Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/SUA își asumă achitarea restanțelor către...

SUA își asumă achitarea restanțelor către ONU! Presiune pe buget și pe negocierile din Congres

Steaguri ale SUA și ONU fluturând în vânt, simbolizând colaborarea internațională.

SUA va începe să achite în câteva săptămâni datoriile către ONU, potrivit Știrile ProTV, care citează declarațiile ambasadorului american al Națiunilor Unite.

Anunțul a fost făcut miercuri de Mike Waltz, în timpul unei vizite la Geneva, unde a spus că Washingtonul „va plăti aceste sume datorate”, fără să ofere un calendar precis sau detalii despre tranșe. Contextul este unul de presiune financiară asupra organizației. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat în ianuarie că instituția ar putea fi paralizată dacă statele membre nu își achită contribuțiile necesare, notează AFP, citată de publicație.

În ultimele luni, administrația președintelui Donald Trump a redus plățile către unele agenții ale ONU și a respins sau amânat anumite contribuții obligatorii, potrivit informațiilor din articol. La nivelul sumelor restante, Washingtonul datorează ONU peste două miliarde de dolari pentru contribuția la bugetul regulat și aproape aceeași valoare pentru bugetul operațiunilor de menținere a păcii.

Waltz a precizat că banii vor începe să fie distribuiți „în câteva săptămâni”, însă nu a indicat dacă plata va acoperi integral arieratele sau va fi făcută etapizat. În același timp, reprezentantul SUA a subliniat că poziția Washingtonului privind reformarea ONU rămâne neschimbată. El a spus că sunt necesare reforme și că SUA vor menține presiunea pentru eficiență.

Mesajul transmis a fost că agențiile ONU ar trebui să facă „cel puțin la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, cu mai puține resurse financiare”, conform declarațiilor citate. De la revenirea la putere a lui Donald Trump, în urmă cu un an, Statele Unite s-au retras din mai multe agenții ale Națiunilor Unite, inclusiv din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), alimentând temeri privind o îndepărtare de multilateralism.

În acest context, Waltz a încercat să răspundă preocupărilor legate de „Consiliul pentru Pace” înființat de Donald Trump, afirmând că acesta nu este destinat să înlocuiască ONU, ci să o completeze. Miza pentru ONU este una operațională: întârzierile la plată pot afecta funcționarea curentă și finanțarea misiunilor de menținere a păcii, în condițiile în care contribuțiile statelor membre sunt o sursă centrală de venit.

Rămâne de văzut dacă plățile anunțate de Washington vor reduce rapid presiunea bugetară semnalată de conducerea ONU și dacă discuțiile despre reforme vor influența modul în care SUA își vor calibra contribuțiile în perioada următoare.

Tag-uri:onumentinerea paciistatele unitecontributii financiarereforme onumike waltzdonald trump
Mihai ArseneAutorMihai Arsene
Sursăstirileprotv.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Portavion în largul mării, simbol al puterii navale americane.
Externe10 feb. 2026

Trump vrea un acord cu Iranul – dar pregătește trimiterea unui al doilea portavion

Întâlnirea indirectă dintre SUA și Iran, prima de la conflictul din 2025, s-a desfășurat pe 6 februarie în Muscat, Oman, și ar putea marca un reînceput al dialogului nuclear, în ciuda divergențelor majore privind îmbogățirea uraniului. Potrivit Al Jazeera , ambele părți au caracterizat întâlnirea drept „un început bun”, însă s-au declarat conștiente că încrederea lipsește și că eforturile diplomatice abia încep. Președintele Donald Trump a apreciat discuțiile ca fiind „foarte bune” și a confirmat că vor urma noi runde. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a atras atenția că Iranul nu va discuta niciodată despre programul său de rachete balistice, catalogând tema ca fiind „nenegociabilă”. Contextul acestor negocieri este profund tensionat. Pe 22 iunie 2025, Statele Unite au lansat Operațiunea Midnight Hammer , un atac aerian major asupra instalațiilor nucleare iraniene din Fordow, Natanz și Isfahan, în timpul unui conflict de 12 zile între Iran și Israel. Atacul a inclus utilizarea pentru prima dată în luptă a bombei de 13.600 kg GBU-57, supranumită „spargătorul de buncăre”. De atunci, dialogul diplomatic a fost înghețat, iar acum se încearcă reluarea acestuia prin intermediul Omanului, țară care acționează ca mediator. Divergențele principale rămân neschimbate: SUA cere eliminarea completă a capacităților nucleare ale Iranului („zero nuclear capability”); Iranul insistă că îmbogățirea uraniului este un „drept inalienabil”; Mohammad Eslami, șeful programului nuclear iranian, a sugerat că Iranul ar putea dilua uraniul îmbogățit la 60%, dar doar dacă toate sancțiunile sunt ridicate; Rachetele balistice nu sunt un subiect de negociere, potrivit Teheranului. Riscurile escaladării rămân ridicate. Într-un interviu acordat Axios , Trump a avertizat că ar putea trimite un al doilea grup naval cu portavion în Orientul Mijlociu dacă negocierile eșuează. „Vom ajunge la un acord sau vom fi nevoiți să luăm măsuri decisive, cum am mai făcut”, a declarat fostul președinte american. Declarația a fost însoțită de o avertizare suplimentară pe rețeaua Truth Social, unde Trump a amenințat cu o ofensivă „mult mai gravă” decât cea din 2025. Tensiunile sunt amplificate și de alte inițiative diplomatice și militare: Premierul israelian Benjamin Netanyahu se va întâlni pe 11 februarie cu Trump la Washington pentru a discuta despre includerea rachetelor iraniene în viitorul acord; Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, s-a aflat în Oman pe 10 februarie pentru a transmite prin intermediari posibile concesii iraniene; Iranul a reiterat că, în cazul unui atac, va lovi bazele militare americane din regiune. Aceste manevre indică faptul că, deși dialogul a fost reluat, confruntarea directă rămâne o posibilitate reală. Următoarea rundă de negocieri este așteptată în zilele următoare, însă nu s-a stabilit încă nici locul, nici data exactă. [...]

Un elicopter pe o platformă maritimă în regiunea arctică, cu peisaj montan în fundal.
Externe11 feb. 2026

Arctic Sentry, noua misiune NATO – Europa reacționează la ambițiile SUA în Groenlanda

NATO a lansat misiunea „ Arctic Sentry ” pentru a consolida prezența sa în regiunea arctică și a reduce tensiunile apărute după declarațiile președintelui Donald Trump privind dorința SUA de a obține controlul asupra Groenlandei , informează Reuters . Decizia vine în contextul interesului tot mai mare manifestat de Rusia și China pentru această zonă strategică, unde topirea gheții deschide noi rute maritime. Noua misiune NATO este descrisă ca o „activitate de vigilență sporită” și va fi coordonată de Comandamentul Forțelor Aliate din Norfolk, Virginia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că inițiativa va permite aliaților „să valorifice mai eficient eforturile existente și să identifice golurile de securitate care trebuie acoperite” . Ce presupune misiunea Arctic Sentry: Consolidarea prezenței militare NATO în Arctica , fără a fi specificate cifre exacte privind trupele sau echipamentele implicate Unificarea eforturilor militare ale aliaților sub un singur comandament Implicarea activă a Germaniei , care va contribui în prima fază cu patru avioane Eurofighter și capacități de realimentare aeriană Participarea Marii Britanii cu forțe în cadrul unei desfășurări majore programate în septembrie în nordul Europei Denumită simbolic „Arctic Sentry” , misiunea vine ca răspuns diplomatic la criza iscată de declarațiile lui Trump în legătură cu Groenlanda – teritoriu autonom al Danemarcei și membru al alianței NATO. Trump a afirmat că SUA au nevoie de Groenlanda pentru rațiuni de securitate națională, menționând poziția sa strategică pentru detectarea lansărilor de rachete. A refuzat inițial să excludă o achiziție forțată a teritoriului și chiar a amenințat cu tarife impuse Danemarcei și altor șapte parteneri europeni. Ulterior, în cadrul unei întâlniri la Davos cu Mark Rutte , președintele american a revenit asupra declarațiilor, afirmând că nu va folosi forța pentru a obține Groenlanda și a acceptat ca NATO să aibă un rol extins în securizarea Arcticii. Declarații-cheie și reacții: Gen. Alexus G. Grynkewich , comandantul suprem aliat în Europa, a subliniat că „Arctic Sentry reafirmă angajamentul alianței de a proteja stabilitatea într-una dintre cele mai strategice și provocatoare regiuni ale lumii” Danemarca a anunțat că va contribui substanțial la misiune, în coordonare cu autoritățile din Groenlanda și Insulele Feroe Marea Britanie , prin vocea ministrului apărării John Healey, a precizat că forțele britanice vor avea un rol esențial în desfășurările NATO din zonă Lansarea misiunii Arctic Sentry reflectă nu doar dinamica geopolitică din nordul înghețat, ci și tensiunile din cadrul NATO, alimentate de poziționările tot mai imprevizibile ale liderului american. În lipsa unui conflict deschis, misiunea pare menită să reafirme coeziunea alianței și să prevină escaladările într-o regiune cu importanță strategică crescută. [...]

Vicepreședintele JD Vance salută în timpul unei vizite oficiale.
Externe11 feb. 2026

Vicepreședintele SUA, JD Vance: „Dacă protejăm Groenlanda, ar trebui să obținem și un beneficiu” – negocieri sensibile în desfășurare

Statele Unite ar trebui să obțină „un anumit beneficiu” din partea Groenlandei dacă vor continua să investească masiv în securitatea arctică și apărarea teritoriului, a declarat vicepreședintele american JD Vance , citat de Fox News . Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, pe aeroportul internațional Zvartnots din Armenia, unde Vance se afla într-o escală în drum spre Azerbaidjan. Oficialul american a subliniat că discuțiile despre Groenlanda sunt încă într-o fază incipientă , dar că SUA au lucrat „intens” la acest dosar în ultimele săptămâni. „Groenlanda este extrem de importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite. Dacă vom investi resurse și vom fi responsabili cu protejarea acestui teritoriu imens, este rezonabil ca SUA să obțină ceva în schimb”, a spus JD Vance . Declarațiile vin în contextul intenției exprimate public de președintele Donald Trump de a obține un acord asupra Groenlandei , fie printr-o achiziție, fie printr-un parteneriat strategic consolidat. Trump susține că Groenlanda este vitală pentru apărarea regiunii arctice și pentru proiectul american „Golden Dome”, afirmând că „dacă noi nu acționăm, Rusia sau China o vor face – și asta nu trebuie să se întâmple”. Administrația Trump a anunțat deja, la finalul lunii ianuarie, că a conturat împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , un cadru preliminar pentru un acord privind Groenlanda și regiunea arctică . Cu toate acestea, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a transmis ferm că „suveranitatea nu este negociabilă” și că orice discuție cu NATO sau SUA trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului danez. „Putem negocia pe teme precum securitate, investiții sau economie. Dar suveranitatea nu este pe masă”, a spus Frederiksen într-un comunicat. Pe teren, Groenlanda, teritoriu autonom sub suveranitate daneză, și-a exprimat deschiderea către dialog. Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a declarat că se caută „o soluție diplomatică” și că speră să se ajungă la „un teren comun care să respecte liniile roșii ale Groenlandei”. Pe fondul tensiunilor tot mai mari în regiunea arctică, unde Rusia și China își extind amprenta militară și economică, poziția strategică a Groenlandei devine tot mai relevantă. Armata daneză a intensificat exercițiile în zonă, iar proteste față de intenția SUA de a „cumpăra” Groenlanda au avut loc recent la Nuuk. [...]

Donald Trump discutând despre extinderea arsenalului nuclear al SUA.
Externe11 feb. 2026

SUA ar putea relua testele nucleare după 30 de ani – Trump ia în calcul extinderea arsenalului atomic, pe fondul prăbușirii ultimului tratat cu Rusia

La doar câteva zile după expirarea tratatului New START, administrația Trump semnalează intenția de a crește numărul armelor nucleare operaționale și de a relua testele subterane , informează The New York Times . Aceste mișcări ar marca o ruptură majoră față de ultimele patru decenii de control strict al armelor nucleare de către SUA și ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării între cele trei mari puteri: Statele Unite, Rusia și China. Președintele Donald Trump a refuzat o propunere informală venită din partea lui Vladimir Putin pentru prelungirea tratatului New START , care limita numărul de focoase nucleare desfășurate la 1.550 per țară. În lipsa unui acord succesor, Washingtonul nu mai este constrâns de nicio obligație juridică privind plafonarea arsenalului nuclear. Totodată, Trump a transmis că dorește testarea unor arme nucleare din stocul existent și evaluarea posibilității unor noi teste subterane, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1992. Până acum, detaliile rămân neclare: nu s-a specificat ce tip de teste ar urma să fie efectuate și nici câte arme ar putea fi reintroduse în serviciu activ. Cu toate acestea, surse oficiale din administrație au declarat că se evaluează „scenarii variate” pentru modernizarea și extinderea capacităților nucleare. Unii analiști suspectează că Washingtonul ar putea utiliza această amenințare pentru a forța o renegociere trilaterală a unui nou tratat cu Rusia și China, însă riscurile sunt ridicate. Jill Hruby , fostă șefă a Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară ( NNSA ), a declarat că este „confuz ce încearcă să facă administrația Trump”, exprimând îngrijorare privind lipsa de transparență și coerență în anunțuri. Între timp, secretarul de stat adjunct pentru controlul armamentului, Thomas DiNanno, a afirmat la Geneva că tratatele anterioare „au impus constrângeri unilaterale inacceptabile asupra SUA”. Trump a mai retras SUA, în primul său mandat, din alte două tratate majore cu Rusia: INF (privind rachetele cu rază medie) și Open Skies (privind supravegherea aeriană reciprocă). Posibila reluare a testelor nucleare este văzută de critici drept o escaladare inutilă care ar putea submina și mai mult stabilitatea strategică globală. [...]

Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski discută despre integrarea Ucrainei în UE.
Externe11 feb. 2026

UE pregătește integrarea accelerată a Ucrainei – un plan în 5 pași pentru aderare parțială până în 2027

Uniunea Europeană ia în calcul un plan fără precedent de integrare parțială a Ucrainei în blocul comunitar începând cu 2027, chiar înainte ca țara să finalizeze reformele necesare aderării depline , informează Politico . Ideea, susținută de mai mulți oficiali și diplomați europeni, vizează acordarea unui statut de „pre-aderare” extins, care ar oferi Kievului acces treptat la structurile decizionale ale UE, menținând în același timp presiunea pentru reforme democratice, judiciare și administrative. Planul, numit informal „extindere inversă”, reinterpretează procesul de aderare, în sensul că o țară poate primi un loc la masa UE la începutul reformelor, și nu la final, cum se întâmplă în mod tradițional. Modelul a fost inspirat de conceptul lui Emmanuel Macron de „Uniune cu viteze diferite” și este susținut de Franța, Italia și Polonia. Germania, însă, rămâne reticentă față de ideea unor „categorii” de membri. Ce prevede planul UE în 5 pași: Accelerarea pregătirii Ucrainei – Bruxelles oferă deja consultanță pentru negocieri în cadrul a trei dintre cele șase „clustere” legislative. Se dorește avansarea acestor etape până la începutul primăverii. Crearea unui statut de membru parțial (membership-lite) – Ucraina ar primi treptat drepturi și obligații, fără a beneficia imediat de toate avantajele aderării. Ideea este considerată un „mesaj politic puternic”, dar are și opozanți în rândul statelor membre. Depășirea opoziției Ungariei – Viktor Orbán, care se opune ferm aderării Ucrainei, ar putea fi înlăturat din ecuație dacă va pierde alegerile din aprilie. Contracandidatul său, Péter Magyar, a sugerat sprijin pentru un referendum național privind acest subiect. Intervenția Statelor Unite, sub Donald Trump – liderii europeni speră că Trump ar putea să îl convingă pe Orbán să nu blocheze procesul, în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia care să includă perspectiva aderării Ucrainei. Activarea Articolului 7, dacă toate celelalte eșuează – în caz de reînnoire a obstrucției maghiare, UE ia în calcul suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Consiliu, o sancțiune extremă, dar posibilă juridic. Președintele Zelenski a subliniat că aderarea la UE reprezintă un „garant de securitate” pentru Ucraina, în contextul în care un acord de pace cu Rusia ar putea include calendarul de aderare. În ciuda opoziției față de statutul de „membru de rang doi”, Kievul pare deschis unei formule tranzitorii care să-i consolideze poziția europeană. Modelul propus ar putea fi extins ulterior și pentru alte state candidate, precum Moldova sau Albania, aflate în așteptare din cauza blocajelor politice sau a conflictelor regionale. Totuși, există riscul ca o astfel de abordare să creeze standarde inegale și tensiuni în interiorul UE. [...]

Serghei Lavrov discutând despre negocierile pentru Ucraina la ONU.
Externe11 feb. 2026

Lavrov acuză din nou SUA pentru lipsa progreselor privind Ucraina - Moscova invocă negocierile din Istanbul 2022

Serghei Lavrov a acuzat SUA că blochează încheierea războiului din Ucraina , potrivit Institute for the Study of War , care notează că ministrul rus de Externe a reluat public, pe 10 februarie, această linie de mesaj. În evaluarea ISW, Lavrov a pus lipsa de progrese în direcția opririi războiului pe seama Washingtonului, într-un moment în care Moscova încearcă să își consolideze narativul că nu ea ar fi principalul obstacol în calea unei soluții negociate. În același context, Lavrov a invocat discuțiile de la Istanbul din primăvara lui 2022 pentru a justifica respingerea de către Rusia a ideii ca Ucraina să primească „garanții de securitate semnificative” (adică angajamente ferme, cu greutate practică, privind apărarea și sprijinul pentru Kiev). Mesajul, așa cum îl sintetizează ISW, sugerează că Moscova leagă orice perspectivă de încheiere a conflictului de limitarea sprijinului occidental pentru Ucraina și de excluderea unor aranjamente de securitate care ar descuraja o nouă agresiune. Acuzarea explicită a SUA contează deoarece mută centrul de greutate al discuției de la condițiile impuse Ucrainei la o confruntare politică directă cu Washingtonul, ceea ce poate îngusta spațiul de negociere și poate prefigura o poziție rigidă a Rusiei față de orice format de pace care ar include garanții credibile pentru Kiev. În lectura ISW, reactivarea referinței la Istanbul funcționează ca instrument de legitimare a refuzului Rusiei de a accepta un cadru de securitate post-război favorabil Ucrainei, în timp ce responsabilitatea pentru impas este transferată către Statele Unite. [...]