Știri
Știri din categoria Externe

Relația dintre Donald Trump și Israel traversează o perioadă de tensiuni vizibile, pe fondul divergențelor legate de Iran și al intervențiilor publice ale liderului american în politica internă israeliană, potrivit unei analize publicate de Sky News.
Tensiunile au devenit evidente după ce Trump l-a criticat dur pe președintele israelian Isaac Herzog, spunând că ar trebui „să-i fie rușine” pentru că nu i-a acordat grațiere premierului Benjamin Netanyahu, judecat pentru acuzații de mită, fraudă și abuz de încredere. Netanyahu, care a solicitat oficial o grațiere la finalul anului trecut, susține că procesul i-a afectat capacitatea de a conduce țara, în timp ce opozanții afirmă că doar cei vinovați cer iertare.
Deși Trump continuă să-l trateze pe Netanyahu drept un aliat apropiat, diferențele de viziune privind Iranul sunt tot mai clare. Israelul insistă pentru măsuri ferme împotriva programului militar și a rețelei de aliați regionali ai Teheranului, în timp ce Washingtonul pare concentrat în principal pe limitarea îmbogățirii nucleare și evitarea unei intervenții militare directe.
Vicepreședintele JD Vance ar fi exprimat rezerve serioase față de o eventuală acțiune militară americană, invocând riscul unor represalii iraniene asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu. În acest context, guvernul israelian ar lua în calcul inclusiv opțiunea unor acțiuni unilaterale, însă cu sprijin logistic american, inclusiv reînnoirea stocurilor de interceptoare pentru sistemul Iron Dome.
Vizita recentă a lui Netanyahu la Washington, a șasea de la revenirea lui Trump la Casa Albă, a avut un profil scăzut și s-a încheiat fără conferință de presă, semn al unei relații mai complicate decât în trecut.
Pe plan intern, Netanyahu se confruntă cu alegeri generale în cursul acestui an și cu presiuni juridice atât în Israel, cât și pe plan internațional, fiind vizat de acuzații și la Curtea Penală Internațională. În acest context, relația cu administrația Trump rămâne un pilon esențial al strategiei sale politice externe.
Recomandate

Benjamin Netanyahu a confirmat atacuri israeliene asupra uzinelor petrochimice din Iran , potrivit CNN și The New York Times. Premierul israelian a descris aceste obiective drept parte a „mașinăriei de bani” care ar alimenta financiar autoritățile de la Teheran. În relatarea publicată sâmbătă seară, Netanyahu a susținut că loviturile au vizat infrastructuri cu valoare economică pe care Israelul afirmă că Iranul le-ar folosi în scopuri militare, inclusiv fabrici de oțel și depozite de combustibil. De asemenea, autorități iraniene au raportat atacuri asupra companiilor petrochimice din provincia Khuzestan, în sud-vestul țării. „După ce le-am distrus 70% din capacitatea de producție a oțelului, pe care îl folosesc ca materie primă pentru armele lor împotriva noastră, astăzi le-am atacat uzinele petrochimice. Aceste două lucruri sunt mașinăria lor de bani, pentru a finanța războiul terorii împotriva noastră și împotriva întregii lumi”, a declarat premierul israelian, într-un mesaj video sâmbătă seară. Armata Israelului a anunțat că a lovit infrastructura unui complex petrochimic din Mahshahr, în sud-vestul Iranului, precum și „două instalații centrale folosite pentru producerea de materiale pentru explozibili, rachete balistice și alte arme”. Într-un comunicat, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au afirmat că se așteaptă ca daunele să afecteze capacitatea Iranului de a utiliza materialele produse pentru fabricarea de arme destinate atacării Israelului. Pe componenta militară, un ofițer de informații din forțele aeriene israeliene a declarat pentru Channel 12 că Iranul ar mai avea peste 1.000 de rachete balistice capabile să lovească Israelul. La începutul războiului, IDF estima un stoc de 2.500 de rachete, notează Times of Israel, iar de atunci Iranul ar fi lansat peste 500 către Israel, în timp ce ritmul atacurilor ar fi scăzut în ultimele săptămâni la 10-15 rachete pe zi. [...]

Israelul așteaptă acordul SUA pentru lovituri asupra instalațiilor energetice iraniene , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Un înalt oficial israelian din domeniul apărării a spus că Israelul se pregătește, însă decizia finală depinde de „unda verde” de la Washington. Miza este una cu impact direct asupra piețelor și fluxurilor energetice: ținta evocată sunt instalații energetice iraniene, iar momentul ar putea fi apropiat. Oficialul israelian a adăugat că „orice astfel de atacuri” ar urma să aibă loc cel mai probabil săptămâna viitoare, conform Reuters, citată de Digi24. „Israelul se pregăteşte să atace instalaţii energetice iraniene, dar aşteaptă undă verde din partea Statelor Unite”, a declarat sâmbătă un înalt oficial israelian din domeniul apărării. Așteptarea aprobării americane vine pe fondul escaladării presiunii publice exercitate de președintele SUA, Donald Trump, asupra Teheranului, în special în legătură cu Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru transportul de petrol și gaze la nivel global. Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru un acord cu Washingtonul sau pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , avertizând că, în caz contrar, SUA vor reacționa dur. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, în contextul weekendului pascal. În același timp, articolul amintește că, la 26 martie, Trump stabilise un ultimatum de 10 zile pentru redeschiderea strâmtorii, blocată de Iran de la începutul războiului. Termenul-limită menționat este „luni, 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului”, ceea ce corespunde zilei de marți, 7 aprilie, ora 03:00 în România. Potrivit Digi24, Trump a avertizat că, dacă strâmtoarea nu va fi redeschisă până atunci, SUA ar putea distruge centralele electrice ale Iranului. În acest cadru, „unda verde” așteptată de Israel capătă o dimensiune practică: sincronizarea unei eventuale lovituri israeliene cu linia de acțiune a Washingtonului. Pe partea iraniană, Teheranul a anunțat că va permite tranzitul navelor care transportă „bunuri esențiale” prin Strâmtoarea Ormuz, deși aceasta rămâne blocată în prezent. Informația este atribuită agenției de presă de stat Tasnim, citată de CNN, potrivit News.ro, conform textului Digi24. CNN notează însă că nu este precizat ce înseamnă „bunuri esențiale” și nici dacă Iranul va păstra restricțiile pentru navele provenite din state considerate ostile. Această ambiguitate menține incertitudinea pentru companiile de transport și pentru piețele care urmăresc riscul de întrerupere a livrărilor. În documentul citat, adjunctul pentru dezvoltare comercială, Houman Fathi, a spus că „se acordă permisiunea tranzitului navelor care transportă bunuri esenţiale” și că ordinul se aplică navelor care se îndreaptă către porturile iraniene sau operează deja în regiune, a relatat Tasnim, conform Digi24. Tot acolo se arată că autoritățile executive sunt instruite să ia măsurile necesare pentru a facilita trecerea acestor nave, în conformitate cu protocoalele emise, iar o listă a navelor pregătite să tranziteze ruta urmează să fie transmisă pentru coordonare. În ansamblu, mesajul central al informațiilor prezentate este că Israelul își calibrează următorii pași militari în funcție de poziția SUA, în timp ce Washingtonul crește presiunea asupra Iranului prin termene-limită legate de Strâmtoarea Ormuz. Pentru economie, combinația dintre posibile lovituri asupra infrastructurii energetice și incertitudinea privind tranzitul prin Ormuz rămâne un factor major de risc pentru prețuri și pentru lanțurile de aprovizionare. [...]

John Bolton susține că Donald Trump a intrat în „mod de panică” după ce Iranul ar fi doborât două avioane militare americane, relatează Antena 3 CNN , citând informații atribuite publicației The Hill. Declarațiile vin pe fondul escaladării conflictului dintre SUA și Iran și al presiunii publice asupra reacției Casei Albe. Potrivit articolului, armata iraniană ar fi doborât vineri un avion F-15E Strike Eagle deasupra spațiului aerian iranian, ceea ce ar reprezenta primul caz cunoscut în care Teheranul doboară un avion american de la începutul conflictului. Iranul ar fi anunțat ulterior că apărarea sa aeriană a lovit și un avion de atac A-10 Warthog. Bolton, fost consilier pentru securitate națională și fost ambasador al SUA la Națiunile Unite, a comentat situația într-o intervenție la CNN, în dialog cu Kaitlan Collins. El a susținut că absența unui răspuns public al președintelui ar afecta poziția administrației americane. „Lipsa unui răspuns din partea președintelui în fața camerelor degradează absolut credibilitatea Casei Albe, iar aceasta este o rană auto-provocată de Casa Albă, nu de iranieni.” În aceeași intervenție, Bolton a afirmat că Trump ar căuta o ieșire rapidă din conflict, indiferent de evoluțiile din teren, inclusiv de situația din strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transporturile globale de petrol. El a mai spus că, dacă tensiunile din perioada premergătoare conflictului l-au afectat pe președinte, consecințele se răsfrâng asupra țării. Articolul mai notează că piloții ambelor aeronave s-au catapultat și au fost salvați de forțele americane în urma unei operațiuni speciale. În timpul căutărilor, focul iranian ar fi lovit și un elicopter UH-60 Black Hawk al Forțelor Aeriene ale SUA, precum și un al doilea elicopter de căutare și salvare, însă ambele ar fi reușit să se retragă, conform unei surse citate de The Hill, sub protecția anonimatului. În paralel, Trump ar fi avertizat joi conducerea de la Teheran să încheie „în curând” un acord de pace și a declarat că operațiunea militară numită „Operațiunea Epic Fury” este „aproape finalizată”, după un atac american despre care spune că a distrus „cel mai mare pod din Iran”. [...]

Donald Trump susține că lideri militari iranieni au fost „eliminați” la Teheran , potrivit News.ro . Declarația a fost făcută sâmbătă, într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social . Trump a afirmat că „mulți dintre liderii militari ai Iranului” ar fi murit într-o „lovitură masivă” în capitala iraniană. În mesaj, acesta i-a descris pe liderii militari iranieni drept persoane care „i-au condus prost și fără înțelepciune” și a susținut că au fost eliminați „împreună cu mulți alții”. Postarea a fost însoțită de un videoclip cu explozii. Înregistrarea este întunecată, însă se aud explozii puternice și zgomotul unor aeronave, conform descrierii din material. Între timp, CNN a solicitat Casei Albe informații suplimentare despre videoclip și despre presupusul atac. Până la acest moment, în textul citat nu sunt prezentate detalii suplimentare sau o confirmare oficială privind natura incidentului și eventualele victime. Afirmațiile vin într-un context sensibil pentru securitatea regională, însă, pe baza informațiilor disponibile în sursa citată, nu pot fi verificate independent detaliile despre atac, ținte sau bilanț. [...]

Donald Trump a avertizat că mai sunt 48 de ore până la ultimatumul dat Iranului , iar Teheranul a răspuns că o escaladare ar transforma „întreaga regiune” într-un „iad”. Declarațiile vin pe fondul războiului declanșat la finalul lui februarie și al blocajului de facto din Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru transporturile energetice. Trump a spus sâmbătă că termenul-limită impus Iranului se apropie, reluând amenințarea cu lovirea infrastructurii energetice. Ultimatumul fusese amânat de două ori, cel mai recent pe 26 martie, pentru 10 zile, pe motivul negocierilor cu oficiali iranieni. Într-o postare pe Truth Social, președintele american a invocat și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. „Timpul se scurge – 48 de ore înainte de a se dezlănțui tot iadul asupra lor”, a scris Trump, sâmbătă, într-o postare pe Truth Social. În replică, un purtător de cuvânt al Republicii Islamice a transmis presei iraniene că „iluzia victoriei” s-a transformat într-o „mlaștină” pentru Statele Unite și Israel. Extinderea agresiunii ar avea consecințe regionale, nu doar bilaterale. Pe de altă parte, se pare că Iranul nu ar fi dispus în acest moment să intre în negocieri „substanțiale” pentru încheierea războiului, pe fondul unei neîncrederi profunde față de SUA și Israel. Publicația notează că obiectivele invocate de Trump în diverse rânduri – de la limitarea posibilității Iranului de a obține combustibil pentru o armă nucleară, până la redeschiderea Strâmtorii Ormuz – rămân, deocamdată, îndepărtate. Pe canal diplomatic, mediatorii încearcă să readucă părțile la masa negocierilor. Purtătorul de cuvânt al Ministerului pakistanez de Externe a spus sâmbătă că eforturile Islamabadului pentru medierea unei încetări a focului sunt „pe drumul cel bun”, iar doi oficiali regionali au declarat că Pakistan, Turcia și Egipt lucrează la un compromis care să reducă diferențele dintre cererile celor două părți, inclusiv în chestiunea Strâmtorii Ormuz. În paralel, Teheranul a transmis semnale limitate privind tranzitul prin Ormuz. Agenția semi-oficială iraniană Tasnim a citat o scrisoare potrivit căreia Iranul a autorizat trecerea vaselor cu bunuri esențiale către porturile sale, cu obligația de coordonare și respectare a protocoalelor de tranzit, relatează Tasnim. Tot sâmbătă, Iranul a anunțat că va permite Irakului să treacă prin strâmtoare fără restricții, purtătorul de cuvânt Ebrahim Zolfaghari precizând la televiziunea de stat că „aceste restricții se aplică doar țărilor inamice”. [...]

Peste 1.000 de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva războiului cu Iranul și Hezbollah , potrivit Le Figaro , care citează AFP. Manifestația a avut loc vineri seară, 4 aprilie 2026, în Piața Habima, în centrul metropolei israeliene. Participanții au cerut autorităților să pună capăt operațiunilor militare ale Israelului împotriva Iranului și a Hezbollah în Liban. În timpul protestului s-au auzit sloganuri precum „Nu bombardați! Negociați!” și mesaje critice la adresa premierului Benjamin Netanyahu, supranumit „Bibi”, inclusiv pancarte care îl acuzau că ar reprezenta „cea mai mare amenințare pentru existența Israelului”, relatează AFP. La scurt timp după începerea adunării, la ora 18:00, poliția a intervenit și a împins manifestanții, pe fondul unor restricții de securitate legate de război. Conform informațiilor transmise, autoritățile permiseseră doar o mobilizare limitată la 150 de persoane, însă în piață s-au strâns peste o mie, înainte ca protestul să fie dispersat. O parte dintre participanți au revenit ulterior în zonă sau s-au așezat pe jos. Alon-Lee Green, codirector al grupului israelo-palestinian Standing Together, care a organizat manifestația, a spus pentru AFP că „poliția încearcă să ne reducă la tăcere”, dar că „este datoria noastră să fim prezenți”. Un alt participant, Cécile, în vârstă de 62 de ani, a declarat că se opune războiului deoarece este „foarte sceptică” în privința motivelor invocate de premier. Potrivit AFP, protestatarii au cerut și încetarea războiului din Gaza, precum și oprirea violențelor din Cisiordania, descrise de organizatori drept „pogromuri”. [...]