele francez Emmanuel Macron, afirmând că „își revine după o lovitură la maxilar” și că soția sa „îl tratează foarte rău”. [...]

Donald Trump a spus că „suntem în război” după doborârea de către Iran a unui avion american, potrivit HotNews.ro , care citează declarații făcute pentru NBC News. Președintele SUA a susținut că incidentul nu va afecta negocierile cu Teheranul și a refuzat să ofere detalii despre operațiunea de căutare și salvare aflată în desfășurare. Întrebat dacă evenimentele de vineri vor influența negocierile cu Iranul, Trump a răspuns că nu. În aceeași intervenție, el a încadrat situația în contextul conflictului început la 28 februarie, când Statele Unite și Israel au lansat războiul împotriva Republicii Islamice. „Nu, este război. Suntem în război”, a continuat președintele american, potrivit SkyNews și CNN. Conform informațiilor prezentate, forțele iraniene au doborât un avion de vânătoare american F-15E, primul aparat american pierdut în acest fel de la începutul războiului. Unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost salvat, iar soarta celuilalt militar rămâne necunoscută, potrivit unor oficiali americani și israelieni. În paralel, Trump a publicat pe Truth Social mesaje legate de petrol și de Strâmtoarea Hormuz, sugerând că SUA ar putea redeschide „cu ușurință” ruta maritimă, după ce anterior afirmase că alte state sunt responsabile pentru securizarea acesteia. Tot vineri, relatează HotNews.ro, un avion american de atac A-10 Warthog s-a prăbușit în regiunea Golfului Persic, iar pilotul a fost salvat, potrivit unor oficiali americani citați de The New York Times. [...]

Mohammed Ghalibaf l-a ironizat pe Donald Trump după doborârea unui F-15E american , potrivit HotNews.ro , într-o reacție publică venită pe fondul escaladării confruntărilor dintre SUA și Iran. Președintele parlamentului iranian a comentat pe platforma X că obiectivele anunțate ale administrației Trump ar fi fost „retrogradate” după incidentul militar. „Acest război strălucit, lipsit de strategie, pe care l-au început a fost retrogradat de la «schimbare de regim» la «Hei! Poate cineva să ne găsească piloții? Vă rog?»” Reacția lui Ghalibaf vine după ce, vineri, forțele Teheranului au doborât în Iran un avion american de vânătoare F-15E , un episod prezentat drept o premieră de la începutul războiului. Conform informațiilor din articol, până la momentul relatării doar unul dintre cei doi militari aflați la bord fusese găsit de forțele SUA. În același context, doi oficiali americani au declarat pentru The New York Times că aproximativ în același timp un avion american de atac A-10 Warthog s-a prăbușit în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, fără a oferi detalii despre modul și locul exact al incidentului, invocând anonimatul. Ulterior, presa iraniană de stat a relatat că sistemele de apărare ale Republicii Islamice ar fi atacat o aeronavă A-10 „inamică” în apele sudice din apropierea strâmtorii. HotNews.ro amintește și declarații recente ale șefului Pentagonului, Pete Hegseth, care susținea că apărarea Iranului ar fi fost suficient de avariată după lovituri americane și israeliene încât Washingtonul să trimită în Iran bombardiere B-52, considerate mai vulnerabile în fața sistemelor antiaeriene. În acest cadru, doborârea unui F-15E, descris ca fiind mai agil decât un bombardier, capătă o încărcătură politică și militară suplimentară pentru ambele părți. [...]

Iranul a respins propunerea SUA pentru un armistițiu de 48 de ore , potrivit Digi24 , care citează o sursă anonimă vorbind pentru agenția iraniană semi-oficială Fars și relatări preluate de Reuters și The Guardian. Informația, publicată vineri seară (3 aprilie), indică faptul că oferta ar fi fost transmisă miercuri prin intermediul unei alte țări, neprecizate. Până la momentul relatării, nu a existat un comentariu sau o confirmare imediată din partea Statelor Unite. Contextul este cel al unor eforturi de mediere care, potrivit Wall Street Journal, au intrat în impas, inclusiv inițiative conduse de state din regiune precum Pakistanul, pentru a facilita un armistițiu între SUA și Iran. Iranul ar fi comunicat mediatorilor că nu este dispus să se întâlnească cu oficiali americani la Islamabad în zilele următoare și consideră cererile Washingtonului inacceptabile, în timp ce Turcia și Egiptul ar analiza alternative precum Qatar sau Istanbul pentru găzduirea discuțiilor. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a spus că Teheranul ar accepta doar o încetare permanentă și cuprinzătoare a războiului, nu un armistițiu temporar, și a menționat și alte condiții, inclusiv despăgubiri pentru daunele provocate. Abbas Araghchi a afirmat că încrederea dintre cele două țări este la „zero” și că unele dintre cererile Washingtonului sunt „excesive”. Araghchi a mai declarat că Iranul nu a răspuns încă la propunerea în 15 puncte a SUA. În lipsa unei confirmări oficiale americane și în condițiile blocajului diplomatic relatat, perspectiva unei pauze rapide a ostilităților rămâne incertă, iar negocierile par să depindă de găsirea unui format și a unei locații acceptabile pentru ambele părți. [...]

Casa Albă cere 152 de milioane de dolari pentru redeschiderea închisorii Alcatraz , sumă inclusă în propunerea de buget pentru anul fiscal 2027, potrivit Mediafax . Solicitarea vizează modernizarea penitenciarului astfel încât acesta să fie reintrodus în rețeaua centrelor de detenție active din SUA, consemnează Reuters, citată de Mediafax. Fondurile ar urma să fie gestionate de Biroul Federal al Penitenciarelor și să acopere costurile inițiale de reconstrucție și modernizare. În documentele bugetare, obiectivul este transformarea Alcatraz într-o „o închisoare securizată de ultimă generație”, conform informațiilor din articol. „Solicit Biroului Penitenciarelor, împreună cu Departamentul de Justiție, FBI și Securitate Internă, să redeschidă un Alcatraz substanțial mărit și reconstruit care găzduiesc cei mai nemiloși și violenți infractori ai Americii”. Ideea redeschiderii a fost lansată de președintele Donald Trump, care a făcut anunțul în luna mai, potrivit textului. În forma actuală, cererea de finanțare este integrată în propunerea de buget pentru 2027, ceea ce indică faptul că proiectul depinde de procesul bugetar federal. Alcatraz a fost deschisă în 1934 și a fost considerată una dintre cele mai sigure închisori din SUA datorită amplasării pe o insulă și condițiilor din apele din jur; printre deținuții notorii s-a numărat Al Capone. Penitenciarul a fost închis în 1969 și a fost transformat ulterior într-un obiectiv turistic administrat de Serviciul Parcurilor Naționale. [...]

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, merge la Washington între 8 și 12 aprilie , pentru întâlniri cu președintele SUA, Donald Trump, și cu principalii responsabili ai administrației americane, potrivit Agerpres , care citează AFP. Alianța a anunțat că Rutte va avea miercuri o întrevedere cu Donald Trump, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth. Vizita are loc pe fondul tensiunilor din relația Washingtonului cu aliații europeni, după ce Trump a lansat în ultimele zile critici dure la adresa acestora. Conform informațiilor transmise, liderul de la Casa Albă a amenințat că SUA ar putea părăsi NATO, acuzând statele europene din Alianță că s-au ținut departe de războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului. Marco Rubio a sugerat, la rândul său, că Washingtonul își reexaminează relațiile cu NATO, deși SUA rămân unul dintre membrii importanți ai organizației. AFP comentează că Mark Rutte încearcă de luni de zile să mențină un echilibru între atacurile verbale ale președintelui american la adresa aliaților europeni și nevoia de a-i apăra pe aceștia fără a escalada disputa cu Donald Trump. Situația s-a complicat după loviturile americano-israeliene asupra Iranului, în contextul nemulțumirii exprimate de Trump față de ceea ce el consideră a fi o eschivare a europenilor. În acest cadru, Trump le-a cerut aliaților sprijin pentru securizarea strâmtorii Ormuz, blocată de la începutul războiului de Iran, rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel global. Pe 9 aprilie, Rutte urmează să susțină un discurs și să participe la o dezbatere organizată de Institutul Fundației Ronald Reagan, iar între 10 și 12 aprilie va lua parte la reuniunea grupului Bilderberg, forum care reunește responsabili americani și europeni. [...]