Știri
Știri din categoria Externe
SBU susține că a lovit infrastructură-cheie pentru industria militară și lanțul de combustibili al Rusiei, într-un atac cu drone care a vizat atât regiunea Moscovei, cât și o bază aeriană din Crimeea ocupată, potrivit Kyiv Post. Miza operațională a acțiunii, conform informațiilor publicate, este degradarea capacității Rusiei de a produce și susține logistic operațiuni militare, prin ținte din microelectronică, energie și apărare antiaeriană.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că și-a asumat „responsabilitatea operațională” pentru atacul nocturn, desfășurat împreună cu Forțele de Apărare ale Ucrainei. Șeful interimar al SBU, general-maiorul Ievghenii Hmara, a declarat pe canalul oficial de Telegram al instituției că operatori specializați ai Centrului pentru Operațiuni Speciale „Alpha” au reușit să treacă de „straturi” de apărare antiaeriană și să lovească simultan obiective industriale și militare.
Publicația notează că Ministerul rus al Apărării a susținut că a neutralizat peste 550 de drone ucrainene în 14 regiuni, însă SBU invocă „jurnale de zbor” și „telemetrie la sol” care ar confirma lovirea unor ținte sensibile din regiunea Moscovei.
Conform relatării, au fost vizate:
În declarația citată de Kyiv Post, Hmara a susținut că astfel de operațiuni sunt importante pentru „slăbirea potențialului militar” al Federației Ruse și pentru a reduce sentimentul de siguranță internă al Kremlinului.
În paralel, SBU afirmă că unități „Alpha” au atacat baza aeriană militară Belbek, lângă Sevastopol, în Crimeea ocupată, descrisă ca nod pentru aviația tactică rusă în zona Mării Negre.
Potrivit materialului, atacul ar fi:
Kyiv Post mai relatează că, sâmbătă, unități ucrainene de „penetrare în adâncime” ar fi avariat puternic combinatul chimic Nevinnomîsskîi Azot din Ținutul Stavropol, indicat ca furnizor de acizi nitric și acetic utilizați la producția de explozivi pentru obuze de artilerie.
În același tablou, publicația menționează și lovituri care ar fi oprit complet linii de asamblare a combustibilului la o unitate de procesare a gazelor a Gazprom din Astrahan și ar fi provocat „ploaie neagră” toxică la Riazan după un atac asupra rafinăriei Rosneft.
SBU ar fi reiterat, potrivit articolului, că astfel de operațiuni comune vor continua și se vor extinde geografic, tratând infrastructura energetică și lanțurile de aprovizionare cu microelectronică drept active militare prioritare. Unele dintre afirmații (inclusiv amploarea pagubelor și efectele operaționale) nu pot fi verificate independent pe baza informațiilor din material.
Recomandate
Televiziunile federale ruse au tratat ca fapt secundar unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene asupra Moscovei , reducând vizibilitatea subiectului în jurnalele de știri și evitând materiale ample, potrivit Meduza , care citează publicația „Agenția”. În relatarea „Agenției”, „Pervîi Kanal”, „Rossia-1” și NTV au minimalizat amploarea atacului cu drone, prezentându-l ca pe un eveniment „tocmai petrecut”, deși trecuseră deja câteva ore. Posturile nu au pregătit reportaje complete, deși au descris lovitura drept una dintre cele mai masive din ultimii ani. Pe „Pervîi Kanal”, în buletinul de la ora 10:00, prezentatorul Maxim Șarafutdinov nu a inclus atacul în trecerea în revistă a celor patru subiecte principale ale zilei, abordând tema abia după aproximativ un minut și jumătate, în primul material. O abordare similară ar fi fost folosită și în programele „Vesti” (Rossia-1) și „Segodnia” (NTV), potrivit aceleiași surse. La ora 12:00, „Pervîi Kanal” a transmis că Rusia ar fi dat deja un „răspuns” la atacul masiv, cu mesaje despre lovirea infrastructurii militare ucrainene. Context: atacuri reciproce în noaptea de 17 mai Ucraina a lansat în noaptea de 17 mai unul dintre cele mai mari atacuri asupra Moscovei. Potrivit autorităților ruse, au fost folosite „câteva zeci” de drone; în Moscova și regiunea Moscovei, conform datelor preliminare, au murit trei persoane și 16 au fost rănite. Au fost raportate avarii la clădiri rezidențiale și la obiective petroliere. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a numit atacul un răspuns „drept” la loviturile Rusiei. În aceeași noapte, Rusia a atacat Ucraina folosind aproximativ 300 de drone, potrivit autorităților ucrainene. În Dnipro au fost avariate o întreprindere și case private și au fost răniți trei oameni, iar în regiunea Zaporojie a ars o stație de alimentare și a fost rănită o localnică. [...]
Atacul cu drone asupra Moscovei a lovit și zona unei rafinării, dar fără să oprească producția , într-un episod care readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru infrastructura energetică rusă, la mai puțin de o săptămână după încheierea armistițiului cu Ucraina, potrivit HotNews . Apărarea antiaeriană rusă a doborât în noaptea de sâmbătă spre duminică cel puțin 74 de drone și peste 120 în ultimele 24 de ore, conform primarului Moscovei, Serghei Sobianin . În regiunea Moscovei (care nu include teritoriul orașului), guvernatorul Andrei Vorobiov a spus că este vorba despre „un atac cu drone la scară largă” început la ora 03:00. Bilanțul comunicat de autoritățile locale indică cel puțin trei morți: o femeie în localitatea Khimki și doi bărbați într-un sat din comuna Mytishchi. În restul regiunii, mai multe locuințe au fost avariate, „infrastructuri” au fost atacate și patru persoane au fost rănite, potrivit guvernatorului. Impact operațional: incident lângă o rafinărie, fără oprirea producției În Moscova, un atac a provocat 12 răniți, „în special muncitori” de pe un șantier situat în apropierea unei rafinării, potrivit primarului. Sobianin a precizat că producția rafinăriei „nu a fost perturbată”, dar trei clădiri rezidențiale au fost avariate. Autoritățile ruse nu au precizat originea atacurilor. Context: atacuri reciproce după armistițiul de trei zile În material se arată că Ucraina lovește în mod regulat ținte din Rusia, afirmând că vizează obiective militare și energetice, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a-și finanța ofensiva, ca răspuns la bombardamentele zilnice ale armatei ruse de peste patru ani. Deși regiunea capitalei este vizată frecvent, Moscova – aflată la peste 400 de kilometri de granița ucraineană – este atacată mai rar. Atacurile reciproce au fost reluate în noaptea de luni spre marți, după expirarea unui armistițiu de trei zile negociat de Statele Unite, iar vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina are dreptul să lovească obiective petroliere și militare din Rusia, după un atac mortal la Kiev soldat cu cel puțin 24 de morți. [...]
Declarațiile lui Netanyahu sugerează o extindere a controlului militar israelian în Gaza peste parametrii armistițiului , într-un semnal cu potențial de a complica implementarea acordului și de a prelungi incertitudinea operațională din zonă, potrivit G4Media , care citează AFP, informație preluată de Agerpres. Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul este „foarte aproape” de a-și atinge unul dintre obiectivele declarate după atacurile din 7 octombrie 2023: uciderea tuturor celor responsabili de organizarea acestora. Declarația a fost făcută duminică, în ședința săptămânală de cabinet, potrivit comunicatului biroului său de presă. În acest context, armata israeliană a anunțat sâmbătă moartea lui Ezzedine al-Haddad , comandant al aripii armate a Hamas, ucis vineri într-un atac aerian țintit în Gaza. „Am promis că fiecare arhitect al masacrului şi al luării de ostatici va fi eliminat până la ultimul, şi suntem foarte aproape de a finaliza această misiune.” Controlul asupra teritoriului și semnalul pentru armistițiu Netanyahu a mai spus că forțele israeliene controlează în prezent 60% din teritoriul Fâșiei Gaza. Potrivit articolului, această afirmație indică faptul că armata și-a extins prezența operațională, pe fondul unor relatări recente din presă despre avansul trupelor spre o nouă așa-numită „linie portocalie”. În același timp, termenii armistițiului mediat de SUA între Israel și Hamas, intrat în vigoare din 10 octombrie, prevedeau retragerea forțelor israeliene pe o „linie galbenă” în Gaza, lăsând palestinienilor controlul asupra a peste 50% din teritoriu. Context: ținte eliminate după 7 octombrie G4Media notează că, de la atacul din 7 octombrie 2023, armata israeliană i-a ucis pe: Yahya Sinwar, liderul Hamas din Gaza, considerat principalul „creier” al atacului; Mohammed Deif, șeful aripii armate a Hamas, descris ca un alt arhitect cheie al atacului. Netanyahu a susținut, totodată, că Israelul „știe exact” care este misiunea sa și că obiectivul este ca Gaza „să nu mai reprezinte niciodată o amenințare” pentru Israel. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre pașii următori sau despre o reacție a Hamas la aceste declarații. [...]
Kremlinul încearcă să influențeze cine negociază cu Rusia din partea UE , salutând public discuțiile din Europa despre reluarea dialogului, dar indicând explicit că nu o vrea pe șefa diplomației europene în rol de negociator, potrivit HotNews . Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, a declarat într-un interviu pentru jurnalistul Pavel Zarubin că Moscova vede în Europa o „discuție animată” despre posibilitatea reluării dialogului cu Rusia și că această schimbare de mentalitate – ideea că „la un moment dat va trebui să vorbim cu rușii” – este „un lucru bun”, conform agenției ruse de stat TASS. În același timp, Peskov a sugerat că Rusia nu își dorește ca Kaja Kallas , șefa diplomației UE, să fie cea care negociază. Oficialul rus a afirmat că „este în interesul ei” să nu fie negociator și a invocat o declarație anterioară a lui Vladimir Putin, potrivit căreia, „în principiu, ar putea fi oricine care nu a reușit să spună o mulțime de lucruri rele”. Disputa privind „interlocutorul” și miza pentru UE Contextul este legat de discuțiile din spațiul european despre eventuale contacte cu Moscova. După ce Financial Times a scris că liderii UE se pregătesc pentru posibile discuții cu Rusia, Putin a fost întrebat dacă este dispus să vorbească cu europenii și l-a indicat pe fostul cancelar german Gerhard Schröder drept interlocutor preferat, citat de AFP și Reuters. Kaja Kallas a respins categoric această variantă, într-o declarație citată de Euronews , argumentând că nu ar fi „înțelept” ca Rusia să poată numi negociatorul UE și susținând că Schröder a fost „practic un lobbyist de nivel înalt pentru companii de stat rusești”. Ea a adăugat că Putin l-ar prefera pe Schröder pentru că astfel „ar sta practic de ambele părți ale mesei”. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie a UE privind desemnarea unui negociator sau un calendar pentru reluarea dialogului. Mesajele publice ale Kremlinului indică însă o încercare de a seta condiții politice privind persoanele acceptabile la masa negocierilor, într-un moment în care în Europa se discută tot mai des despre oportunitatea unor contacte cu Moscova. [...]
Sosirea emisarului lui Trump la Nuuk reaprinde miza negocierilor economice și militare pentru Groenlanda , într-un moment în care Danemarca, Groenlanda și SUA au deschis discuții la nivel înalt pentru a reduce tensiunile, relatează Reuters . Jeff Landry , emisar special al SUA pentru Groenlanda și guvernator al statului Louisiana, a ajuns duminică în capitala teritoriului arctic, potrivit presei locale citate de Reuters. Landry a fost numit anul trecut de președintele Donald Trump pentru a susține obiectivul de a aduce Groenlanda sub control american, o ambiție respinsă ferm atât de guvernul groenlandez, cât și de cel danez, care au reiterat că insula „nu este de vânzare”. Imagini difuzate de televiziunea publică daneză DR îl arată pe Landry coborând din avion. În programul vizitei figurează participarea la conferința de afaceri „ Future Greenland ”, organizată la Nuuk în 19-20 mai, unde Landry urmează să fie însoțit de ambasadorul SUA în Danemarca, Kenneth Howery. Conferința „Future Greenland” și mesajul economic al SUA Organizatorul conferinței, Business Greenland, a precizat că nu l-a invitat pe Landry, dar că evenimentul este deschis oricui se înscrie. În această săptămână, ambasada SUA la Copenhaga a transmis că Landry și Howery vor avea întâlniri cu „o gamă largă de groenlandezi”, cu obiectivul de a extinde oportunitățile economice, de a construi legături între oameni și de a crește nivelul de înțelegere între Statele Unite și Groenlanda. Negocieri în curs, dar fără întâlniri politice confirmate Pe fondul încercărilor de a calma tensiunile, Groenlanda, Danemarca și SUA au convenit la începutul anului să poarte negocieri diplomatice la nivel înalt pentru a rezolva criza, însă rezultatul acestor discuții nu a fost prezentat până acum. Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat recent că o creștere a prezenței militare americane face parte din negocierile în desfășurare cu Washingtonul. Până la acest moment, nu au fost confirmate întâlniri oficiale între Jeff Landry și politicieni groenlandezi în timpul vizitei sale, potrivit Reuters. [...]
Discuțiile Netanyahu–Trump despre Iran vin pe fondul unor posibile ajustări de sancțiuni care ar putea afecta fluxurile de petrol către China , în condițiile în care președintele SUA a spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor pentru companiile petroliere chineze care cumpără țiței iranian, potrivit The Jerusalem Post . Premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump au vorbit duminică atât despre evoluțiile legate de Iran, cât și despre vizita lui Trump în China. După convorbire, Trump a publicat pe Truth Social un mesaj cu ton de ultimatum la adresa Teheranului, susținând că „timpul este esențial”. Înaintea apelului, Netanyahu anunțase că urmează să discute cu Trump „ca la fiecare câteva zile” și că va afla „impresiile” acestuia din China, adăugând că Israelul se declară pregătit „pentru orice scenariu”. Ce a adus Trump din vizita în China: acorduri comerciale și un mesaj despre Hormuz Trump s-a întors sâmbătă în SUA după o vizită de stat în China, unde el și președintele Xi Jinping au convenit asupra unei serii de înțelegeri privind tarifele, agricultura și aeronavele. Ministerul Comerțului din China a descris acordurile drept „preliminare” și a precizat că cele două părți au agreat înființarea unui consiliu de investiții și a unui consiliu comercial, pentru a negocia reduceri reciproce de tarife pe produse specifice, dar și tăieri mai largi pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole. Un punct sensibil, cu implicații directe pentru piața energetică, este Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă vitală pentru transportul de petrol. Trump a afirmat că Xi ar fi fost de acord că Iranul trebuie să deschidă strâmtoarea și că Teheranul nu poate avea o armă nucleară. În paralel, Ministerul de Externe al Chinei a transmis frustrare față de războiul cu Iranul, numindu-l un conflict „care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”. Miza economică: sancțiuni, petrol iranian și rolul Chinei Trump a mai spus că ia în calcul ridicarea sancțiunilor americane asupra companiilor petroliere chineze care cumpără petrol iranian, subliniind că China este cel mai mare cumpărător de țiței iranian. Întrebat la bordul Air Force One dacă Xi și-a asumat un angajament ferm pentru a pune presiune pe Iran să redeschidă strâmtoarea, Trump a răspuns: „Nu cer nicio favoare, pentru că atunci când ceri favoruri, trebuie să întorci favoruri.” Din perspectiva pieței, o eventuală relaxare a sancțiunilor pentru cumpărătorii chinezi ar putea schimba condițiile de tranzacționare pentru fluxurile de petrol iranian și ar repoziționa China în ecuația de presiune asupra Teheranului, însă materialul nu oferă un calendar sau detalii despre pași concreți. Separat, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Iranul ar primi „input” din partea Chinei, adăugând că Teheranul încearcă să dea o șansă diplomației, dar nu are încredere în SUA, pe fondul loviturilor aeriene care au întrerupt runde anterioare de discuții. [...]
