Știri
Știri din categoria Externe
Mobilizarea internațională pentru Venezuela după cele două seisme deschide un coridor de asistență cu miză operațională imediată, de la echipe de căutare-salvare și resurse medicale până la activarea mecanismelor europene de monitorizare, potrivit Agerpres. Cutremurele au provocat cel puțin 32 de morți, iar mai multe state au anunțat public disponibilitatea de a interveni, informațiile fiind prezentate de AFP.
Statele Unite au transmis că Departamentul de Stat „va mobiliza imediat echipe de salvatori, resurse medicale și asistență umanitară” către Venezuela, potrivit mesajului publicat de secretarul de stat Marco Rubio pe platforma X. Separat, Donald Trump a afirmat că SUA sunt „pregătite, dispuse și capabile” să ajute.
În regiune, mai multe guverne au indicat trimiterea de personal specializat și sprijin umanitar:
Cuba a transmis condoleanțe și a precizat că profesioniștii cubanezi din domeniul sanitar aflați deja în Venezuela sunt „pe deplin mobilizați” și oferă îngrijiri medicale populației afectate.
Din Europa, Italia a anunțat că este pregătită să ofere ajutor și că va cere Uniunii Europene activarea mecanismului de protecție civilă, instrument care coordonează și finanțează intervențiile de urgență. Germania, prin Ministerul Apărării, a transmis că armata poate pune la dispoziție „până la șase” aeronave de transport A400M, imediat ce primește o solicitare de sprijin, pentru transport de personal și materiale.
La nivelul Uniunii Europene, comisarul pentru gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a anunțat că UE este „gata să ofere ajutor” și că a fost activat Copernicus, sistemul european de monitorizare prin satelit, pentru a sprijini operațiunile de salvare.
China a comunicat că este dispusă să ofere „tot ajutorul posibil”, „în funcție de nevoile părții venezuelene”, precizând că nu are informații despre victime din comunitatea chineză.
O parte din sprijinul anunțat – inclusiv capacitatea de transport aerian a Germaniei și oferta Chinei – este condiționată explicit de cereri sau nevoi comunicate de partea venezueleană. În paralel, activarea Copernicus indică o etapă de sprijin operațional pentru evaluarea și coordonarea intervențiilor, în timp ce statele din regiune își pregătesc sau își trimit deja echipele și resursele.
Recomandate
Kremlinul condiționează rolul de mediator al SUA în Ucraina de renunțarea la sprijinul pentru Kiev , pe fondul unor semnale că Moscova începe să se îndoiască de poziția președintelui Donald Trump, potrivit HotNews . Mesajul, transmis public de Dmitri Peskov , ridică miza diplomatică pentru Washington: Rusia spune că nu poți media „în timp ce ești implicat în război într-una dintre tabere”. Linia Kremlinului: mediere, dar nu „dintr-o tabără” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „profund recunoscătoare” pentru eforturile de mediere ale SUA, însă a insistat că acestea sunt incompatibile cu sprijinul american pentru una dintre părțile aflate în conflict. „Dar, desigur, este imposibil să faci astfel de eforturi în timp ce eşti implicat în război într-una dintre tabere.” În același timp, Peskov a spus că Moscova pornește de la presupunerea că echipa americană de negociere „înțelege foarte bine” această limitare și că dialogul cu negociatorii SUA privind o soluționare în Ucraina ar urma să continue. Contextul imediat: atacuri asupra rafinăriilor și „poziția de forță” În material este menționată și relatarea publicației ucrainene Kiev Independent, potrivit căreia Ucraina – care și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor rusești – ar considera că și-a asigurat sprijinul lui Trump pentru a acționa „mai îndrăzneț”, într-o campanie menită să forțeze Rusia să negocieze dintr-o poziție mai slabă. Peskov a respins această idee. Totodată, el a reluat o poziție exprimată anterior, potrivit căreia europenii ar avea „o concepție foarte greșită” dacă pornesc de la premisa că Rusia poate fi adusă la negocieri „de pe o poziție de forță”, mizând pe o slăbire a Moscovei. Lavrov cere „lămuriri” după G7 și invocă „Spiritul Anchorage-ului” Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia rămâne angajată față de înțelegerile convenite anul trecut la summitul din Alaska dintre Putin și Trump, dar a cerut clarificări privind ce s-a discutat la G7, la Evian, după ce președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Trump și-ar fi schimbat abordarea față de războiul din Ucraina. „În ceea ce priveşte Ucraina, vrem să înţelegem ce s-a întâmplat la Evian.” Lavrov a mai spus că partea americană nu a comunicat „concluziile” după summitul de la Evian și nici direcția viitoare a acțiunii SUA. În același timp, el a invocat acuzația că summitul din Alaska ar fi putut fi „o stratagemă a SUA pentru a câștiga timp” în vederea reînarmării Ucrainei, menționând că și alți oficiali ruși au acuzat Washingtonul că nu a respectat înțelegerile. Ce urmează, potrivit Moscovei Lavrov a reiterat că Rusia vrea să continue discuțiile cu SUA și a spus că Moscova așteaptă în continuare o nouă vizită a emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În logica mesajului Kremlinului, următorul test va fi dacă Washingtonul își poate menține simultan sprijinul pentru Ucraina și pretenția de mediator acceptat de Rusia. [...]
Uniunea Europeană pregătește un cadru de acces pentru influenceri la summituri, cu filtre de eligibilitate și conținut , o schimbare cu miză de reglementare pentru comunicarea instituțională la Bruxelles, potrivit Mediafax . Planul ar urma să permită filmarea la reuniuni ale liderilor UE și la unele reuniuni ministeriale începând din iulie, însă selecția va fi „foarte controlată”. Inițiativa este descrisă ca un set de condiții legate de raportarea creatorilor de conținut la „valorile blocului european”. Documente transmise guvernelor naționale la începutul lunii și consultate de POLITICO stau la baza acestui demers, conform articolului. Ce reguli ar urma să se aplice influencerilor Conform ghidului citat, statele membre ar urma să decidă ce YouTuberi și TikTokeri sunt invitați, dar cu criterii explicite de excludere și eligibilitate, între care: să nu fie selectate persoane care au „publicat opinii contrare valorilor UE”; să nu aibă „colaborări comerciale semnificative sau de lungă durată”, pentru a evita influențarea de către branduri; participarea nu va fi remunerată; să nu dețină sau să nu urmărească o carieră politică (exemplul dat este Fidias Panayiotou, influencer devenit europarlamentar din Cipru, care ar fi exclus); să aibă o audiență relevantă raportată la populația țării lor și experiență în conținut despre politică, în special despre Uniunea Europeană. Planul „trebuie încă aprobat complet de statele membre”, iar un diplomat european a spus că îl susține, notează publicația. Întrebările operaționale și reacția presei Un punct rămas deschis ține de accesul efectiv în zilele de ședință ale Consiliului UE și de limitele privind conținutul care poate fi produs la fața locului, potrivit declarației diplomatului citate de Mediafax: „Va trebui să vedem cum se va desfășura situația în ceea ce privește prezența acestor creatori de conținut la fața locului în zilele de ședință ale Consiliului. Ce fel de acces li se va acorda? Ce fel de conținut vor putea genera?” În mod obișnuit, accesul în clădirea Consiliului UE de la Bruxelles este rezervat jurnaliștilor acreditați, iar demersul a generat deja îngrijorări în rândul unor organizații de presă, care se tem că ar putea afecta rolul presei tradiționale. Asociația Internațională a Presei a avertizat, într-un comunicat, asupra lipsei unei obligații de transparență privind finanțarea influencerilor prezenți la astfel de evenimente: „Clicurile, vizualizările și impresiile sunt excelente pe TikTok și Instagram. Dar adevărul de bază rămâne: influențatorii prezenți la conferințele de presă și la summituri nu vor fi obligați să dezvăluie cine îi plătește” și a comparat situația cu standardele aplicate jurnaliștilor acreditați: „În schimb, jurnaliștii acreditați de UE nu sunt așteptați să accepte plăți în schimbul scrierii de articole favorabile. Se numește, într-un fel, etică jurnalistică.” [...]
Două cutremure de 7,2 și 7,5 au lovit Venezuela la mai puțin de un minut distanță , iar autoritățile au declarat stare de urgență pe fondul unor estimări care indică mii de morți și riscul unui bilanț mult mai ridicat. Primul seism, cu magnitudinea 7,2, s-a produs miercuri la ora 18:05, în apropierea orașului de coastă Morón, la Marea Caraibilor, la circa 168 km vest de Caracas, conform Serviciului de Prospectare Geologică al Statelor Unite (USGS). La mai puțin de un minut a urmat un cutremur și mai puternic, de 7,5, produs la 16 km distanță, potrivit Financial Times (FT). Ce se știe despre impact și reacția autorităților Președintele Rodríguez a declarat miercuri seară stare de urgență, după două dintre cele mai puternice seisme înregistrate în această țară sud-americană. Estimările menționate în articol indică un bilanț de peste 10.000 de morți, iar unele evaluări îl plasează la peste 100.000 de morți. USGS a avertizat că sunt așteptate consecințe severe. „Sunt probabile numeroase victime și pagube importante, iar dezastrul este probabil extins”. Rodríguez a mai spus că echipe de salvare din alte țări ar urma să ajungă „în următoarele ore” și a mulțumit administrației Trump pentru sprijin. Într-o postare pe Truth Social, președintele american Donald Trump a afirmat că seismele au fost „masive ca amploare” și au provocat „un număr devastator de morți”, adăugând că SUA sunt „pregătite, dispuse și capabile să ajute”. Infrastructură afectată și situația din Caracas Rețelele de electricitate și telecomunicații erau căzute în mare parte din Caracas, iar pe rețelele sociale circulau videoclipuri care par să arate clădiri prăbușindu-se. Principalul aeroport internațional al țării, aflat la 27 km de capitală, a fost „grav afectat” și va rămâne închis până la noi ordine, potrivit declarațiilor președintelui Rodríguez. Ministrul de interne, Diosdado Cabello, a spus la televiziunea de stat că „unii oameni ar putea fi disperați” și că operațiunile de ajutor și salvare sunt în desfășurare. În Caracas, miercuri noapte, locuitorii și echipele de intervenție au încercat să scoată oameni de sub dărâmături, iar în unele cartiere familiile au rămas pe străzi de teama replicilor. În articol sunt menționate și câteva repere punctuale din teren: în districtul Chacao au existat victime, fără un număr comunicat, și cel puțin 18 răniți, potrivit primarului Gustavo Duque; hotelul JW Marriott, unde era găzduit un corp de diplomați americani, a fost evacuat după căderea unor bucăți de moloz, iar Departamentul de Stat a transmis că personalul a fost localizat; aeroportul din apropierea capitalei rămâne închis „până la noi ordine”, pe fondul pagubelor raportate. Miza economică: discuții cu FMI și presiune pe finanțare Dincolo de urgența umanitară, cutremurele lovesc o țară aflată în negocieri cu FMI pentru restructurarea datoriei publice, care a crescut puternic sub Nicolás Maduro și predecesorul său, Hugo Chávez. Venezuela ar urma să dezvăluie o datorie de 240 de miliarde de dolari, ceea ce ar transforma-o în cea mai mare restructurare suverană din istorie, a relatat FT. Într-un discurs televizat anterior, Rodríguez a declarat că guvernul a fost contactat de „instituții financiare multilaterale” care s-au oferit să acorde sprijin. În perioada următoare, amploarea pagubelor și durata întreruperilor de infrastructură vor influența atât costurile de reconstrucție, cât și discuțiile privind finanțarea externă. [...]
Participarea lui Nicușor Dan la Summitul Flancului Estic de la Gdansk fixează România în discuțiile regionale de securitate , cu declarații comune așteptate joi după-amiază, potrivit HotNews . Summitul are loc la Primăria din Gdansk, unde liderii europeni prezenți au ieșit înaintea întâlnirii pentru o „fotografie de familie”. În același context, premierul Poloniei, Donald Tusk, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , au fost aplaudați și felicitați de câțiva oameni aflați la fața locului. În fotografia de grup menționată de publicație apar, alături de președintele României, Nicușor Dan, următorii oficiali: Andrius Kubilius, comisar european pentru apărare și spațiu; Kristen Michal, prim-ministrul Estoniei; Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei; Petteri Orpo, prim-ministrul Finlandei; Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei; Andris Kulbergs, prim-ministrul Letoniei; Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Ce urmează în program Conform programului, după discuții, în jurul orei 15:00 (ora României) sunt programate declarații de presă comune ale liderilor prezenți la Summitul Flancului Estic. Tot joi, la ora 16:30, Nicușor Dan are programată o întâlnire cu Lech Wałęsa, fost președinte al Poloniei. Întâlnirea are loc la șase zile după ce, pe 19 iunie, Nicușor Dan a semnat decretul de decorare a lui Lech Wałęsa. „În semn de înaltă apreciere pentru meritele excepționale avute la consolidarea și aprofundarea relațiilor bilaterale româno-polone, precum și pentru contribuția esențială la promovarea valorilor democratice în spațiul est-european, Președintele Nicușor Dan a conferit Ordinul Național «Steaua României» în grad de Mare Cruce domnului Lech Wałęsa, fost Președinte al Republicii Polone.” [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre „mai mult foraj” în Marea Nordului readuc în prim-plan presiunea politică pe agenda energetică a Marii Britanii , în contextul tranziției de leadership de la Londra, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a făcut primul său comentariu despre „probabilul următor lider” al Marii Britanii, descriindu-l pe Andy Burnham drept „extrem de liberal”. În același set de declarații, Trump a spus că Marea Britanie „moare” și a cerut intensificarea forajelor de petrol în Marea Nordului. Contextul politic menționat de sursă este că premierul Keir Starmer a anunțat planuri de a se retrage, iar Andy Burnham este prezentat ca singurul candidat care să-i succeadă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul retragerii sau despre programul politic al lui Burnham. [...]
Statele UE au dat undă verde acordului comercial cu SUA , ceea ce deschide calea pentru aplicarea noilor tarife înainte de termenul-limită de 4 iulie stabilit de Donald Trump, potrivit Mediafax . Miza imediată este evitarea unei escaladări tarifare și stabilirea unui cadru mai previzibil pentru companiile care exportă peste Atlantic. Aprobarea formală a statelor membre este prezentată drept ultimul pas legislativ din partea Uniunii Europene, după ce Parlamentul European își exprimase deja acordul la începutul lunii. Noile reguli ar urma să intre în vigoare la o zi după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ce se schimbă la tarife și acces pe piețe În baza acordului, „majoritatea exporturilor” Uniunii Europene către Statele Unite vor fi taxate cu un tarif de 15%. În oglindă, produsele industriale americane vor intra pe piața UE fără taxe vamale. Acordul mai prevede acces preferențial pe piața europeană pentru anumite produse agricole și produse pescărești din Statele Unite, conform informațiilor citate de Mediafax din Le Monde. Clauze de protecție pentru UE și termen de expirare Textul include garanții introduse de eurodeputați, care permit Comisiei Europene să suspende aplicarea înțelegerii dacă SUA nu își respectă obligațiile asumate. Aceeași opțiune ar exista și dacă Washingtonul adoptă decizii care afectează comerțul sau investițiile. Acordul este limitat în timp: va expira la sfârșitul anului 2029, dacă nu este reînnoit de cele două părți. Context: de ce a întârziat și ce urmează Aplicarea acordului a fost amânată „timp de mai multe luni”, pe fondul unor declarații ale lui Donald Trump privind Groenlanda și al unei decizii a Curții Supreme a SUA ; în plus, o instanță americană a anulat o parte dintre tarifele comerciale impuse de administrația Trump, mai notează materialul. Comisia Europeană susține că decizia confirmă angajamentul UE pentru o relație comercială „stabilă și predictibilă” cu Statele Unite, iar președinția Consiliului UE (deținută în prezent de Cipru) indică faptul că măsurile sunt gândite astfel încât UE să poată reacționa rapid dacă acordul nu este respectat. [...]
