Știri
Știri din categoria Externe

Sean Penn a ajuns în apropierea liniei frontului din Donețk, potrivit Agerpres, care citează AFP și imagini publicate de Brigada 157 Mecanizată a Forțelor Armate ale Ucrainei.
Actorul american, aflat în vizită în Ucraina, s-a întâlnit cu soldați ucraineni și cu un fost oficial prezidențial, reiese din fotografiile distribuite pe canalul de Telegram al brigăzii. Militarii au transmis că Penn și-a exprimat „sprijinul sincer” și „recunoștința” față de cei cu care a discutat.
Într-una dintre imagini, Sean Penn apare în fața unei intrări în orașul Sloviansk, localitate situată la aproximativ 20 de kilometri de linia frontului. Prezența sa în estul Ucrainei, într-o zonă apropiată de confruntări, se înscrie în seria de gesturi publice prin care actorul și-a arătat susținerea pentru Kiev după declanșarea invaziei ruse.

O altă fotografie îl arată alături de Andriy Yermak, descris în material drept un fost consilier influent al președinției ucrainene, care a demisionat în noiembrie, pe fondul unui scandal de corupție.
Brigada 157 a publicat și un videoclip înregistrat înainte de sosirea actorului în Ucraina, în care acesta citește un mesaj la solicitarea prietenului său, Andriy Yermak. În mesaj, Penn aduce un omagiu mai multor soldați ai brigăzii și afirmă că sprijinirea Ucrainei este o „datorie sacră” a Washingtonului, adăugând că, în opinia sa, „majoritatea oamenilor” din Statele Unite sunt de partea Ucrainei.
Sean Penn, în vârstă de 65 de ani, este un susținător declarat al Kievului. Agerpres amintește că, în 2022, actorul i-a înmânat președintelui Volodimir Zelenski unul dintre cele două premii Oscar pe care le câștigase până atunci, iar duminică a obținut un al treilea Oscar, pentru rol secundar, pentru interpretarea unui ofițer în filmul „One Battle After Another”, însă a lipsit de la ceremonia de la Los Angeles pentru a se putea întoarce în Ucraina.
Recomandate

Liderii UE îl vor presa pe Viktor Orban să deblocheze împrumutul pentru Ucraina , potrivit Mediafax , care citează Reuters. Împrumutul a fost aprobat de liderii Uniunii Europene în decembrie, însă premierul Ungariei a blocat punerea lui în aplicare în februarie, invocând o dispută legată de o conductă avariată în război. Miza imediată este finanțarea Kievului și coeziunea decizională a UE. Diplomați citați de Reuters spun că, la summitul de joi de la Bruxelles, ceilalți lideri ai blocului vor invoca un acord încheiat în această săptămână de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru repararea conductei, cu sprijin tehnic și finanțare din partea UE, și îi vor cere lui Orban să renunțe la opoziție. Disputa pornește de la conducta Drujba, care transporta petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria și Slovacia și care ar fi fost avariată în ianuarie, în urma unui atac rusesc, potrivit oficialilor. Ucraina susține că reparațiile vor dura, în timp ce Ungaria afirmă că infrastructura este deja gata de funcționare. Orban a condiționat sprijinul pentru împrumut de reluarea livrărilor, afirmând pe X: „Nu se livrează petrol? Nu se dau bani. E atât de simplu”. Potrivit Reuters, poziția lui Orban a provocat iritare în rândul altor lideri europeni, pe fondul estimărilor că Ucraina ar putea rămâne fără bani în câteva săptămâni dacă nu primește finanțare nouă, iar blocajul pune sub semnul întrebării credibilitatea Consiliului European. Președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat miercuri că decizia politică luată în decembrie trebuie aplicată, avertizând asupra riscului ca o hotărâre agreată de cei 27 să nu fie pusă în practică. În plus, oficiali UE sunt nemulțumiți și pentru că Ungaria a obținut o derogare de la plata costurilor împrumutului, alături de Cehia și Slovacia, însă Orban nu a dat până acum semne că ar ceda. [...]

Volodimir Zelenski acuză aliați din Uniunea Europeană de „șantaj” după presiunile exercitate asupra Kievului pentru redeschiderea conductei petroliere Druzhba, care transportă țiței rusesc spre Europa Centrală. Potrivit informațiilor publicate de Reuters și relatate de mai multe publicații internaționale, disputa a blocat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro de care Ucraina are nevoie pentru a-și menține funcționarea statului în timpul războiului cu Rusia. Conflictul diplomatic se concentrează asupra conductei Druzhba , o infrastructură construită în perioada sovietică ce traversează Ucraina și transportă petrol rusesc către Ungaria și Slovacia , singurele state UE care mai folosesc această rută. Conducta este oprită din 27 ianuarie 2026 , după ce Kievul susține că un atac cu drone rusești a avariat grav instalațiile de pompare din vestul țării. Dispută între Kiev și unele state UE Budapesta și Bratislava au acuzat Ucraina că întârzie intenționat reparațiile pentru a exercita presiuni politice. Guvernul de la Kiev respinge aceste acuzații și afirmă că nu dorește să faciliteze exportul de petrol rusesc în timp ce Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei. Premierul Ungariei, Viktor Orbán , considerat unul dintre liderii europeni cu poziții apropiate de Kremlin, a folosit disputa pentru a bloca atât împrumutul european de 90 de miliarde de euro , cât și un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Orbán a declarat că va utiliza „instrumente politice și financiare” pentru a forța redeschiderea conductei. Și premierul Slovaciei, Robert Fico , a avertizat că ar putea continua blocarea împrumutului chiar dacă situația politică din Ungaria se schimbă după alegerile programate în aprilie. Zelenski: nu vrea să repare conducta Președintele ucrainean a afirmat public că, în mod normal, nu ar repara infrastructura prin care Rusia exportă petrol către Europa. „Voi fi sincer: poziția mea este că nu aș repara această conductă”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă susținută la Kiev. El a recunoscut însă că reparațiile ar putea dura aproximativ șase săptămâni , dacă Ucraina ar decide să repornească transportul. Inspectori europeni și tensiuni diplomatice Comisia Europeană a propus trimiterea unei echipe de inspectori pentru a evalua pagubele și pentru a monitoriza lucrările de reparație. Kievul nu a acceptat încă această misiune. Tensiunile s-au amplificat după ce o delegație maghiară formată din patru persoane a ajuns la Kiev fără coordonare cu Bruxellesul sau autoritățile ucrainene. Oficialii ucraineni le-au refuzat accesul la instalațiile conductei și au tratat vizita drept una „turistică”. Ucraina are nevoie urgentă de bani Oficialii europeni estimează că Ucraina are suficiente fonduri externe pentru a acoperi cheltuielile guvernamentale doar până la sfârșitul lunii aprilie 2026 . După acest moment, accesul la împrumutul european devine esențial. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a promis că finanțarea va ajunge la Kiev „într-un fel sau altul”. Unele state nordice și baltice pregătesc deja un plan alternativ de împrumuturi bilaterale în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro , în cazul în care veto-ul Ungariei persistă. O fisură tot mai vizibilă în alianța europeană Disputa privind conducta Druzhba arată cât de fragil poate deveni consensul european atunci când interesele energetice se ciocnesc cu strategia politică și militară. Pentru Ucraina, redeschiderea conductei ar însemna facilitarea exporturilor energetice ale Rusiei, în timp ce pentru unele state UE este o problemă de securitate energetică și prețuri la combustibil. Conflictul scoate la iveală o realitate incomodă: chiar și într-un bloc politic unit formal împotriva Moscovei, dependența de energie și calculele electorale interne pot genera tensiuni care complică sprijinul acordat Kievului. [...]

Iranul ironizează oferta Ucrainei de a ajuta statele din Golf împotriva dronelor Shahed , calificând inițiativa drept „o glumă”. Însărcinatul cu afaceri al Iranului în Ucraina, Shahriar Amouzegar, a declarat că sprijinul anunțat de Kiev pentru aliații SUA din regiune ar fi mai degrabă simbolic decât unul real. Diplomatul iranian a făcut aceste declarații într-un interviu acordat agenției AFP, comentând decizia Ucrainei de a trimite specialiști în Orientul Mijlociu pentru a oferi consultanță în combaterea dronelor kamikaze de tip Shahed. Inițiativa a fost prezentată de președintele Volodimir Zelenski ca o oportunitate pentru Kiev de a valorifica experiența acumulată în timpul războiului cu Rusia. Autoritățile ucrainene susțin că după patru ani de conflict au dezvoltat tehnologii și tactici eficiente de neutralizare a dronelor Shahed , care sunt responsabile pentru o mare parte dintre pierderile de pe front. Potrivit unor experți citați de AFP, dronele sunt implicate în aproximativ 70% dintre pierderile militare din războiul din Ucraina. Pe fondul intensificării atacurilor cu drone în Orientul Mijlociu, mai multe state din regiune – inclusiv Arabia Saudită și alte monarhii din Golf – s-ar arăta interesate de tehnologiile ucrainene anti-dronă și de posibile contracte de cooperare cu industria militară a Kievului. În paralel, interes pentru aceste sisteme ar fi manifestat și alte state, inclusiv Israelul, în contextul creșterii utilizării dronelor de atac în conflictele recente. Inițiativa Ucrainei vine într-un moment în care Rusia produce local drone Shahed, după ce inițial le-a folosit în războiul din Ucraina prin cooperarea militară cu Iranul. [...]

Qatar a expulzat oficiali militari și de securitate iranieni după atacuri asupra infrastructurii energetice cheie , notează Times of India . Miercuri, Qatar a luat decizia de a declara „persona non grata” și de a expulza atașații militari și de securitate ai Iranului, împreună cu personalul lor, ca răspuns la atacurile cu rachete care au lovit infrastructura energetică din Golful Persic. Ministerul Afacerilor Externe din Qatar a transmis joi că a notificat oficial Ambasada Republicii Islamice Iran, cerând plecarea acestora în termen de 24 de ore. Decizia a fost luată după o întâlnire între șeful protocolului, Ibrahim Yousif Fakhro, și ambasadorul Iranului în Qatar, Ali Salehabadi. Doha a subliniat că această măsură vine ca răspuns la „agresiunea flagrantă” a Iranului care a încălcat suveranitatea și securitatea statului Qatar. Atacurile cu rachete au vizat orașul industrial Ras Laffan, un hub esențial pentru procesarea gazelor. Ministerul de Interne din Qatar a raportat că echipele de urgență au intervenit pentru a gestiona incendiile provocate de atacurile iraniene, iar QatarEnergy a confirmat că s-au produs daune semnificative, deși nu au fost raportate victime. „QatarEnergy confirmă că orașul industrial Ras Laffan a fost ținta unor atacuri cu rachete. Echipele de răspuns la urgențe au fost desfășurate imediat pentru a controla incendiile rezultate, deoarece s-au produs daune extinse. Toți angajații au fost contabilizați și nu s-au raportat victime până în prezent.” Qatar a avertizat că aceste atacuri reprezintă o „escaladare periculoasă” și o „amenințare directă” la adresa securității naționale și a stabilității regionale. În plus, Qatar a subliniat că își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja suveranitatea și securitatea, conform dreptului internațional. În contextul acestor evenimente, Qatar a subliniat că va continua să răspundă oricăror acțiuni ostile ale Iranului cu măsuri suplimentare, pentru a asigura protecția intereselor sale naționale. Această situație tensionată ar putea avea implicații asupra piețelor energetice globale, având în vedere importanța strategică a regiunii în aprovizionarea cu gaze naturale. [...]

Tulsi Gabbard , directorul Serviciului Național de Informații al SUA, a declarat că Iranul nu și-a reconstruit capacitățile de îmbogățire nucleară după atacurile SUA și Israelului de anul trecut , potrivit Al Jazeera . Această evaluare ar putea submina una dintre justificările principale ale fostului președinte Donald Trump pentru implicarea în războiul recent cu Iranul. Evaluarea capacităților nucleare ale Iranului În cadrul unei mărturii scrise prezentate Comitetului pentru Informații al Senatului, Gabbard a menționat că programul de îmbogățire nucleară al Iranului a fost „distrus” în urma operațiunii „Midnight Hammer” din iunie 2025. Ea a subliniat că nu au existat eforturi de reconstrucție a capacităților de îmbogățire de atunci. Cu toate acestea, Gabbard nu a citit această parte a mărturiei în timpul sesiunii publice televizate, invocând lipsa de timp. Senatorul Mark Warner a reacționat, acuzând-o pe Gabbard că a omis intenționat părțile care contrazic afirmațiile lui Trump. De-a lungul timpului, Trump a susținut că atacurile din iunie 2025 au „distrus” capacitatea nucleară a Iranului, dar a avertizat că ambițiile nucleare ale Iranului reprezintă o amenințare imediată pentru SUA. Controverse și reacții internaționale Teheranul a negat în mod constant că ar urmări dezvoltarea unei arme nucleare, iar observatorii internaționali au menținut că, chiar dacă ar fi așa, nu ar reprezenta o amenințare pe termen scurt sau mediu. Ministrul de externe al Omanului, care a mediat discuțiile indirecte între SUA și Iran, a contrazis afirmațiile oficialilor americani conform cărora negocierile nu ar fi avut succes. În plus, un raport al ziarului The Guardian a indicat că Jonathan Powell, consilierul național de securitate al Regatului Unit, a participat la ultima sesiune de discuții și a evaluat că poziția Iranului nu justifica o grabă imediată spre război. Impactul asupra regimului iranian Casa Albă a afirmat recent că capacitatea de rachete balistice a Iranului a fost „distrusă funcțional”, iar marina iraniană a fost „efectiv distrusă”. Cu toate acestea, Gabbard a oferit o evaluare mai rezervată, afirmând că regimul din Iran este „intact, dar în mare parte degradat” după operațiunea „Epic Fury”. Ea a avertizat că Iranul și aliații săi rămân capabili să atace interesele SUA și ale aliaților în Orientul Mijlociu. „Dacă un regim ostil supraviețuiește, va căuta să înceapă un efort de ani de zile pentru a-și reconstrui forțele de rachete și drone”, a afirmat Gabbard. Demisia unui oficial de rang înalt Într-o altă evoluție, Joe Kent , directorul Centrului Național de Combatere a Terorismului din SUA, a demisionat în semn de protest față de războiul lui Trump cu Iranul. Kent a declarat că Iranul „nu reprezenta o amenințare iminentă” pentru SUA și că decizia lui Trump de a intra în război contravine promisiunilor sale de politică „America First”. Gabbard, care anterior s-a opus implicării militare indefinite în Orientul Mijlociu, a apărat totuși decizia lui Trump de a merge la război, subliniind că rolul agenției sale este de a furniza informații președintelui. Concluzii Evaluarea capacităților nucleare ale Iranului și justificările pentru războiul cu Iranul rămân subiecte de dezbatere intensă în SUA și pe scena internațională. În timp ce administrația Trump a susținut necesitatea acțiunii militare, evaluările serviciilor de informații și reacțiile internaționale indică o complexitate mai mare a situației. [...]

Volodimir Zelenski a ajuns la Madrid pentru discuții și acorduri de apărare , potrivit Mediafax . Pe agenda președintelui ucrainean figurează și o vizită la compania Sener Aerospace & Defence, unde, conform purtătorului de cuvânt al administrației prezidențiale, Serhii Nykyforov, urmează să fie semnate acorduri de apărare ucraineno-spaniole în prezența lui Zelenski. „Președintele Zelenski inspectează mostre de echipamente și producția la Sener Aerospace & Defence. Acordurile de apărare ucraineno-spaniole vor fi semnate în prezența sa”, a precizat Serhii Nykyforov, scrie Ukrinform. Programul vizitei include întâlniri cu prim-ministrul Pedro Sánchez, cu președinta Congresului Deputaților, Francina Armengol, cu președintele Senatului, Pedro Rollán, precum și cu regele Felipe al VI-lea. Deplasarea are loc la scurt timp după vizita lui Zelenski în Regatul Unit, marți, unde a încheiat un acord de apărare cu premierul britanic Keir Starmer, axat pe dezvoltarea capacităților de apărare, în special în domeniul combaterii dronelor. În același timp, vizita la Madrid are loc pe fondul tensiunilor politice dintre guvernul spaniol și administrația de la Washington. Luni, Sánchez l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că slăbește ordinea internațională prin războiul împotriva Iranului, într-un interviu din podcastul „The Rest Is Politics”, potrivit Bloomberg . Premierul spaniol este prezentat drept unul dintre cei mai vocali critici ai lui Trump în Uniunea Europeană, inclusiv după ce a blocat utilizarea a două baze militare americane în conflictul cu Iranul și pe fondul refuzului de a se angaja la alocarea a 5% din PIB pentru apărare. [...]