Serbia și Albania propun o integrare parțială în Uniunea Europeană, care ar permite accesul la piața unică și la spațiul Schengen înainte de aderarea completă, însă fără drept de veto și fără reprezentare în instituțiile europene, potrivit unui articol semnat de liderii celor două țări și citat de Euronews.

Propunerea a fost formulată într-un text comun publicat în ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Albaniei, Edi Rama. Cei doi lideri vorbesc despre o „cale realistă” de apropiere de Uniunea Europeană pentru statele din Balcanii de Vest, în contextul în care procesul clasic de aderare avansează foarte lent.

Ce presupune modelul propus

Inițiativa ar introduce o etapă intermediară de integrare, în care statele candidate ar putea participa la unele mecanisme ale UE, dar fără toate drepturile unui stat membru.

Principalele elemente ale planului:

• acces gradual la piața unică europeană;
• integrare în spațiul Schengen;
• fără comisari europeni din aceste țări;
• fără reprezentare în Parlamentul European;
• fără drept de veto în deciziile Uniunii.

Potrivit celor doi lideri, o astfel de formulă ar permite accelerarea integrării economice și ar stimula reformele interne, fără a obliga Uniunea Europeană să accepte imediat noi membri cu drepturi depline.

De ce stagnează extinderea UE

Procesul de aderare pentru Serbia și alte state din Balcanii de Vest este blocat de ani de zile. Bruxellesul critică frecvent lipsa progreselor în domenii esențiale precum:

• statul de drept;
• combaterea corupției;
• independența justiției;
• libertatea presei.

În opinia liderilor de la Belgrad și Tirana, perspectiva integrării europene rămâne cel mai important motor pentru stabilitate și dezvoltare în regiune.

„Balcanii de Vest sunt o regiune înconjurată geografic de Uniunea Europeană și legată istoric de destinul Europei”, au scris cei doi, argumentând că extinderea ar consolida influența UE într-o zonă strategică.

Ei susțin că regiunea ar trebui privită de Bruxelles drept „un nou front pentru investiții în consolidarea forței Uniunii Europene”, într-un context geopolitic marcat de competiția cu alte puteri pentru influență în Balcani.